3,728 matches
-
M.N.. Din scrisoare rezultă că M. se află camuflat undeva prin munți, lucru pe care cel care a adus scrisoarea a afirmat că nici el nu știe locul unde se află. În scrisoare, M. afirmă că «m-am stabilit în pustiu, până când îmi va face D-zeu parte să nu fiu descoperit de autorități». [...] La întâlnirea avută, M. i-a spus lui „Horia” că el va trebui să fie singurul om care să știe unde se camuflează el și că, de
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
neoclasică, neliniștitoare manechine fără chip Își lungeau umbrele printre melancolice nuanțe de verde, ocru și gri, spații pustii care, puțin câte puțin, se tot restrânseseră, ca și cum, cu timpul, pictorul ar fi Început să se teamă de fiorul absurdului și de pustiul pe care el Însuși Îl evoca. În fața unei pânze din 1958, care reproducea mănușa roșie pictată cu patruzeci și patru de ani În urmă, În Enigma fatalității (deși timpul era suspect la un artist care falsifica uneori data propriilor opere
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Împotriva pasiunii care Îl mistuie, fuge la Ierusalim, unde este primit de bătrîna Melania, care Îl convinge să se retragă În deșert. Astfel, se stabilește pentru doi ani În Nitria, apoi rămîne timp de paisprezece ani, pînă la moarte, În pustiul din preajma locurilor numite „Chilii”. Călugării egipteni, mai degrabă fruști, nu l-au Întîmpinat cu prea multă căldură pe intelectualul origenist; Însă acolo, la Chilii, Întîlnește el o serie de prieteni ai Melaniei, care Îi Împărtășesc vederile. Cel mai influent dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Cu adevărat, din lacrimile ei se trage substanța umedă; din rîsul ei, substanța luminoasă; din durerea și din consternarea ei, elementele corporale ale lumii. Căci ea plîngea și se Întrista deseori, se spune, din pricină că fusese părăsită În Întuneric și În pustiu, iar alteori, gîndind la lumina care o părăsise, se mai Întrema și rîdea, apoi se Întrista din nou”34. O altă versiune a mitului, mai puțin elaborată, ne este relatată de Ipolit 35: Sophia este cel mai tînăr eon din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
unei lumi În care domnește Iubirea este, În cele din urmă, binecuvîntată de Creatorul universal, rege al sorilor și stelelor, al Demonilor și al Zeilor, al Domniilor eteree, ce au În stăpînire lăcașuri fericite, netulburate de vînt, În Elizeu, dincolo de pustiul Înstelat al cerului 8. „Binecuvîntata” și „măreața Republică” a eonilor, un fel de Pleromă formată În jurul unui Dumnezeu necunoscut, se manifestă printr-un glas anonim, Încuviințînd Înlăturarea despoticului Jupiter. SÎnt evidente analogiile dintre mitul creat de Shelley și mitul gnostic
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În istorie-realitate prin instalarea iminentă a comunismului al cărui pericol a fost perceput cu acuitate de lumea elitară românească: Tatăl meu nu putea suferi venirea comuniștilor la putere. El citea În cărți ce era În Rusia și a citit cartea Pustiul Roșu, unde scria toată situația din Rusia de la Nicolae Împărat, căruia i-au omorât copiii, cum l-au arestat, și el zicea că asta Îl așteaptă și pe el. și, cum a citit mult, și-a dat seama că-i
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
discurs capătă un puternic relief identitar, fiind unul reabilitant și contraofensiv. Mai mult decât atât, fosta victimă devine erou al povestirii, trece prin diverse probe, Încercări, pentru a izbândi În cele din urmă, ca eroii din basme. Nu numai că pustiul și ostilitatea inițiale ale spațiului În care au fost obligați să se instaleze sunt Îmblânzite și Învinse treptat după principiul „omul sfințește locul”, ci chiar restricția de bază, cea a interdicției de deplasare În afara unei limite de 15 km, pare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de vară; verde; vin; visare; vrajă; zăpadă; ziua (1); 817/123/51/72/0; pentru cuvîntul-stimul noapte s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neliniștit; nepăsător; nepriceput; nesimțire; fără nevoi; norocos; nouț; nu; nu eu; Barack Obama; oligarh; om de afaceri; om puternic; omul; oraș; parlamentarii; parșiv; pădure; pămînt; perfid; perioadă; persoană; plictisitor; politicieni; popă; posibilități; prieten; probleme; proprietar; proprietăți; prostie; cu punga plină; pustiu; răposat; rău; responsabil; Richard; sănătate; fără scrupule; singurătate; situație; snob; spirit; spiritual; stare; cu stare; statut; străinătate; suferință; la suflet; superficial; șmecheri; șofer; tati; toamna; trecător; tristețe; u-la-la; urît; valoare; vecin; vedete; voievod (1); 808/228/56/172/3 boier
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
misterios; mișcare; modest; munte; natura; normal; norocos; nou; nu; oameni; ochi; ochi verzi; oglindă; ok; om înalt; oraș; pace; pantof; pantofi; paradis; pămînt; peisaj de iarnă; perfect; permanent; poezie; a plăcea ochiului; prăjitură; prețios; prezentabil; prietena; prietenă; primăvara; pur; puritate; pustiu; rafinat; ravisant; fără reacție; realizat; rege; rîs; Ruslan; sensibil; sentiment; simpatie; simplu; singur; specific; stare de bine; suav; subiectiv; super; superbe; tandrețe; tare; a trăi; trăsături; tropical; trufaș; tu; unic; vacanță; valuri; verdeață; vesel; viața; vorbă; vreme; zi (1); 763
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în casă; început; înger; întreruptor; lac; lanternă; libertate; limpede; lină; luceafăr; luci, soare; lume; luminoasă; lună; lungă; lux; matur; minte; moarte; mor; nădejde; neagră; negru; neon; nimic; noutate; oarbă; odaie; orbire; orbitor; oricînd; orizont; palidă; părinți; pericol; plăcere; plăcut; prielnică; pustiu; raze, soare; rea; reflectare; refracție; respect; roz; roză; seară; senin; senină; sfințenie; siguranță; sinceritate; slab; soare, ziuă; soluție; stea; stimul; stinsă; strălucitoare; strălucitor; susținere; șoc; știință; taină; tare; test; trezire; undă electromagnetică; vampir; vază; văd; văzduh; verde; vezi tot; vulnerabil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
timp(2); turn(2); ac; aglomerație; alaltăieri; alungit; amănunțit; Ana; așteptat; avuție; baston; băiat; bogat; brîu; cablu; cale ferată; caraghios; card; călătorie; ceasul ăsta; cer; continuu; corp; creion; creț; de departe; de netrecut; depărtare; depărtat; des; deșirat; distant; drum prin pustiu; îi drumul; durează; exagerare; examen; fîșie; fluviu; foaie; formă; girafă; gînd; gît; groază; gros; haină; hol; inel; interminabil; intestin; încercare; încîntat; înșirat; întindere; kat; kent; kilometri; lac; lemn; limbă; liniar; loc; longeviv; lung; lungan; maleabil; Marin; material; a măsura; mesaj
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
multă; mai mult; multe; multitudine; mulțime, cerc; o mulțime; mulțumire; muncă; neajuns; necaz; nefolos; nemărginit; nesfîrșit; nevoi; niciodată; nisip; ocean; oftat; OK; omăt; oră; ore; orizont; paste; pămînt; pentru; pierzi; piper; îmi place; plinătate; poate; porumb; prăjituri; prieteni; problemă; pungă; pustiu; puține; răbdare; relativ; respect; reușită; risipă; rănit; sac; satisfacție; saturație; sănătate; sătul; spațiu; studii; succes; suficiență; din suflet; sumedenie; surplus; tonă; tortă; totul; trăiește; ușă; voință; vorbă; zgîrcit (0); 734/230/72/158/0 mulțumi: recunoștință (81); respect (43); oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de vară; verde; vin; visare; vrajă; zăpadă; ziua (1); 817/123/51/72/0 noi: voi (130); împreună (63
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mamă; Marina; melancolie; mereu; minciună; minunat; mîhnire; mîngîiere; mîntuire; moarte; navă; neajuns; necaz, probleme; necăjit; neplăcere; nevoie; niciodată; noapte; nu prea; nuferi; oameni; oboseală; oricînd; osîndă; patimă; părinte; pătimi; pedeapsă; plîngăreț; prea mult; prieteni; problema; profesori; profund; prostie; pur; purtare; pustiu; puternic; puternică; rabzi; răceală; răni; răutate; regrete; săracii; sărăcie; schelet; simt; a simți; simțire; singur; soartă; sufletul; suspini; tăcere; te bucuri; tînjeală; a trage; a trauma; trăi; trăire; tristețea unui copil; tu; țigară; ură; urlă; din viață; vesel; viitor; vindecabil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neconsolat; neîmplinire; neînțeles; nenorocire; nenorocos; neplăcut; neputință; nevoi; nevoie mare; nevoie; ca niciodată; ca noaptea; nori suri; notă la mate; ochi; orb; se pare; pasiv; păcat; pămînt; pesimist; plăpînd; plictisit; plîng; plîngăreț; a plînge; port; posac; povară; privirea; prost dispus; pustiu; răvășit; rece; roșu; sărăcie; scaun; sincer; și singuratic; sistem de educație; smiley; somn; sorry; stare momentană; stare proastă; strigăt; a suferi; la suflet; sumbru; suportat; surprins; suspin; sfadă; tare; tata; tată; tăcere; timid; toamnă; toți; trecător; trece; tristă; umbrelă; unic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ani; munți; muribund; mușchi; muzeu; nasol; nașpa; neam; neamul; neconfortabil; neexistent; nefolositor, de neprețuit; nemuritor; neplăcere; neputincios; neutilizat; nobil; nouă; noutate; obicei; observa; obstacol; odinioară; ontic; oraș; original; palton; pantaloni; pînză de păianjen; poposit; preț; prețuit; prieteni; profund; promițător; prost; pustiu; putred; rebut; reciclare; relație; relicvă; respingere; retro; rochie; ros; rufos; rulat; rutină; sacou; școală; scurgere; second; sentiment; sigur; sistemul; special; stîncă; străin; șifonat; șifonier; țărănesc; tare; testament; din timp; timp; ca tine; tînăr; tovarăș; tradiții; trage; unghii; util; utile; utilizat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care, potrivit Regulilor, vroia sa trăiască cât mai aproape de preceptele Pentateuhului - pentru cercetarea textului premasoretic al Bibliei ebraice este ușor de înțeles. Același lucru se poate spune însă și despre manuscrisele și fragmentele de manuscrise descoperite în alte locuri ale pustiului Iudeii: Wadi Murabba’at, Nahal Hever și Nahal Tse’elim, (datând din 130 d.Hr.) sau Masada (70 d.Hr.). În ansamblu, aceste manuscrise târzii oferă un text biblic virtual identic cu textul masoretic pe care îl cunoaștem 1. Putem
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în ciuda protestelor înțelepților Aben Ezra, Ben Așer și Ben Addereth, odată ce lista a fost introdusă printre tradițiile masoretice, a continuat să producă neînțelegeri, „efectele acestei greșeli fiind vizibile până în zilele noastre”2. Studierea manuscriselor biblice ebraice părăsite în grotele din pustiul Iudeii de către cei ce au rezistat celei de-a doua revolte iudaice ne confirmă faptul că textul consonantic al Bibliei atinsese încă de la sfârșitul primului secol al erei creștine acel monolitism impresionant care va caracteriza tradiția textuală masoretică. Însă o
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
rugăciuni Mahzor Vitry (sec. al XII-lea), karaiții erau de părere că vocalele au fost date pe muntele Sinai, așa cum explică Iuda Ha-Dassi. Originea târzie a vocalizării textelor biblice ebraice poate fi dovedită prin absența ei din textele descoperite în pustiul Iudeii 1. Cartea de rugăciuni Mahzor Vitry conține informații despre existența a trei sisteme de vocalizare: babilonian, palestinian și tiberian. 3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babiloniantc "3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babilonian
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
catalogul lui Robertson se spune că la început se făcea un simplu semn deasupra unei litere, pentru a atrage atenția asupra ei, de aici dezvoltându-se ulterior întregul sistem de vocalizare. O cercetare mai atentă a textelor presamaritene descoperite în pustiul Iudeii conduce la o mai bună înțelegere a diferitelor componente ale textului samaritean. În ultimul timp, cercetătorii au fost de părere că acest text presupune două niveluri, a căror specificitate a putut fi înțeleasă abia odată cu descoperirea manuscriselor de la Qumran
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
concretului. Doar că Cioran e conștient că a ratat postura de călugăr: „Părinții greci ai Bisericii spuneau despre călugăr că e ferit de curiozitate. E ceea ce am încercat toată viața fără nici un succes” (III, 183). În fine, dorința trăirii în pustiu pare o soluție, dar una irealizabilă, și nu numai din cauza absenței credinței. „În afara lipsurilor mele spirituale, ceea ce mă face incapabil pentru viața de pustnic este regimul meu. Nu există restaurante dietetice în deșert” (III, 246). Motiv derizoriu, hilar, dacă n-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
extazului" Mă-ntreb dacă, pentru Cioran, demiurgul cel rău nu e cumva o întruchipare a celorlalți, care-i suscită vanitatea și în care se recunoaște, ca-ntr-o oglindă, pe sine. Cum știm deja, el are nostalgia sihăstriei și a pustiului. Ba chiar a peșterii: „Vechea mea obsesie: s-o rup cu toată lumea, să mă retrag într-o peșteră... Ah! Dacă nu m-aș teme de frig, știu c-aș avea curajul să las totul baltă... Debilitatea mă face laș și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
spune deopotrivă cu el: ceilalți sunt Infernul. Ceilalți, de care nu se poate despărți, cu care chiar conviețuiește deseori într-un fel de complicitate voluptoasă, pe care și-o reproșează, însă, ulterior autoflagelându-se. Cioran nu poate să se retragă în pustiu și nici în peșteră; să acceptăm că nu poate din cauza lașităților pe care le hrănește spaima de limitele neputincioase ale trupului. Dincolo însă de toate acestea, el are gustul spectacolului social. Să fie la mijloc doar vanitatea? Iată: „Am vorbit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aș fi putut avea raporturi sincere cu oamenii, își spune, cu siguranță că m-aș fi lipsit de ideea de Dumnezeu” (I, 161). Așa, rămâne să se salveze căutându-l pe Dumnezeu. Căutând harul extazului. Dacă trăiește singur, ca în pustiu sau în peșteră, Cioran disperă: „Aproape nu mai pot înainta în deșertul meu, mă simt complet steril, blocat în punctul cel mai de jos al ființei mele. Doar harul ceresc mă mai poate salva. Cu condiția să am puterea să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]