187,471 matches
-
lumina grea/ a soarelui/ și nu-i nimeni în jur/ ce limbă străină/ durerea trece din pagină în pagină/ desfăcând ghemul/ în care gâtul/ se zbate". Doar înstrăinându-se, în chip de umbră onirică, surdă la apelul comunitar, poetul are puterea să arate cu degetul conspirația Răului, devitalizarea comuniunii între semeni. Sensibilitate ultragiată de violarea codurilor morale, poetul cu inima în "corul îngerilor" și totodată marcat de "marionetele părăsite după spectacol", este generatorul propriei singurătăți sinucigașe, din limbul căreia își trage
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
privea de câtăva vreme în apele râului. Înafară de faptul că erau bogate și de culoarea vag gălbuie a cafelei cu lapte, apele nu aveau nimic care să justifice măcar o privire. Iar bătrânul nu avea aerul că-l lăsaseră puterile și se odihnește discret, sprijinindu-se în baston și cu o mână pe balustradă. Se oprise ca să privească apele pe care mulți nu le mai vedem de ani de zile, indiferent de câte ori trecem peste podul acesta atât de circulat. Făcea
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
cuvintele făr' de noimă, mieroase, și lozincile, cuvânt cu cuvânt, pe ascuns, la fusta mamii în Senatul răspunsurilor amare și al paștelui cailor de aceeași teapă, masă pusă cum dă Domnul pe ascuns în noapte. XI. Nepotolita foame Din toate puterile, făr' de cugetare, îndrăgostit lulea și cu ștreangul de gât până-n adâncul glasului om bun, de paie; asta-i altă socoteală asta-i o mare dilemă în afara lumii, scos din țâțâni, peste mână, nepotolita foame de dragoste-adâncă la bătrânețe. XIII
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
pomină-ai ajuns, drac împielițat, cu iubirea ta pământeană. La fragedă vârstă aici la capătul lumii te îneci într-un pahar de apă - apă de izvor, nici măcar otravă - și-ți fuge pământul de sub picioare când odată cuvântul era a cincea putere... XLVII. Pasărea rară Puțin mai trebuie ca să ajungi la punctul mort al lumii - lume nenorocită, păcătoasă - când vei muri de sabie ori de plictis, pe neașteptate liniștită, în goana ei. n (Din Colla gonna a corolla/ E le gambe a
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
În fața unei asemenea femei simți cîtă nedreptate se ascunde în această lume și ce injustiție supremă e ca unora să li se dea mult, iar altora aproape deloc. Iar eu, în fața acestei femei, simțeam că frumusețea, ca sursă a unei puteri fascinante ce nu cunoaștea împotrivire, era o nedreptate divină, o nedreptate strigătoare la cer, dar o nedreptate fără de care lumea asta s-ar fi stins treptat în inerția omogenă a unor chipuri placide în inexpresivitatea lor. Rușinată parcă de slăbiciunea
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
sigilii Ca cel ce vine asupra Popoarelor ce s-au lepădat de credință. în mâna împăratului este Capul retezat al gorgonei Meduza Ce poartă în frunte steaua cu nume urât "Al Ghoul". Așa cum spune Scriptura "Iată datu-v-am vouă putere să călcați peste șerpi și peste scorpii și peste toată puterea vrășmașului, și nimic nu vă va aduce vătămare". înger Veghează în înaltul Cerului Duhul Sfânt Porumbelul - și de-a stânga și de-a dreapta Aripile lui; mult mai jos Prinde
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
de credință. în mâna împăratului este Capul retezat al gorgonei Meduza Ce poartă în frunte steaua cu nume urât "Al Ghoul". Așa cum spune Scriptura "Iată datu-v-am vouă putere să călcați peste șerpi și peste scorpii și peste toată puterea vrășmașului, și nimic nu vă va aduce vătămare". înger Veghează în înaltul Cerului Duhul Sfânt Porumbelul - și de-a stânga și de-a dreapta Aripile lui; mult mai jos Prinde formă lumina Prinde contur umbra. înger de lumină ești tu Cel
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
-l sorb ca pe-o mare Ce-mi alină setea. Peștele din Sud Iată Peștele însetat la nesfârșit Cu botul căscat veșnic primind șuvoiul ce curge Din vasul de pe umărul Omului apelor Așa cum noi nu încetăm să fim însetați De puterea Duhului Sfânt al Domnului Iisus Și să pășim întru slava Lui: "Cela ce crede în mine, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui". Și oriunde mergem Vrednici suntem de a-i împărți apa sfântă. înger Iacob are capul
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
fond, operă de exorcizare." Recitind scrierile lui Virgil Mazilescu, îți pui, aproape involuntar, o întrebare: cum de a reușit el să ignore atât de total regimul în care și-a petrecut existența? El pare a nu avea nici un contact cu puterea comunistă, situându-se cu desăvârșire în afara ei. Nu găsesc decât un început de răspuns: Mazilescu vedea lucrurile ,de foarte sus și de foarte departe", cum scria Tudor Vianu, prin 1930, despre Eminescu. Poezia sa este exact așa cum și-a dorit
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
Când se uită în oglindă o privește mirată o femeie, de acum fără vârstă, negricioasă, micuță, cu un ten ofilit peste care anii nu mai lasă urme foarte vizibile, cu ochi negri, mari și expresivi unde se concentrează parcă întreaga putere a unei ființe îndeajuns de ciudate pentru a fi rămas, de-acum, aproape singură. Dacă n-ar fi fost Cristina, nepoțica ei de 5 ani, pe care maică-sa, zuza de Violeta, i-o lăsase spre creștere, în disperare de
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
și privesc cerul ca o burtă vînătă în care bolborosește rugăciunea dublă a scrisului lor: ,despre oameni știm că se nasc, le este frică și mor". 8 ne culcăm în poeme ca-n odaia cu ierburi aromatice atîrnate de grindă. puterea putrezește în brațele femeii, bărbatul adulmecă mirosul de pînză jilavă al morții. ne-am culcat în scrisul nostru ca-ntr-un sicriu de plop, ușor, pornit în derivă pe rîul amniotic. 9 ți-ai pus ochelarii pe prima treaptă a
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
a patra, a castelului din pom, se zbate și plânge corbul prins în trei cuie pe perete. Calul spânzuratului Dacă îți ridici umbra de pe țărână, găsești sub ea urma unei litere din numele tău; dacă sapi sub ea, până la capătul puterii, dai peste-o cifră din șirul de numere, al tău. După nouă zile și nopți, un om se cațără pe șirul de numere, ca pe-o funie, urcă dintr-o creangă în alta a pomului, până în vârf, deasupra pământului, cu
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
se prefac în șerpișori de apă dulce, verzi și aurii - copilul ieșit din traistă doi câte doi îi înghite. Se-ntinde cât scheletul. într-o clipită, oasele toate se desfac. Le pune în traista unde el a fost strâns de puterea ascunsă a oaselor, o trec în mâna stângă și, înfășurat în șapte culori, coboară, pășind ca pe-o scară, printr-un tunel de cristale. Scufundătorul I-au săpat nouă copci în gheața groasă cât statul de om, departe una de
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
bage cărțile în librării 3. să-i trag balconului meu imens o hăinuță de ciment - da' aveam numai un mortar slab și am lăsat-o baltă. > din chestia asta a ieșit o revelație: eu sînt un om care nu vrea puterea, dar discursul meu vrea puterea. Discursul meu și eu! Sînt un om fără nici un mijloc de apărare - sînt stîngist și bețiv - în afara discursului meu... Dar cît mă va mai ține? Cît timp n-o să mă plictisesc de chestia asta & de
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
să-i trag balconului meu imens o hăinuță de ciment - da' aveam numai un mortar slab și am lăsat-o baltă. > din chestia asta a ieșit o revelație: eu sînt un om care nu vrea puterea, dar discursul meu vrea puterea. Discursul meu și eu! Sînt un om fără nici un mijloc de apărare - sînt stîngist și bețiv - în afara discursului meu... Dar cît mă va mai ține? Cît timp n-o să mă plictisesc de chestia asta & de tot ce am scris? Ceva
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
e-mpărțită între mine și mine jumătate jumătate și moartea din mine tot așa jumătate este prăvălită la stînga jumătate este prăvălită la dreapta se află de aceea într-o derută cumplită nu știe în ce parte să plece cu toată puterea astfel încît să nu mai rămînă nimic înapoi astfel încît dispariția să fie totală astfel încît viața să nu mai aibă nici un milimetru de sprijin căci viața nu mai e viață doar atunci cînd nu mai are nici o fărîmă
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
mulțumit siesta, privesc cu încredere viitorul, mă simt ca un humus fertil. Am și început să simt mișunând în mine primele încolțiri. În curând va răsări, desigur, o iarbă dulce, verde, semn că sunt viu și plin de tainice, minunate puteri. Aștept să mă pască o vacă.
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
pare că se împlinește, Soarta îl pîndește pe cel ce i se împotrivește și așteaptă liniștită Scadența, își are, fără îndoială importanța sa, dar nu reprezintă chiar totul. Ceea ce contează în ultimă instanță sînt faptele puse în seama personajelor și puterea autorului de a convinge prin ele. În pofida orgoliului său de a fi cu totul altfel, și a tentației de a-l privi de sus pe autorul romanelor Idiotul și Demonii , distanța dintre Nabokov și Dostoievski e ca de la o parodie
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
spate. Cuțitul era un fel de cosor, cu lama scurtă și un pic îndoită la vîrf. Trupul mielului zvîcni o singură dată, atunci cînd cuțitul făcu prima crestătură în carne. Poate că numai atunci simțise propriu-zis durerea. Sîngele țîșni fără putere, în cîteva fire subțiri care se împrăștiară în mai multe direcții. Pe cizmele de cauciuc căzuseră numai cîteva picături. Asta a fost tot. După aceea, l-a apucat de picioarele din spate, l-a atîrnat într-un cîrlig din grindă
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
1930, în satul Dolheștii Mari, comuna Dolhești, județul Suceava, Toader Buculei a devenit profesor de istorie, la Brăila, începând din 1965, asimilându-se atât de organic și plenitudinar cu atmosfera specifică de aici încât s-a dăruit cu o rară putere de muncă elaborării acestei lucrări, ca un omagiu adus locului în care și-a dăltuit prestigioasa sa personalitate. Mai întâi, prin lucrarea O vatră de lumină seculară, a închinat un studiu monografic Liceului "Nicolae Bălcescu"; înființat în 1863, în timpul domniei
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
aveți tot viitorul în față, iar aici, în rahatul ăsta (Ana-Cristina a observat că unchiul din Timișoara caracterizase situația din țară cam în aceiași termeni ca și Albert - rahat...) nu e nimic de făcut, în fond, acum, când sunteți în putere, trebuie să riscați și pe urmă, gata, libertatea, trăiți ca oamenii, nu ca niște cârtițe prăpădite, vă întemeiați și voi o familie (Albert i-o prezentase pe Ana-Cristina ca pe logodnica sa...), copii, casă, o curte cu flori, baie cu
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
exaltare vitalistă și, în plus, ca pe o salvare de îmbătrânire și moarte. "Și azi, dintr-odată, neașteptat, acest răsărit Ce cîntec nemăsurat Ca unui orb vindecat lumea-n lumină mi s-a lărgit" (Schimbarea zodiei) Iubirea e pentru el putere cosmică, "ardere" (vezi poezia cu același titlu), adică topire în marele tot. în acest cadru, femeii iubite i se închină laude, imnuri, căci ea e o întrupare absolută a lumii, este "ființa", "pumn de lumină" (Ardere), "văpaie" ce incendiază iarba
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
mari poeți, folclorul e o componentă a specificului românesc, asupra căruia, de asemeni, ține să zăbovească autorul nostru. Spiritul său analitic deosebește și aici două elemente alcătuitoare ale noțiunii: caracterul și motivul: Primul ar constitui sufletul operei, ritmul ei intern, puterea ei lăuntrică - partea activă, elanul vital, dinamic, avântul pornit din moși-strămoși, ce ne e dat dinainte. Motivul ar fi materialul din afară, decorul fatal, dar exterior, rezistența pe care aluviunile depuse în cursul său o opun râului în curgere, partea
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
vă ținem pumnii și ne rugăm cum în viața noastră nu ne-am rugat: nu neapărat ne rugăm să vă păzească El de cel Rău - ci ne rugăm pentru voi, cei vreo sută ( că mai mulți nu sînteți ), să aveți putere și curaj ca să-i apărați de cel Rău pe nenorociții care n-au știut ce-au făcut cînd au făcut ( ei, n-au știut, vitele încălțate, au știut, dă-i în mă-sa de lichele !) Și asta.Ce mai faceți
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
habitatul nostru postmodern proliferează iarba rea a discriminărilor de tot soiul, sufocînd culturile implementate, finanțate, legiferate și păzite de foruri, organisme internaționale, fundații și persoane fizice luminate. Păi, la ce ne îndeamnă eternul și fascinantul Ion Creangă, cu periculoasa sa putere de seducție, în al cărui discurs abundă atitudini jignitoare față de femei, bătrîni, minorități, persoane cu dizabilități, ignorarea drepturilor animalelor, violența domestică, exploatarea copiilor, distrugerea mediului natural, corupția, hărțuirea și șantajul? Ne face să rîdem de victime, să simpatizăm cu infractorii
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]