3,432 matches
-
fie literar, nu prinde în clipeală; nici teoriile italiene și romantice a vestitului revoluționar ăEliadeî, nici sistemele ardelene nu au prins rădăcină"2, ceea ce e foarte adevărat, numai cât din tonul frazei lui Russo pare că pricina ar fi o "răceală" inerentă sufletului moldovenesc. Noi credem că acea răceală se explică tocmai prin acea tradiție culturală, cât e vorba mai ales de răceală față cu entuziasmul literar", și prin lipsa unei clase revoluționare, cât e vorba, mai ales, de răceala față
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
italiene și romantice a vestitului revoluționar ăEliadeî, nici sistemele ardelene nu au prins rădăcină"2, ceea ce e foarte adevărat, numai cât din tonul frazei lui Russo pare că pricina ar fi o "răceală" inerentă sufletului moldovenesc. Noi credem că acea răceală se explică tocmai prin acea tradiție culturală, cât e vorba mai ales de răceală față cu entuziasmul literar", și prin lipsa unei clase revoluționare, cât e vorba, mai ales, de răceala față cu "entuziasmul politic". Și, fiindcă a venit vorba
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
2, ceea ce e foarte adevărat, numai cât din tonul frazei lui Russo pare că pricina ar fi o "răceală" inerentă sufletului moldovenesc. Noi credem că acea răceală se explică tocmai prin acea tradiție culturală, cât e vorba mai ales de răceală față cu entuziasmul literar", și prin lipsa unei clase revoluționare, cât e vorba, mai ales, de răceala față cu "entuziasmul politic". Și, fiindcă a venit vorba de o deosebire sufletească, am putea spune ipotetic că poate fi vorba și de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o "răceală" inerentă sufletului moldovenesc. Noi credem că acea răceală se explică tocmai prin acea tradiție culturală, cât e vorba mai ales de răceală față cu entuziasmul literar", și prin lipsa unei clase revoluționare, cât e vorba, mai ales, de răceala față cu "entuziasmul politic". Și, fiindcă a venit vorba de o deosebire sufletească, am putea spune ipotetic că poate fi vorba și de un element pur psihic. Poate că moldovenii sunt mai sceptici. (În Scrisori, Alecsandri numește pe munteni gasconi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
revărsat peste marginile interesului individual și de clasă, în sfârșit, vreo abatere de la "cumințenie", și doar a trăit în vremea și în mijlocul marilor "nebunii"... (Să ne gândim la A. Russo ori la Bălcescu !) Peste tot, o uscăciune morală și o răceală, care au constituit cunoscuta finețe a junimiștior, peste tot lipsă de iluzionare și avânt. Această răceală a dat naștere "zeflemismului" (și nu spiritului critic, cum voiesc să ne asigure unii: dovadă A. Russo, din care nu putea lua naștere zeflemismul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a trăit în vremea și în mijlocul marilor "nebunii"... (Să ne gândim la A. Russo ori la Bălcescu !) Peste tot, o uscăciune morală și o răceală, care au constituit cunoscuta finețe a junimiștior, peste tot lipsă de iluzionare și avânt. Această răceală a dat naștere "zeflemismului" (și nu spiritului critic, cum voiesc să ne asigure unii: dovadă A. Russo, din care nu putea lua naștere zeflemismul). De aici, în spiritul publicului, identificarea junimismului cu zeflemismul și invers. Dacă C. Negruzzi e împotriva
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și din acest punct de vedere spiritului din Muntenia (vezi reflexe la Cîrlova și Alexandrescu). Moldova, rece și critică (pentru că Moldova n-avea burghezie, ca să dăm, iarăși, numai cauza principală), nu se putea influența de lirismul și spiritualismul lui Lamartine. Răceala și criticismul au făcut pe moldoveni să cultive cu predilecție proza, și anume genul epic (dezgroparea trecutului trebuia să fie atunci la ordinea zilei!) și, în versuri, mai mult poezia obiectivă - și iată de ce Moldova s-a influențat mai mult
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de Încărcare destul de Înalt. De abia când corpul este pătruns de materii străine până la organele extreme, se ivesc manifestările dureroase, care sunt numite reumatism. Ele se manifestă de obicei la scăderi mari de temperatură. Printr o constrângere subită provocată de răceală, materiile străine sunt Împinse Înapoi și se așează la Încheieturi, unde produc dureri, care se prezintă Întotdeauna pe deasupra Încheieturilor, niciodată Însă În interiorul acestora. Dacă porii pielii se deschid la locurile respective printr-o baie de aburi locală, așa ca materiile
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
aprindere de ochi și chiar migrenă. Când se ivește orice boală acută, ca aprinderea gâtului, atunci partea din dreapta va fi cea dintâi atinsă. Femeia are Însă avantajul că transpiră cu ușurință și deci simte arareori consecințe rele după așa numitele răceli. V. Domnul după cum poate fi imediat recunoscut de către un ochi exersat, stă puțin Înclinat, căci umărul stâng este mai Înalt decât cel drept, apoi vedem capul, care apare Împins spre dreapta și că nu stă deloc laterală (În partea stângă
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
devine bolnav. 4/18 iunie: „... bietul Mihai, pe care l-aș fi calicit fizic din nou scoțându-l afară, cu fricțiunea de 4 grame de mercur; era un vânt răce ca toamna, cura lui nu-i permitea cea mai mică răceală. De astă noapte a început a vorbi, fața îi este cu totul senină, a mâncat singur, la medicamentul Țitman a zis: „Nu pot lua, este foarte grețos”. Părerea mea este că fricțiunile cu mercur în fiecare zi un gram mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ajun. El e junimist, mi-a spus, fiindcă are protector pe Petre Carp, care l-a trimes la Viena, ca spion, cu o sută de lei pe zi. E junimist în politică, nu însă și în literatură, din pricină că există o răceală pronunțată între tatăl său și d-nii Maiorescu și Iacob Negruzzi. În seara întrunirii, căpitanul primise o scrisoare de la D-l Missir,în care acesta îl sfătuia să dea la Junimea ceea ce a rămas literatură de la Creangă; Junimea să-i editeze
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
altul vine, sunt mai rău ca la un hotel.” - Aceasta pare a fi forfota din casa universității. În mai 1879 Ștefan Micle era încă în putere (va muri în august al acestui an, în urma unei congestii pulmonare sau a unei răceli grave contractate la o partidă de vânătoare de rațe sălbatice), aceeași lume multă îi înconjura familia. Situația nu se confirmă nicicum pentru primăvara lui 1879 (că e primăvară, vedem după copacii înfloriți), casele din Iași ale soților Micle erau aglomerate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
trebuia închis sau rezolvat. Probabil, ani la rând el a încercat să-l rezolve, adică să-l ia sub tutelă pe Eminescu. Probabil, ani la rând n-a reușit acest lucru, mereu opunându-se cineva. Anii 1883-1889 sunt ani de răceală între poet și critic: acest dosar îngheață relațiile dintre ei. N-am nevoie de procedeul prin care lui Grigore Ventura s-a folosit de Al.Macedonski să anunțe ceva, și nu mă voi folosi, și eu, de Călin L. Cernăianu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
înviat, pierdut era și s-a aflat”. Semnificația acestei pilde este, credem noi, destul de clară. Tatăl este Dumnezeu. Cei doi fii se referă la două tipuri de creștini: cei care respectă învățăturile Bisericii, dar o fac oarecum din obligație, cu răceală, și nu dintr-o iubire totală față de Dumnezeu și de aproapele. Dovada constă în aceea că, fratele mai mare, căci despre el este vorba, nu este de acord cu atitudinea tatălui față de fiul risipitor. Poziția lui arată că e încă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
suferă, un model de libertate morală și de eliberare de orice prejudecată. Viața sa spiritualizată, eliberată de dependențele de senzorialitate, de interesele ființării în lume, de dependențele față de sine însuși și de mândria sa, ni se arată în noblețea, în răceala senină și nesfârșita blândețe a firii sale. Oare ce ne atrage atât de irezistibil? Să fie oare liniștea, înțelepciunea, pacea adâncă a ființei sale? Desigur, toate aceste calități cooperează în a exercita asupra noastră o puternică forță de atracție. Dar
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
temperatură... A apelat: „Cine are la el medicamente?”. La tot apelul a răspuns unul cu zece sulfamide albe. Sulfamida era Încă puternică atuncea, penicilină nu era... Și mi-a dat sulfamidele ălea, și m-a Îndemnat să mă feresc de răceală, și să stau Îmbrăcat mai gros, și, la apel, cine mai are ceva În plus să-mi dea... Deci, am ajuns acolo la 19 ianuarie ’49 și-am stat până În 3 aprilie ’51. De acolo unde v-a mutat? Din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
zice Într-o zi cătră mine: „Mă, eu la bagaj mai am un cojoc și ăla ți-l dau ție”. Eu n-aveam cojoc, aveam numa’ un pulover, că era primăvară, da’ În orice caz sănătatea era baza. Că de la răceală pornește totul... Și nu mă prinde mirarea că oare de ce am acum spondiloză cervicală, că am lombosciatică, că am câte toate... Cât ați stat la Gherla? O făcut lotul de plecat la Jilava din luna iunie și am plecat În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Regale. doctorii: Nu mai trăiesc decât foarte puțini medici de pe acele vremuri. Doctorul Măldărescu venise atunci tânăr de la Paris. Mi-l aduc aminte, fiindcă, locuind la o rudă în strada Mihai Vodă, a fost chemat ca să mă examineze pentru o răceală. Mai trăiește și doctorul Severeanu, cunoscutul chirurg. Dar medicii cunoscuți, cu reputație stabilită, unii bătrâni, alții în puterea vârstei erau: doctorul Carol Davila, cea mai populară figură medicală a Bucureștilor, doctorul Marcovici, doctorul Obedenaru, care se ocupa mai mult de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
A. Rosetti care însă nu locuia în țară, locuia la Paris.333 Românul era foarte citit și mai ales avea mare influență în țară, însă Rosetti nu era iubit de public. Nici chiar roșiii nu-l iubeau toți. Cauza acestei răceli era datorită, pe de o parte, propagandei conservatorilor care prezentau pe Rosetti drept geniul rău al lui Ion Brătianu, iar, pe de altă parte, era datorită înfățișării sale. Căci, pe când Brătianu avea o figură simpatică, deschisă, frumoasă, Rosetti dimpotrivă, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a apus. 204 bucureștii de altădată 7. Alexandru Ioan Cuza a încetat din viață la 3/15 mai 1873, la ora unu și jumătate noaptea, la Hotelul Europa din Heidelberg, în vârstă de 53 ani, ca urmare a unei puternice răceli care s-a dovedit fatală pentru un organism măcinat de o boală mai veche (astm), precum și de unele tulburări ale ficatului și inimii. 8. Aluzie la detronarea lui Napoleon al III lea, în septembrie 1870 și la moartea lui, întâmplată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o manifestație impunătoare, ceva care să semene cu „Capitala în picioare“, aclamându-l! Macedonski sconta această arestare ca punctul de plecare al carierei sale politice; se vedea deja omul zilei, aclamat, răsfățat și purtat în triumf. Am înțeles aceasta din răceala cu care a primit manifestațiile noastre de simpatie. De altfel arestarea lui fusese ordonată din cauza unui fapt fără nici o valoare, din cauza unei poezii cu intenția de a lovi în domnitorul Carol de Hohenzollern, ale cărei strofe sfârșeau cu refrenul: Vodă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din noaptea de Revelion și voința de a le aplica, altminteri ar arăta anul care a început și anii care vin. Dar cine poate? Slobozim imediat chingile, dăm comodităților dreptul să se reinstaleze și slăbiciunilor să revină. *M-a doborît răceala. Am febră (38,5, e mult pentru un hipotermic!) și, în același timp, frisoane. Dîrdîi sub plapumă. În cameră sînt 12 grade, cu cinci mai puțin decît de Anul Nou, cînd am avut 17, temperatura maximă din această iarnă. Am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ca toate acestea să fie propria lor revelație de mai tîrziu. *Nu-s primul care o spune: „previziunea trecutului” e o mare iluzie. De pildă, de unde i se trage boala lui cutare? Ce simplu e de răspuns că de la o răceală, de la băutură, de la fumat, de la mîncare multă sau prea puțină, de la statul pe loc, de la nesomn etc. *„Simt că mă encanaillez!,” a exclamat C. mușcîndu-și o gheruță. „Nu pot să cred una ca asta: tu doar ești puternică”, i-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o „poziție justă”. Formaliști, gîndesc „corect”, în funcție de exigențele dogmelor, dar nu simt profund ceea ce spun. Mirările, indignările, învinuirile, consolările lor sînt formale. „Iată - le ripostează victima - toți știți că deșarte întru deșarte spuneț” (XXVI 12). Știu, totuși își continuă, cu răceală, „execuția”. Dogmatismul lor nu se poate împăca nicicum cu sinceritatea lui Iov, un gen de experiență care le lipsește. *A-l acuza pe „Tovarășul” că e „analfabet” nu-i lucru care să mă determine cel mai mult să fiu împotriva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
manifestă cu reținere sînt „reci”. Și într-un caz și în celălalt, forma e luată drept fond, intenția drept faptă, retorica drept substanță. E inutil să mi justific felul de a fi. Totuși o disociere mi se pare necesară: dacă răceala fizică presupune uneori o proastă circulație a sîngelui, răceala morală nu-mi vine dintr-o proastă circulație a ideilor, ci dintr-o stăpînire a lor. Adesea cei „reci” gîndesc și pentru cei „calzi”. *Nu-i zi să nu aud discuții
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]