3,256 matches
-
vreme revista doar pentru articolele de pedagogie, utile îndeosebi celor mai aplicați dintre învățători și profesori. între timp, perspectiva s-a schimbat: azi acestea nu mai interesează aproape pe nimeni, în schimb cea care încă dă motive unor cercetători să răsfoiască publicația e literatura. Cu mici diferențe, situația se repetă și cu actualul „Ateneu”. „Dăscălimea” apreciază doar pagina de „consultații școlare” (pe care, recunosc, eu am înființat-o, ca datorie de serviciu, dar n-am agreat-o), iar față de rest e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un simplu spațiu, ci unul cu o puternică și nuanțată viață vegetală, animală și umană. Pentru România ei au o importanță economică, geografică, spirituală și strategică deosebită. Reamintim, În acest context afirmația marelui geograf Ion Simionescu și anume: „Străbătând munții răsfoiești pagini din vîltoarea neamului; cunoști sufletul și energia poporului. Te recreezi dar și Înveți. Nu rămân forme rigide; n-au glas numai pentru apoteozarea farmecului, a măreției și a armoniei din Natură. Nu e drum care să nu te puie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
zeci de privitori de ocazie la scena pe care erau menționate vizibil, foarte vizibil, doar două nume: Radio 21 și Primăria sectorului 1 București. (S.L.) Taxa de raft, jurnalistul Gândinel și prețul cărților Mai dăunăzi, unul dintre acei jurnaliști care răsfoiesc vineri seara o carte, citesc vreo 50 de pagini, încropesc iute câteva rânduri sâmbăta, cu verdicte de critici literari, apoi dau fuga duminică să-și predea „rubricuța lor“ la redacție, după care merg despovărați de griji la o bere cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Adelin Petrișor, însă doar cu prilejul Răstignirii. Realitatea TV are un breaking news cu un reporter care așteaptă ca, din clipă în clipă, să aterizeze nu știu ce boxer american. Gâdea ascultă un audiofile cu Băsescu, în timp ce Stan râde isteric, iar Cristoiu răsfoiește plictisit ziarele de mâine. „Libertatea“, „Click“, „Cancan“? Acestea doar să fi publicat, mai demult, o știruță despre cum femeia unui tâmplar și-a încornorat soțul, pretinzând că a rămas însărcinată din senin. Ziarul meu favorit, „Cotidianul“? Ei, aș! Mai nou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
nu este deloc compatibilă cu îndobitocirea de sine, prin narcotice sau alcool. Și în România, Călăuza e un mit descoperit de fiecare nouă generație. Mulți se întreabă despre povestea acestei colaborări a dumneavoastră cu Tarkovski... Am scris despre acest lucru. Răsfoiți cartea mea Comentarii la cele (peătrecute. O găsiți pe Internet, pe site-ul fraților Strugațki. În ea se povestește amănunțit acest lucru. În cărțile dumneavoastră abordați uneori o temă care nu este neapărat legată de science-fiction: puterea politică, modalitatea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
mai mult pe emițător, dovedindu-i astfel că îl ascultă cu atenție. Totuși atunci când există o diferență sensibilă de statut social între colocutori situația se inversează: șeful care își cheamă subalternul la raport se preface că are de lucru și răsfoiește diverse hârtii fără importanță tocmai pentru a evita să-și privească interlocutorul. El îi dă astfel de înțeles acestuia că nu pune mare preț pe spusele lui, fiind preocupat de probleme mult mai importante. În schimb subordonatul, deși în calitate de emițător
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
are un început și un sfârșit clar delimitate de cuvinte, limbajul gestual este continuu (de exemplu: într-un compartiment de tren o persoană își schimbă poziția picioarelor frecvent, întoarce capul spre ceilalți călători, își aranjează îmbrăcămintea, se joacă cu accesoriile, răsfoiește o revistă etc.). În acest sens, să amintim cercetarea realizată de Bernard Rimé, Loris Schiaratura, Michel Hupet, Anne Ghysselinckx care demonstrează în contextul imobilizării experimentale a unui locutor pe un fotoliu pus să converseze 50 de minute, multiplicarea expresiilor feței
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc.), analiza profundă a propriului comportament reprezintă un prim pas către dezvoltarea competenței nonverbale. Încă de la începutul lecției, prin felul în care profesorul deschide ușa clasei, pășește în sala de clasă, se așază la catedră sau se aproprie de elevi, răsfoiește catalogul sau indică elevii pentru a răspunde la lecție etc., întreaga regie gestuală reflectă mentalitatea, afecțiunea și atitudinea acestuia față de elevi, față de tematica abordată și mai ales față de misiunea pe care o are de îndeplinit. Există o mare varietate de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ascultă un elev, profesorul direcționează privirea spre acesta și îl aprobă prin mișcarea capului etc.); • gesturi care permit ilustrarea referenților concreți/obiectelor și abstracți/ termeni abstracți pictografele; • gesturi de mânuire, atingere, manipulare a obiectelor sau aparatelor (șterge tabla cu buretele, răsfoiește cartea, tastează la calculator etc.); • gesturi care ,,trădează" adevărata intenție (profesorul îl apreciază pe elev pentru ajutorul acordat, ținând mâinile încrucișate, gest ce relevă de fapt rezerva și păstrarea distanței față de acesta); • gesturile tip ,,semnătură", tip ,,marcă" sau personale: pot
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este cel mai autonom, flexibil și des utilizat împreună cu degetul cel mare în gesturi de precizie sau de mare finețe. Este degetul care apasă pe trăgaciul unei arme, indică drumul pe o hartă sau unui călător, tastează numărul de telefon, răsfoiește paginile unei cărți, apasă pe butonul suneriei, atrage atenția unei persoane, previne un accident etc. Pentru a explica logica internă a gestului, putem folosi dezarticularea morfologică a degetului arătător pentru a desemna puterea de comunicare a fiecărui os și mușchi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și mai rapid. Credibilitatea mesajelor verbale poate fi sporită și întărită de anumite gesturi și posturi ale corpului profesorului. Convergența dintre comunicarea gestuală și cea verbală ușurează realizarea unor sarcini diferite în același timp, dar prin mijloace diferite: gestual, profesorul răsfoiește caietul unui elev pentru a-i verifica tema și verbal, formulează o întrebare. Utilizarea adecvată a gesturilor crește motivația școlară, asigură participarea activă a elevilor în procesul instructiv-educativ, facilitează însușirea unui volum mai mare de cunoștințe, întărește convingerea aplicabilității cunoștințelor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și a preveni comportamentele indezirabile. * Gesturi de mânuire a obiectelor în comunicarea didactică: ,,mișcări de mânuire"128. Profesorul interacționează cu obiecte, materiale sau părți ale sălii de clasă, folosind gesturi de mânuire: • directă, prin atingerea și manipularea lucrurilor din clasă (răsfoiește paginile unei cărți, așază o planșă, potrivește perdelele din clasă, tastează la calculator); • indirectă, prin examinarea și studierea lucrurilor din clasă (privește cărțile de pe raft, își apleacă trunchiul pentru a căuta răspunsul într-o carte). Anumite gesturi de mânuire a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de literatură, mai ales de poezie, de istorie, de politologie și de filozofie. Mă reconfortează muzica, indiferent de gen, cu condiția să fie bună. Ascult cu plăcere muzică preclasică și clasică, dar și Beatles, Ella Fitzgerald, Mahalia Jackson, Duke Ellington.... Răsfoiesc albume de pictură și vizitez muzee. După 1989, când am avut posibilitatea să călătoresc în Occident, am avut revelația marilor muzee și am trăit clipe de mare satisfacție. Am crezut întotdeauna că echilibrul sufletesc depinde și de echilibrul corpului nostru
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
plătit măcar a zecea parte din impozitele și taxele cu care eu, ca bun contribuabil, am sprijinit bugetul de stat. R.T. Am scris, împreună, o carte de interviuri. Fiica mea, care are acum nouă ani, s-ar putea să o răsfoiască peste o vreme, când România va arăta altfel, iar unele dintre întâmplările și gândurile consemnate aici vor părea departe, chiar foarte îndepărtate. Vor fi doar piesele rătăcite ale unui puzzle bizar, dintr-o perioadă în care trăiam vremuri tulburi. La
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
ceasul și i-am vorbit cât mai nepăsător cu putință: „Aveți la dispoziție cinci minute pentru a vă pune în aplicare planul, fără a vă împiedica cineva”. După care, m-am aplecat asupra unui dosar și am început să-l răsfoiesc tacticos, fără a-i mai da vreo atenție celui aflat în fața mea. Ce era însă în mintea mea nu este greu de presupus. După cinci minute, am continuat ancheta. Și abia mult mai târziu avem să aflu de la domnul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
pleci la Iași!”. Pe șeful meu nemijlocit îl știam un om calm, astfel încât nu am putut sub nici un chip să-mi explic această neașteptate ieșire, dar, pentru prima dată, am bănuit că la mijloc este ceva nu tocmai curat. Am răsfoit din nou dosarul și am găsit, printre piesele pe care le cunoșteam deja, declarația olografă a doamnei J.I., în care aceasta își recunoștea și regreta faptele, precum și angajamentul ce i se luase cu prilejul avertizării. Așadar, cazul era finalizat! Dar
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
atunci cu boabele secerate. Nenorocirea aceasta i-a stimulat pasiunea pentru agricultură. Acum poartă două proteze de lemn, prevăzute la vârf cu două borte în care înșurubează cu dinții creionul, tocul, lingura, furculița. Are și o ghiară cu care poate răsfoi caietele și cărțile. Câteodată scapă creionul care se rostogolește pe jos. De aceea se așează în prima bancă, pentru a-l găsi mai repede. Îl ajut să-l înșurubeze. Doamna face gospodărie și are mult de lucru cu trei fetițe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
supreme, cu sculele măcelăriei. Deci, prin tehnica violentului imaginar lingvistic, Arghezi reușește să convingă publicul. Referitor la imaginarul lingvistic violent, Ruxandra Cesereanu (cunoscută și mediatizată poetă și prozatoare postmodernistă) a realizat un studiu atipic numit Imaginarul lingvistic violent al românilor. Răsfoind presa românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în ultimii ani ai secolului al XX-lea, Ruxandra Cesereanu pare să identifice la renumiți publiciști români un limbaj violent, de unde autoarea deduce și un imaginar lingvistic violent. Primul publicist luat
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
să fii o fiară, dar dacă rămâi după treizeci ești un prost. Nici el nu e de luat drept literă de evanghelie, ținând cont de faptul că a murit legionar. Găsirea de sine însă, după numai câteva sute de pagini răsfoite pe sponci, reproduse apoi papagalicește, este dizgrațioasă și, într-o țară transformată de o ideologie de stânga în cimitir, e cumva, cum spuneam, semnul unei neliniștitoare și imature lipse de iubire pentru țara aceea și chiar pentru părinții tăi. Iulie
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
sinonimul dilemei. Să-l pedepsești că a copiat sau să-l apreciezi ca sa “străduit” să caute răspuns la Întrebări? A alocat din prețiosul său timp lecturii virtuale care tot lectură se cheamă deși noi nu putem să Înțelegem cum se răsfoiesc paginile web. Dar oare nu era mai bine dacă medita “tradițional” la tema propusă și prezenta o rezolvare personală, cu argumente pro și contra pe care să le poată susține În cazul În care nu era bine Înțeles? Fiindcă În lipsa
Caleidoscop by Gabriela Hriţcu-Meșenschi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93368]
-
boala pe care o ai. Drumul către viață este totul, deși călătoria pare dintru început sortită eșecului. În cărțile lui Radu Aldulescu, drumul către Rai trece întotdeauna prin Iad: „Nu reușeam încă să întrevăd capătul drumului pe care o apucasem răsfoind cartea și încercând să citesc, da, o istorie de o amplitudine monstruoasă, o istorie atotcuprinzătoare, trei pași în sus și trei pași în jos, astfel dădeam târcoale unei lumi pe care o regăseam străină și inutilă, de o nebulozitate toxică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
parcurgi colecția chiar și azi. Sau poate mai ales azi, când prezentul „Curier de Iași“, „foaia publicațiunilor oficiale“ a primarelui Gheorghe Nichita, poartă un nemeritat blazon, dar nu are nici eleganța, nici prospețimea, nici diversitatea gazetei de altădată. Cine va răsfoi „Curierul de Iași“ - cel nou va vedea că nu e nici pe departe ce a fost. Seamănă a sărmăluță demagogică împachetată în foaie de viță pseudojurnalistică, mucegăită și cam neplăcut mirositoare. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Vis răutăcios... Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
parte descrierea de mai sus s-ar numi, probabil, „Fashion“ sau „Tendințe“. Pe atunci, titlul era „Foemina“ și e prima rubrică permanentă de modă pe care eu am întâlnit-o în colecțiile presei ieșene pe care am apucat să le răsfoiesc. Consilierul „Foemina“ sfătuia doamnele cum să se îmbrace pentru a fi în pas cu „băile modei“. Pentru „un efect intenționat provocat“, garderoba trebuia să cuprindă o „toiletă de dimineață în olandă albă, cu fustă scurtă în pliuri, garnisită pe poale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
care n-a plătit?» Pac! Îl taie la tot cartieru’! Vecinii te caută să te bată... dar pe tine te doare la bască! Ești în Norvegia!“, îl încuraja Silviu, noaptea, la un grătar. „La bască“ ne durea și pe noi, răsfoiam cărți și îi priveam pe scriitori, din clandestinitate, cât era ziua de lungă! În ultima zi, la târg, mi-am pierdut umbrela, Corina zicea că n-ar fi greu de recuperat, dar n-am încercat. Mi se făcuse dor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
-l onorează. Voi încerca să mă explic. Cum opera lui Paulescu numi este străină (în 2007 am publicat 7 eseuri despre Paulescu în cartea „Reflecții peste timp” (având ca temă dimensiunea academică, științifică, socială și creștină a operei sale) am răsfoit cu interes cartea mai sus menționată, mai ales că la prima vedere părea foarte tentantă, cel puțin ca titlu. Am avut însă surpriza să descopăr în relatările autorilor cărții un Paulescu minuscul, a cărui personalitate științifică, trunchiată și aruncată în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]