2,849 matches
-
prosper deceniu din istoria umanității, explozia economică postbelică se terminase. Celor „treizeci de ani glorioși” le-au urmat, În Europa de Vest, o eră a inflației monetare, cu rate de creștere tot mai mici, șomaj pe scară largă și nemulțumiri sociale. Majoritatea radicalilor șaizeciști au abandonat „Revoluția”, preocupați mai degrabă să-și găsească un loc de muncă. Câțiva au optat pentru confruntarea violentă: pagubele provocate - și reacția pe care gesturile lor au stârnit-o autorităților - au iscat discuții nervoase despre starea „neguvernabilă” a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În anii ’70, peisajul politic al Europei Occidentale a Început să se fractureze și să se fragmenteze. De la sfârșitul primului război mondial, scena politică fusese ocupată de două „familii” politice, stânga și dreapta, divizate la rândul lor În „moderați” și „radicali”. După 1945, cele două tabere s-au apropiat una de alta, dar modelul nu s-a schimbat radical. Spectrul opțiunilor politice de care dispuneau În anii ’70 europenii rămăsese, În linii mari, cel de pe timpul bunicilor. Longevitatea partidelor politice europene
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la un model mai vechi. Nu e deci nimic contradictoriu În faptul că un dictator bătrâior ca António Salazar a impus cu entuziasm În Portugalia aceleași măsuri ecologiste pe care le luau guvernele democratice la Viena sau Amsterdam, la insistențele radicalilor de după 1968. Sceptic față de materialism și hotărât să nu intre În secolul XX, Salazar era În felul lui un entuziast sincer al obiectivelor ecologice, pe care le-a atins printr-un expedient foarte simplu: menținându-și concetățenii Într-o stare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a statului francez de către un pluton rebel de ecologiști - era uriaș, și nu numai În Franța: a fost repurtată o victorie emoționantă, nu atât pentru oițele indigene din Masivul Central, cât pentru păstorii evident ne-locali, mulți dintre ei tineri radicali plecați recent din Paris sau Lyon și transformați În fermieri pe coastele sălbatice ale „Franței profunde”. Evident, câmpul de luptă nu mai era același - cel puțin nu În Occident. În Europa de Est, doctrina producției nelimitate de bunuri primare - și absența oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nervios (Femei În pragul unei crize de nervi), Almodóvar ajunge să realizeze un convingător portret cinematografic al unei societăți moderne trepidante, disperată să recupereze timpul pierdut 21. Culmea ironiei e că aceste schimbări fuseseră posibile nu datorită unor inovatori sau radicali din sfera culturii ori a politicului, ci datorită unor oameni de stat conservatori aparținând chiar vechiului regim. Konstantinos Karamanlis, António de Spínola și Adolfo Suárez - asemenea lui Mihail Gorbaciov câțiva ani mai târziu - erau produse specifice ale sistemului pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au permis venirea armatei la putere. Dar fiindcă inspirau Încredere vechiului lor electorat, ei au reușit să demonteze instituțiile autoritariste pe care odinioară le serviseră cu devotament. Lor le-au urmat socialiștii - Soares, González, Papandreu -, care afișau o imagine de radicali fără pată, În timp ce, prin forța Împrejurărilor, trebuiau să implementeze politici economice moderate și adesea nepopulare. Cum spunea un cunoscut comentator spaniol, tranziția le „cerea franchiștilor să pretindă că n-au fost nicicând franchiști, iar stângiștilor temperați, că urmează principii radicale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un picior În groapă, dacă Istoria (sau necesitatea) nu mai putea fi invocată În mod credibil pentru a justifica un act, o politică sau un program, cum puteau fi tranșate marile dileme ale vremii? Aceasta nu era o problemă pentru radicalii thatcheriști, care priveau politica oficială ca pe o extensie a intereselor private și pentru care piața era arbitrul necesar și suficient al valorilor și rezultatelor. Vremurile nu erau foarte grele nici pentru conservatorii tradiționali de pe continent: pentru ei, măsura binelui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ani mai tânăr decât predecesorii săi, el era mai tânăr și decât toți președinții americani până la Bill Clinton. Ascensiunea sa rapidă fusese Încurajată și Înlesnită de Andropov și mulți vedeau În el un potențial reformator. Un reformator, dar nu un radical. Mihail Gorbaciov era un apparatcik tipic. El urcase treptele ierarhiei partidului, fiind pe rând prim-secretar al Tineretului Comunist din regiunea Stavropol În 1956, secretar regional al comitetului organizațiilor de partid din fermele de stat și membru ales al Sovietului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lui Gorbaciov consta În faptul că, pentru a-și păstra controlul asupra evenimentelor, se simțea obligat să aleagă calea de mijloc ori de câte ori era posibil, Încurajând idei noi pentru ca apoi să alunece din nou În brațele conservatorilor din partid, În timp ce reformiștii radicali precum Iakovlev sau Boris Elțîn Îl presau să meargă mai departe. Aceste oscilări, ezitarea lui Gorbaciov de a urmări până la capăt logica idieilor, dorința de a nu merge prea departe ori prea repede i-au dezamăgit pe mulți dintre admiratorii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
absența concentrărilor urbane cu locuitori educați din clasa de mijloc - era acum În avantajul ei. Având mai puține automobile sau televizoare și comunicații mai proaste decât provinciile mai dezvoltate din vest, Slovacia părea mai puțin vulnerabilă la influențele străine decât radicalii și disidenții praghezi, care aveau acces la presa străină. Prin urmare, În represaliile din anii ’70 ei au suferit mult mai puțin. Cei devaforizați de autorități erau acum cehii 20. În lumina acestei istorii, scindarea Cehoslovaciei după 1989 va apărea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și de a-i respinge, patriotismul național al protestanților din Ulster se manifestă ca o hotărâre ardentă de a rămâne cu orice preț În Regatul Unit. Tragedia „problemelor” irlandeze s-a născut din obiectivele identice, dar de semn contrar ale radicalilor din ambele tabere: IRA Provizorie căuta să expulzeze trupele britanice din Ulster și să reunească provincia cu Irlanda independentă și catolică; unioniștii protestanți și voluntarii lor paramilitari urmăreau cu Îndârjire să Închidă gura „papistaștilor” și să prelungească sine die legătura
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu puțină bunăvoință din partea celor două tabere, și cu 20 de ani mai devreme. Dar, ca armistițiu În războiul de o sută de ani al Irlandei, acordul promitea un răgaz durabil. Cum s-a mai Întâmplat și În alte părți, radicalii de la vârful insurgenței Îmbătrâneau și au fost seduși de perspectiva funcțiilor oficiale. Iar Republica Irlanda, care a suferit În anii ’90 o transformare socioeconomică fără precedent, nu mai semăna nici pe departe cu bătrâna „Eire” din plăsmuirile naționaliste. Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acum frecvent În antipatia lor față de străini și În teama comună față de integrarea europeană. Anticapitalismul - transformat oarecum neplauzibil În antiglobalizare, ca și cum capitalismul strict domestic ar fi fost o specie distinctă și benignă - Îi atrăgea deopotrivă pe reacționarii nativiști și pe radicalii internaționaliști. Cât despre politica obișnuită, vechile diferențe dintre partidele de centru-dreapta și centru-stânga se evaporaseră. Într-o gamă largă de probleme contemporane, social-democrații suedezi și neogaulliștii francezi, ca să luăm doar un exemplu, aveau mai multe În comun unii cu alții
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Uniunea Creștin-Democrată (CDU) 65, 86; vinovată de Holocaust 747; violență rasială 677 Germania de Est; accesul către Germania de Vest 585; acțiuni pentru unificare 584-585; admiterea În Națiunile Unite 459; Alianța pentru Germania 584; aparatul securității 636; atracție pentru tinerii radicali 388; Bausoldaten 527; căderea comunismului 559-564; colaboraționiști 636-637; demiterea guvernului 563; demonstrații pentru schimbare 562-563; demonstrațiile de la Leipzig 562; deportarea disidenților 526; deschiderea Zidului Berlinului 563; eliberarea 559-564; informatori 636; infrastructura 588; intelectuali 193-194; Înființarea 145; legea călătoriilor 563; lovitură
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
247, 376-377; Partidul Liber-Democratic 456; Partidul Social-Democrat (PSD) 248-249, 343, 456-458, 560; Partidul Verde 453-454; performanța economică față de cea a Marii Britanii 329-334; planificarea guvernamentală 77, 305-306; privatizări 509; producția industrială 155; programul de reeducare și denazificare 63-67; promiscuitatea adolescenților 386; radicali 387-388; rata șomajului 421; răscumpărarea deținuților politici 526; reabilitarea evreilor 252; recunoașterea Gemaniei de Est 457; refugiați est-germani 233-234; reînarmarea 148-150, 253; Republica de la Bonn 247; sponsorizarea Germaniei de Est 560-561; stabilizarea politică 243-256; statistici ale populației 307; stânga extraparlamentară
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
par leș Éditions Paralelă 45 de Pitești en 2003. À part son travail traductif, îl se fait remarquer par son effort d'analyser et comparer leș versions précédentes de ce recueil en français, qui se concrétise dans un discours critique assez radical. * Philippe Loubière, traducteur littéraire et dramatique, a exprimé, dans des articles scientifiques et des communications, să vision sur la francophonie dans le monde et sur la diffusion d'une littérature et d'une culture étrangères à travers la traduction. Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
parfois associée à " une forme naturelle d'intuition ". En ce qui concerne leș autres traductions, Philippe Loubière regrette de ne pas avoir rencontré un autre traducteur dont la méthode aurait pu l'inspirer. Pourtant, nous trouvons qu'il est trop radical quand îl nie en bloc leș qualités des autres versions : Faute de substance, ces autres traductions n'ont encouru de nos critiques que des remarques de l'ordre technique, du superficiel. Au lieu d'ineffable, nous n'avons trouvé que
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
A. 1995, TRIF R., VIOR C., 1996). Aceste citokine -interleukina 1 (IL-1) și interleukina 6 (IL-6), activează celulele endoteliului vascular prin eliberarea unor molecule mediatoare ale reacției de tip inflamator, între care: prostaglandine, leukotriene, factori de agregare a trombocitelor, proteaze, radicali liberi de oxigen și azot (CHARLEY B. și col. 1991, OLINESCU A. 1995, VALLET A. și col. 1987). Studiile în domeniu au indicat faptul că, citokinele actionează într-o adevarată "rețea" unele inducând sau inhibând acțiunea altora (CHARLEY, B., BLECHA
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
monokinele, citokinele, interleukinele, complexele AgAc, componentele complementului și chiar anticorpii citotoxici. Rol deosebit au unii agenți fizici, radiațiile ionizante și neionizante, energia electrică, frigul, căldura, curenții de aer, traumatismele, factorii chimici exogeni și endogeni (terebentina, substanțele medicamentoase uleioase, insecticidele, erbicidele, radicalii liberi, radicalii toxici (Moise A. și Șuteanu St., 1988Ă. În raport de cantitatea agentului cauzal și reactivitatea gazdei, toți acești agenți determina inflamații dintre cele mai variate că expresivitate și constituție celulară. Nu trebuie să omitem faptul că fiecare epoca
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
interleukinele, complexele AgAc, componentele complementului și chiar anticorpii citotoxici. Rol deosebit au unii agenți fizici, radiațiile ionizante și neionizante, energia electrică, frigul, căldura, curenții de aer, traumatismele, factorii chimici exogeni și endogeni (terebentina, substanțele medicamentoase uleioase, insecticidele, erbicidele, radicalii liberi, radicalii toxici (Moise A. și Șuteanu St., 1988Ă. În raport de cantitatea agentului cauzal și reactivitatea gazdei, toți acești agenți determina inflamații dintre cele mai variate că expresivitate și constituție celulară. Nu trebuie să omitem faptul că fiecare epoca acorda o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
moleculelor de adeziune. NOS ÎI sau INOS este produsă în special de macrofage și este dependentă de citokinele ÎL-1 beta, IFN gamma, TNF alfa. Participa la producerea unor cantități mari de NO în inflamații. Producerea susținută de NO interacționează cu radicalii liberi de oxigen (anionii superoxiziă și generează oxidanți înalt reactivi că: peroxinitriți și radicalii dioxid de nitrogen, citotoxici foarte puternici, prin reacția: NO + O2- → OONO- → HOONO → OH + NO2oxid nitric peroxinitrit radical de nitrogen dioxid (Tizard, 2004Ă NO inhiba sinteză de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
este dependentă de citokinele ÎL-1 beta, IFN gamma, TNF alfa. Participa la producerea unor cantități mari de NO în inflamații. Producerea susținută de NO interacționează cu radicalii liberi de oxigen (anionii superoxiziă și generează oxidanți înalt reactivi că: peroxinitriți și radicalii dioxid de nitrogen, citotoxici foarte puternici, prin reacția: NO + O2- → OONO- → HOONO → OH + NO2oxid nitric peroxinitrit radical de nitrogen dioxid (Tizard, 2004Ă NO inhiba sinteză de proteoglicani și stimulează sinteză de metaloproteaze (colagenaze, stromelizină, etc.Ă Producerea susținută de NO
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
antibacteriene, etc. pot fi grupate în: granule azurofile bogate în defensine și lipsite sau sărace în aceste peptide. Granulele specifice sau secundare sunt mai mici, mai putin dense și abundente. Unul din componenții lor, citocromul b, este esențial pentru producerea radicalilor de oxigen în fagolizozomi. Granulele terțiare sau cu gelatinază conțin și ele un citocrom b, care dizolva matricea extracelulara (Bochsler și Slauson, 2002Ă. Granulele majore ale rumegătoarelor conțin polipeptide bactericide care sunt activate după degranulare prin clivajul lor de către proteaze
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de glucoză metabolizata prin intermediul șuntului hexoza monofosfat (MMPSĂ evenimente cunoscute sub denumirea de explozie respiratorie a fagocitozei. Desfășurarea acestor evenimente este rezultatul activării nicotinamid adenin dinucleotid fosfat (NADPHĂ - oxidazei superoxid membranare, care reduce oxigenul în anion superoxid (CO2-A. Acest radical liber de oxigen este convertit sub acțiunea superoxid dismutazei (SODA în peroxid de hidrogen (H2O2Ă după reacțiile: a. O2 + e- → O2b. O2- + e- + 2 H → H2O2 în care e- = electron; O2- = anion superoxid; H2O2 = peroxid de hidrogen sau apă oxigenata
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sau apă oxigenata. Un al doilea sistem microbicid este sistemul mieloperoxidazo dependent sau sistemul H2O2 - halogen-mieloperoxidază. Cand halogenul este reprezentat prin iod se produce intoxicația iodică acută a bacteriilor, iar când intervine clorul se produce hipocloritul (Cl2O2Ă, agent decontaminant. Dacă radicalii de oxigen sunt în general puțin toxici, când se întâlnesc cu ionii metalici (MĂ și în special cu Fe2+ se formează radicalul hidroxil OH care are o reactivitate mai mare. M H2O2 + O2- → HOHO- + H2O sau Fe2+ + H2O2 → Fe3+ + HO
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]