3,972 matches
-
deputatul C. Belan, scriitorul Pavel Coruț, Vlad Bejan ș.a. 20-21-V Zilele Gintei Latine cu acțiuni la Casa Pogor, seară de poezie Leonida Lari. Serbare câmpenească la Mircești, expoziție dedicată poetului Vasile Alecsandri deschisă la biblioteca din comună, program cultural variat. Recitalul de poezie a fost susținut de Leonida Lari, Vasile Năstase, Agnesa Roșca, Vladimir Rusniac (Basarabia), Ionel Stoic, Vasile Barbu (Voivodina), Adina Popa și Ada Gârțoman (Iași). La Muzeul Unirii au vorbit despre cultura popoarelor neolatine: Acad. Prof. C. Ceopraga, Prof.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Programul de aplicare a Acordului guvernamental de colaborare cultural-științifică, valabil pe 2 ani, aveam de pregătit numai acțiuni "una și una": turneul la Berlin al Teatrelor Bulandra și Tănase, participarea la un festival internațional a Corului Madrigal, expoziție Ștefan Luchian, recital Silvia Marcovici, Zilele filmului cu prezența unei delegații de cineaști români, vizite de scriitori, profesori universitari și cercetători... Le-am ordonat pe calendar, am revăzut corespondența privind stadiul realizării fiecărei acțiuni și apoi, conform sfatului ambasadorului, am început să colind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în priză", cu activități și oameni interesanți, scriitori, artiști, muzicieni, profesori universitari, oameni de știință. Mereu în paralel cu acțiunile organizate de "partea germană" la Berlin, Dresda, Leipzig, Weimar, Potsdam..., organizam și noi, la ambasadă, mese rotunde, întâlniri cu presa, recitaluri. Venită la Berlin, doamna Irina Răchițeanu-Șirianu ne-a onorat cu un recital de poezie românească, Silvia Marcovici cu vioara ei fermecată, Ion Dacian cu măiastra sa voce... După puțin timp devenisem parcă "navetist": cu Dacia 1100 CD a ambasadei sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
oameni de știință. Mereu în paralel cu acțiunile organizate de "partea germană" la Berlin, Dresda, Leipzig, Weimar, Potsdam..., organizam și noi, la ambasadă, mese rotunde, întâlniri cu presa, recitaluri. Venită la Berlin, doamna Irina Răchițeanu-Șirianu ne-a onorat cu un recital de poezie românească, Silvia Marcovici cu vioara ei fermecată, Ion Dacian cu măiastra sa voce... După puțin timp devenisem parcă "navetist": cu Dacia 1100 CD a ambasadei sau cu trenul mă puteam deplasa "ca vântul și ca gândul". Șoselele între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
un apel la indiferență, ignoranță și nesimțire. E un apel la viață. februarie 2002 Se minte urît și trist Sezonul de toamnă s-a terminat în gerul iernii cu un discurs pe lîngă poartă al lui Mircea Sandu și cu recitalul de pian al lui Dan Grigore în onoarea Rapidului. Cu o zi mai devreme, muzicianul radiografiase dur, într-un amplu interviu, întregul fotbal. „Sîntem bogați în talente, dar săraci în mijloace și în fenomenul de emulație.“ Talentele despre care vorbea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
categoria a II-a (băcăuani și oneșteni) în cel din stînga. Ideea unei atari segregări m-a ofensat adînc. De aci satisfacția să văd că unele lucruri ies taman pe dos de cum s-a așteptat. Unul dintre acestea a fost recitalul lui Sorin Postelnicu, pe texte de Ovidiu Genaru, care, literalmente, a speriat-o: avea fața albastră-violet, asemenea părului („tipa” excelează la coafuri) și cred că-i amorțise limba. Actorul (pe care la prînz, în chip de specială prețuire, îl așezase
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
final se produceau cântăreți sau cantautori, preponderent dintre reprezentanții muzicii folk (cu piese de factură baladescă, deseori pe texte ale unor mari poeți). La a doua ședință au citit Stephan Roll și Leonid Dimov, a debutat poetul Mihai B. Constantin, recitalul poetic a fost susținut de actorul Ion Marinescu, iar cel muzical, de Mircea Vintilă; la ședința următoare a fost evocat Miron Radu Paraschivescu și a citit George Țărnea etc. În 1974 structura ședințelor se păstrase, în linii mari: în februarie
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
versuri a recitat Florian Pittiș. Într-o nouă ședință invitatul era Marin Sorescu, prezentat asistenței de criticul Eugen Simion, poeziile fiind recitate de Virgil Ogășanu, Florian Pittiș, Rodica Mandache; poetul a răspuns apoi la întrebările participanților și asistența a ascultat recitalul susținut de Mircea Vintilă, Mircea Florian ș.a. În această primă perioadă, cenaclul își ținea lucrările în săli de teatru, cluburi, case de cultură, amfiteatre universitare, sedii ale unor instituții etc. Mai târziu, cenaclul a început să facă turnee prin țară
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
ci uneori zilnic ori chiar de mai multe ori pe zi. De la accesul limitat, pe bază de invitații, s-a trecut la intrarea liberă. Și conținutul ședințelor a evoluat, renunțându-se la structura canonică din prima etapă și crescând ponderea recitalurilor muzicale. Erau descoperite talente din rândul publicului, mai ales în domeniul muzicii folk. Se recitau versuri din zeci de poeți, atmosfera era incendiară. Adrian Păunescu, conducătorul cenaclului, și-a descoperit acum vocația de agitator și talentul de a domina, mobiliza
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
în familie, îl continuă la Conservatorul din București și pleacă apoi pentru a se perfecționa la Paris. Urmează o carieră de concertistă în toată Europa. Talentul ei a fost recunoscut de F. Busoni, de G. Enescu, cu care a dat recitaluri de sonate. A funcționat, între 1950 și 1954, ca profesoară de liceu în București, din 1954 predând pianul la Conservator. Debutează literar în „Bilete de papagal”, în 1929. Din 1935 publică proză, amintiri sau susține cronica muzicală și plastică în
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
proprietate comună cu stimulul-mostră. Deși modelarea și potrivirea cu mostra seamănă puțin, deoarece amândouă presupun un proces de potrivire, acestea pot fi cu greu egalate. O persoană poate lua decizii eronate în combinarea ariilor de operă cu mostra dintr-un recital wagnerian și să rămână incapabilă să imite comportamentul vocal cuprins în acea mostră. Discriminarea exactă a stimulilor este o precondiție pentru învățarea răspunsurilor observaționale, dar nu este echivalentă cu aceasta. Învățarea observațională este concentrată în primul rând pe procese în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a fost locul în care disidenți din interiorul blocului comunist au devenit cunoscuți întregii lumi. Expresie a liberalizării permise de Moscova, unii dintre aceștia au avut acordul autorităților; acesta a fost cazul poetului Andrei Voznesenski, care, atunci când a oferit un recital de poezie la teatrul Vieux-Colombier din Paris, „la început a fost aplaudat, dar spre sfârșit oamenii ieșeau din sală”. împreună cu Evtușenko „se slujește de minima îngăduință a regimului de a critica unele aspecte ale trecutului și nu trec peste limitele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Altă țară în care am fost foarte frumos primită este Israel. Sunt foarte calzi, dar sunt foarte mulți români... Depinde de seară. Dacă ești la seri de gală, atmosfera este mai ..., un picuț fii atent... Protocolară. Dacă sunt spectacole sau recitaluri de repertoriu, lumea te primește cu căldură. A.V. Cum recepționează publicul din Anglia sau din Olanda, unde sunt foarte puțini români în sală, sau deloc, cântecul românesc? Cântecele de Nicolae Bretan, Tiberiu Brediceanu... N.M. Da, preferatele mele, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cu căldură. A.V. Cum recepționează publicul din Anglia sau din Olanda, unde sunt foarte puțini români în sală, sau deloc, cântecul românesc? Cântecele de Nicolae Bretan, Tiberiu Brediceanu... N.M. Da, preferatele mele, pe care le-am inclus totdeauna în recitaluri. Sunt iubite. Și multă lume venea la mine după recital, să-mi spună: "n-am știut că muzica românească e așa frumoasă! Și limba e frumoasă, elegantă." A.V. Cât de des aveți posibilitatea să cântați creații românești? N.M. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din Olanda, unde sunt foarte puțini români în sală, sau deloc, cântecul românesc? Cântecele de Nicolae Bretan, Tiberiu Brediceanu... N.M. Da, preferatele mele, pe care le-am inclus totdeauna în recitaluri. Sunt iubite. Și multă lume venea la mine după recital, să-mi spună: "n-am știut că muzica românească e așa frumoasă! Și limba e frumoasă, elegantă." A.V. Cât de des aveți posibilitatea să cântați creații românești? N.M. În toate recitalurile. Când se poate, în toate recitalurile. A.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
iubite. Și multă lume venea la mine după recital, să-mi spună: "n-am știut că muzica românească e așa frumoasă! Și limba e frumoasă, elegantă." A.V. Cât de des aveți posibilitatea să cântați creații românești? N.M. În toate recitalurile. Când se poate, în toate recitalurile. A.V. Câte recitaluri aveți într-un an? N.M. ...Nu funcționează pe număr, și niciodată nu le-am numărat. A venit un reporter și m-a întrebat: Știți în câte spectacole cu "Traviata" ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mine după recital, să-mi spună: "n-am știut că muzica românească e așa frumoasă! Și limba e frumoasă, elegantă." A.V. Cât de des aveți posibilitatea să cântați creații românești? N.M. În toate recitalurile. Când se poate, în toate recitalurile. A.V. Câte recitaluri aveți într-un an? N.M. ...Nu funcționează pe număr, și niciodată nu le-am numărat. A venit un reporter și m-a întrebat: Știți în câte spectacole cu "Traviata" ați cântat?" Zic "nu". Pentru că nu le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
-mi spună: "n-am știut că muzica românească e așa frumoasă! Și limba e frumoasă, elegantă." A.V. Cât de des aveți posibilitatea să cântați creații românești? N.M. În toate recitalurile. Când se poate, în toate recitalurile. A.V. Câte recitaluri aveți într-un an? N.M. ...Nu funcționează pe număr, și niciodată nu le-am numărat. A venit un reporter și m-a întrebat: Știți în câte spectacole cu "Traviata" ați cântat?" Zic "nu". Pentru că nu le număr niciodată. Și mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de "Traviata"! Eu trăiesc în spectacolul de astăzi. A.V. Trăiți momentul. N.M. Trebuie, pentru că, altfel, nu am spontaneitatea de care e nevoie . A.V. Dar Dumneavostră, sau altcineva din anturaj, se preocupă de ordonarea documentelor legate de toate spectacolele, recitalurile și discurile pe care le-ați realizat? Și cronicile care s-au publicat. N.M. Soțul meu. Pe lângă business-ul lui propriu și personal... A.V. Vă întreb pentru că cineva care scrie, vorbește despre un actor, despre un cântăreț în ziare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
audiția interpretului prin mijlocirea unei imprimări, și fiindu-i în preajmă. Mi-am dat seama din nou ascultând cd-urile Dumneavoastră de mare calitate, dar și modul cum ați încercat pianul în sala Teatrului Național din Iași, la repetiția din ziua recitalului. Diferența este uriașă. D.G. Aveți perfectă dreptate. Așa cred și eu. Actul viu al producerii muzicii în sala de concert este inegalabil. A.V. De aceea, aș spune că discul înregistrat la "Electrecord" cu ani în urmă, cuprinzând lucrări de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cunosc critici excepționali în România care au toate aceste calități. A.V. Am adus în discuție acest subiect gândindu-mă la un caz aproape singular, dacă nu de-a dreptul unic, în muzica din România. Pianista Cella Delavrancea, după un recital pe care l-a susținut la București în perioada interbelică a secolului trecut, și-a scris cronici în care a fost foarte obiectivă, dură: "aici am reușit, acolo putea să fie mai bine, în anumite pasaje tușeul pianistic nu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ascultă. Acum, fără strategie. Din vocație. Dansul contemporan este o problemă de gândire, de libertate și de poezie Gigi Căciuleanu. Am fost foarte fericit să ajung la Iași, chiar ca simplu trecător pe stradă. A.V. Aveți experiența spectacolelor, a recitalurilor pe care le-ați realizat ca dansator și coregraf mai întâi în România (multe au rămas adevărate experimente creatoare, momente "eveniment" în viața artistică bucureșteană), apoi în câteva țări europene. Colegii de "meserie" vorbesc despre Dumneavoastră totdeauna cu respect. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
la Conservatorul din Moscova, apoi modelator de personalități muzicale. Dintre cei ajunși pe scenele importante din România și din străinătate, la rândul lor profesori căutați, trebuie numiți Dana Borșan, Viniciu Moroianu, Luiza Borac. Interpretând concerte pentru pian și orchestră, susținând recitaluri, Adriana Bera a lăsat mereu impresia puternică a atingerii dualității "intuiție rațiune", examinării meticuloase a partiturii, extragerii întregului potențial timbral-expresiv, implicând și ascultătorul într-un act bivalent de receptare lucid-emoțională. Mozart, Debussy, Beethoven, Richard Oschanitzky, Skriabin au rămas momente de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
reper în istoria recentă a vieții muzicale românești. Una dintre cele mai reușite, mai longevive relații profesor-elev a fost și rămâne cu pianistul și dirijorul Vlad Iftinca. La Iași, cei doi au studiat, au discutat mult, s-au înțeles deplin. Recitalurile lui Vlad Iftinca din Iașul anilor 1995 și 2001 au revelat influența concepției tehnic-intelectuale de interpretare pianistică a Adrianei Bera. După numeroase recitaluri în multe țări ale lumii, acum pianist și dirijor la Metropolitan Opera din New York, Vlad Iftinca a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și dirijorul Vlad Iftinca. La Iași, cei doi au studiat, au discutat mult, s-au înțeles deplin. Recitalurile lui Vlad Iftinca din Iașul anilor 1995 și 2001 au revelat influența concepției tehnic-intelectuale de interpretare pianistică a Adrianei Bera. După numeroase recitaluri în multe țări ale lumii, acum pianist și dirijor la Metropolitan Opera din New York, Vlad Iftinca a rămas fidel profesoarei sale, de la care primește mereu sfaturi și îndrumări. Întoarcerea, din 1990, în Clujul natal a însemnat pentru Adriana Bera continuarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]