2,945 matches
-
nu avea un fundament constituțional, ci își avea originea în rutina autorităților, în greșelile justiției, administrației și politicii. Cum și în jumătatea austriacă a Dublei Monarhii relațiile, în special între germani și cehi, s-au înrăutățit progresiv, cererile pentru o reformare a monarhiei s-au făcut tot mai presante. În timpul celei mai mari părți a ultimelor două generații ale Dublei Monarhii, pe primul loc al planurilor de reformă s-a aflat programul trialist al slavilor de sud, în a cărui formă
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
care statutul autonom depindea de indivizii propriu-ziși. În esență, lupta naționalităților înainte de 1914, chiar și în formele sale radicale, cu excepția propagandei Uniunii Tuturor Germanilor, a sâbilor și, în parte, a italienilor și a rutenilor, s-a concentrat cu precădere asupra reformării Dublei Monarhii, nu asupra scopurilor și metodelor care ar fi putut duce la soluționarea acestei reforme. Însă în 1914, Dubla Monarhie era încă foarte departe de realizarea unui compromis național care să satisfacă cu adevărat toate părțile. Pentru ca un posibil
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
et de néologie" (Comisia Generală de Terminologie și de Neologie). Academia nu mai este autoritatea supremă în ceea ce privește standardul, existând diferențe de vederi nu numai între lingviști, ci chiar și între instituții. Un exemplu pregnant în acest sens sunt disputele în jurul reformării ortografiei. În 1990, la inițiativa guvernului, Consiliul Superior al Limbii Franceze elaborează și propune o reformă limitată a ortografiei, acceptată de Academie, și o publică sub formă de raport în "Journal officiel". Propunerile provoacă multe reacții negative. Și Academia revine
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
secolele al XIV-lea -al XV-lea, când strămoșii lor s-au așezat în zonă. Majoritatea rebeliunilor și răscoalelor din secolul al XVIII-lea, și în special al XIX-lea, au fost legate în mare parte de eforturile guvernului pentru reformarea vieții spirituale a cazacilor din regiunea Uralilor. Unul dintre motivele revoltelor împotriva ordinelor de extrădare a fugarilor din regiunea Ural a fost dorința de ocrotire a coreligionarilor care fugiseră de persecuțiile religioase din Rusia în regiuni îndepărtate, precum cea a
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
ceea ce demonstrează o scădere extraordinară în comparație cu alegerile anterioare(29 iulie 2009-14.68% și 30 noiembrie 2014-9.67%).Fapt ce a dus la propunearea din partea lui Anatol Salaru de a examina cauza acestei scăderi,identificarea modalității de a inbunatati starea partidului,reformarea și după caz de a alege un nou președinte de partid.Aceste cerințe au fost primite drept tentativă de a înlătura pe Mihai Ghimpu din funcția să pentru incapacitatea sa de a conduce partidul. Pe data de 13 decembrie 2016
Anatol Șalaru () [Corola-website/Science/317183_a_318512]
-
sa a fost tradusă în latină în secolul al XII-lea. La sfârșitul secolului al X-lea, Al-Khujandi construiește un observator astronomic lângă Teheran prin intermediul căruia calculeză înclinarea eclipticii. În Persia, Omar Khayyam întocmește o serie de tabele în scopul reformării calendarului. Un alt mare observator este construit la Istanbul, unde activează Taqi al-Din. Savanții musulmani ai epocii medievale sunt numeroși: Al-Battani, Al-Kindi, al-Hasib al-Misri (Abu Kamil), Ibn Yahyă al-Maghribī, Al-Razi, Ibn Al-Haytham, Al Biruni, Al-Sufi, Nasir al-Din al-Tusi, Al-Kashi, Qăḍīzăda
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
Învățăm limba moldovenească» ; în același scop au editat ghidul « Învățăm limba moldovenească fără profesor » (Chișinău, 1990). În perioada 1990-1994, a fost ministru al științei și învățământului în Guvernul Republicii Moldova (în trei guverne consecutive). A întreprins o serie de măsuri în vederea reformării învățământului vechi anchilozat și rusificat, revenirii la învățământul în limba națională, ralierii la cel european prin integrarea în învățământul românesc modern : unificarea programelor și a planurilor de studii cu cele din România ; introducerea manualelor românești (în perspectiva creării de colective
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
de documente juridice legate de mănăstiri. Literatura anglo-saxonă nu a dispărut odată cu invazia și cucerirea normandică din 1066. Multe predici și opere au fost citite și folosite până prin secolul al XIV-lea, ele continuând să fie catalogizate și organizate. În timpul reformării din Anglia, când s-au răspândit bibliotecile mănăstirești, manuscriptele au fost adunate de învâțați și cercetători. Printre ei au fost Laurence Nowell, Matthew Parker, Robert Bruce Cotton și Humfrey Wanley, de la care se trag numele unor manuscripte. În secolul al
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
drepturile omului. Mișcarea pentru Reformă în Congo, care îi avea ca membri pe Mark Twain, Joseph Conrad, Booker T. Washington și Bertrand Russell, printre alții, a condus o puternică mișcare internațională împotriva maltratării populației băștinașe din Congo. Leopold a propus reformarea regimului, dar puțini l-au luat în serios. Toate țările căzuseră de acord acum că autoritatea regelui trebuie să ia sfârșit, dar nicio țară nu era dispusă să-și asume responsibilitatea. Nicio țară nu lua în calcul în mod serios
Statul Independent Congo () [Corola-website/Science/318345_a_319674]
-
probe, a bănuit că Congo este stat sclavagist, și și-a dedicat restul vieții distrugerii sale. Sir Roger Casement, diplomat britanc, a pus forța guvernului britanic în spatele protestului internațional împotriva regelui belgian. La sugestia lui, Morel a înființat Asociația pentru Reformarea Congoului. Sir Arthur Conan Doyle a scris în 1909 un scurt jurnal numit Crima din Congo, pe care l-a terminat în opt zile. Romanul lui Joseph Conrad din 1899-1902, "Inima întunericului" a fost întâmpinat cu opoziție din partea autorităților și
Statul Independent Congo () [Corola-website/Science/318345_a_319674]
-
împotriva scopului lui Ebner de propagare a sionismului prin intermediul școlilor evreiești, Straucher și-a dat acordul pentru înființarea de clase cu predarea în limba română și, prin urmare, la o măsură de asimilare, prevenind în același timp influența sioniștilor în reformarea curriculum-ului. În acest context, el s-a făcut cunoscut pentru protestele la adresa politicilor de românizare promovate de guvernele din București, în special în domeniul învățământului. Pe la mijlocul anilor 1920, el s-a aflat în corespondența cu liderul național-liberal Ion I.C.
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
erau în favoarea unei abordări pragmatice, argumentând că guvernul ar trebui să renunțe la regulile stricte de a nu permite populației negre să intre în zonele urbane. În timp ce încă doreau să se mențină dominația populației albe, PU pleda în favoarea unei treptate reformări a sistemului politic pentru ca sud-africanii de culoare să poată eventual, într-un anumit moment din viitor, să exercite un fel de putere într-o Africă de Sud integrată rasial. În opoziție cu această, aparent, vagă ideologie, PN a avansat ideea
Alegeri legislative în Africa de Sud, 1948 () [Corola-website/Science/319664_a_320993]
-
Mare care l-a angajat în diverse servicii și-a exprimat deschis îndoielile sale cu privire la caracterul prințului. Ascensiunea lui Frederic Wilhelm pe tronul Prusiei, la 17 august 1786 a fost urmată de o serie de măsuri pentru ușurarea sarcinilor oamenilor, reformarea sistemului opresiv francez de impozitare introdus de Frederic și a încurajat schimburile comerciale prin diminuarea taxelor vamale și efectuarea de drumuri și canale. Aceste măsuri l-au făcut pe rege popular în rândul maselor, în timp ce clasele educate erau mulțumite de
Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei () [Corola-website/Science/319759_a_321088]
-
un război de poziții. La începutul anului 1915, războiul de pe frontul din Balcani a devenit unul de poziții și pe linia frontului s-a stabilit un calm temporar. Până în vară aceluiași an, armata sârbă a trecut printr-un proces de reformare și reînarmare, în mare parte cu ajutorul aliaților principali: Regatul Unit, Franța și Imperiul Rus. În timpul „Mării retrageri” a armatei ruse din Polonia și Galiția, Marele Cartier General Rus a cerut sârbilor să organizeze o ofensivă pentru a-i sili pe
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
intervină pe teatrul principal de operațiuni. Armata austriacă se afla de circa doi ani în plină reformă, menită să reducă decalajul față de cea franceză, decalaj pe care mulți îl negaseră dar care devenise evident după înfrângerile zdrobitoare din 1805. Sarcina reformării armatei fusese acceptată de Arhiducele Carol, însă acesta s-a lovit deseori de rezervele și suspiciunea propriului său frate, împăratul Francisc I și de ideile generalilor mai în vârstă, tributari concepțiilor strategice ale secolului XVIII. Cu toate acestea, Arhiducele a
Războiul celei de-a Cincea Coaliții () [Corola-website/Science/315615_a_316944]
-
a armatei din 1805 este adevărată doar cu privire la soldați și la ofițerii inferiori, deoarece, aproape fără excepție, comandanții francezi de la nivelul de general de brigadă în sus, erau bine pregătiți și foarte experimentați. Armata franceză nu era în curs de reformare decât cu privire la artilerie și deci nu a avut nevoie să experimenteze foarte mult în cursul campaniei. Cavaleria franceză era formată în mare parte din unități experimentate, cuprindea unele dintre cele mai bune unități de cavalerie grea și era extrem de numeroasă
Războiul celei de-a Cincea Coaliții () [Corola-website/Science/315615_a_316944]
-
tăria ei morală și ca o consecință, Luise și-a recăpătat vechiul ei optimism, adesea ocupându-se de fiul ei cel mare pregătindu-l pentru rolul său de viitor rege. În anii care au urmat, Luise a sprijinit eforturile de reformare ale guvernului efectuate de Stein și Hardenberg, precum și cele ale lui Gerhard von Scharnhorst și August Neidhardt von Gneisenau, de a reorganiza armata. În 1808 pentru că era considerat nesigur ca familia regală să se întoarcă la Berlin, și-au petrecut
Louise de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/315648_a_316977]
-
treilea secol"", 235 - 284, ""Ciuma lui Ciprian"", 251 - 270 (după numele lui Thascius Caecilius Cyprianus, scriitor creștin timpuriu, care a descris-o), edictul din 250 al lui Decius, care a lansat prima persecuție a creștinilor și încercarea lui Dioclețian de reformare a vieții religioase, care, prin cele patru edicte din anii 303 - 304, declanșează cea mai mare prigonire din istoria imperiului împotriva acestei religii. Judecarea Sf. Ciprian și a Sf. Iustina a început la Damasc și a continuat la Nicomedia, İzmitul
Ciprian și Iustina () [Corola-website/Science/316231_a_317560]
-
1999. Principalele stipulari ale tratatului au fost: Formulările vagi ale unor articole (descrise că „ambiguitate constructivă”), care au ajutat la asigurarea acceptării acordului la momentul respectiv, au servit la amânarea dezbaterii unor probleme mai delicate — în principal dezarmarea organizațiilor paramilitare, reformarea poliției și normalizarea. Dată de mai 2000 a fost stabilită că dată-limită a dezarmării tuturor grupărilor paramilitare. Aceasta nu s-a realizat la timp și a amânat înființarea Adunării și executivului, din cauza acuzațiilor unioniștilor că unul dintre principalele partide ale
Acordul de la Belfast () [Corola-website/Science/321100_a_322429]
-
au părăsit Creta și puterea a fost transferată definitivată guvernului lui Venizelos. În mai 1909, un grup de ofițeri ai armatei elene, încercând să urmeze exemplul Comitetului Unității și Progresului a Junilor Turci, au căutat să găsească o soluție pentru reformarea conducerii țării și să reorganizeze armata și au creat Liga Militară. Membrii Ligii și sprijinitorii lor, campați în august 1909 în suburbia Goudi a Atenei, au forțat guvernul condus de Dimitrios Rallis să demisioneze. A fost format un nou guvern
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
care se concentra pe întărirea libertăților individuale, introducerea măsurlor pentru facilitarea muncii parlamentului, obigativitatea învățămânului primar, dreptul cu privire la expropieri, numirea funcționarilor publici, angajarea specialiștilor străini în reorganizarea administrației și a forțelor armate, reînființarea Consiliului de Stat și simplificare procedurilor pentru reformarea constituției. obiectivul acestui program de reforme era consolidareas securității sociale și domnia legii, ca și dezvoltarea și creșterea potențialuliu productiv al țării. Rolul conducător în acest proces i-a revenit Ministerului Economiei Naționale. Acest minister, din momentul creării sale în
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
lucrare prof. Ioan Alexandru, un jurist cu evidente afinități interdisciplinare - și spun acest lucru gândindu-mă atât la "Tratatul de administrație publică," premiat de Academia Română pentru lucrările apărute în 2008, cât și la lucrarea "Interdisciplinaritatea - noua paradigmă în cercetarea și reformarea administrației publice," apărută la Editura Academiei Române, București 2010, - a înțeles că judecățile filosofice sau mai bine zis analiza filosofică, pot aduce lumină în zonele de graniță relativ obscure ale cunoașterii juridice. Evitând cu dibăcie o abordare ideologică, semnalează faptul că
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
teoria „autocrației elective” și semnalează „deformările patologice ale structurilor democrației constituționale”, dar și necesara și excelenta analiză din Partea a zecea, Capitolul II și III, unde se demonstrează „rolul fundamental al statului națiune în procesul de integrare”, concomitent cu „necesitatea continuării reformării instituțiilor U.E.” Considerăm că în prefață ar fi prea mult să ne referim la cele zece părți însumând 33 de capitole ale tratatului, de aceea ne rezumăm la a face câteva importante sublinieri. Mai întâi, remarcăm efortul constructiv și absolut
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
descifrarea incertitudinilor din cele două domenii, la dezvoltarea teoriei din aceste compartimente și la ameliorarea activității de corectă interpretare și aplicare a normelor juridice. - membru de onoare al Academiei Române scria în prefața la lucrarea "Interdisciplinaritatea noua paradigmă în cercetarea și reformarea administrației publice :" Lucrarea de față are în vedere o ramură a științei extrem de importantă și anume știința administrației, chemată să răspundă unei problematici deosebit de variate și complexe. Ca urmare, prin natura ei, știința administrației este - trebuie să fie - o știință
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
și metodele de analiză folosite, raporturile dintre diversele discipline în procesul interdisciplinarității, relațiile dintre administrația publică cu puterea politică, cu economia, cu societatea civilă, cu managementul în procesul de reformă a administrației publice, ca și impedimentele politice și administrative de reformare a administrației publice - bazate pe o analiză riguroasă a diferitelor programe de guvernare, a strategiilor și a propunerilor decurgând din acestea - fac din lucrarea de față un instrument care nu trebuie să lipsească de pe mesele parlamentarilor, miniștrilor și organelor decidente
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]