15,087 matches
-
de natură biologică (altruismul, de exemplu). Unele teorii redate succint mai sus sunt de factură generală, urmând ca pe parcursul tratării diferitelor subiecte legate de familie și problemele sale să prezentăm teorii mai specifice (vezi, de exemplu, capitolul 6). 1.4. Relevanța teoretică și practic-aplicativă a studierii familieitc "1.4. Relevanța teoretică și practic‑aplicativă a studierii familiei" Din punctul de vedere al cercetării fundamentale, familia este în sociologie și disciplinele conexe un subiect predilect din cel puțin trei motive: în primul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
succint mai sus sunt de factură generală, urmând ca pe parcursul tratării diferitelor subiecte legate de familie și problemele sale să prezentăm teorii mai specifice (vezi, de exemplu, capitolul 6). 1.4. Relevanța teoretică și practic-aplicativă a studierii familieitc "1.4. Relevanța teoretică și practic‑aplicativă a studierii familiei" Din punctul de vedere al cercetării fundamentale, familia este în sociologie și disciplinele conexe un subiect predilect din cel puțin trei motive: în primul rând, familia, ca unitate socială bine circumscrisă și relativ
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar nu în ultimul rând ca importanță, descifrarea unor structuri, regularități din universul familiei are semnificație și din unghiul de vedere al marelui public, al tuturor oamenilor dornici să optimizeze relațiile familiale. Dacă investigațiile pe tema familiei prezintă în general relevanță teoretică și aplicativă, cele ce privesc tânăra familie capătă un accent suplimentar pentru că: în primii ani de căsnicie fertilitatea este maximă; familia tânără înseamnă procesul de adaptare reciprocă a partenerilor și a amândurora la o nouă situație, precum și integrarea familiei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cercetări nu depășesc decât foarte puțin nivelul de comentare a datelor empirice, după cum apreciază unii autori europeni (Segalen, 1987). Rămânerea cât mai aproape de rezultatele concrete înseamnă de fapt pericolul de a se cantona într-un empirism plat și cenușiu, fără relevanță teoretică, dar prezintă și avantajul de a nu produce speculații nefondate. Utilizând o gamă variată de procedee (chestionare, vizite repetate la domiciliu, analiza unor documente, discuții ample cu membrii familiei etc.), studiile ce pot fi reunite sub denumirea de „asistență
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ce a găsit”. Astfel încât nu atât lipsa de teoretizare poate fi imputată studiilor de acest fel, cât chestiunea reprezentativității. Cu alte cuvinte, deoarece cercetările de asistență socială s-au focalizat asupra familiilor carențate (economic, social, psihologic), se ridică întrebarea ce relevanță au datele și concluziile obținute pentru sociologia familiei în general. 1.5.5. Cercetările postbelicetc 1.5.5. Cercetările postbelice" Asupra acestor cercetări ne vom opri puțin, întrucât ele sunt de actualitate și în prezent și formează o mare parte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele legate de metodele și tehnicile propriu-zise. Aceste metode și tehnici sunt și pentru familie cele general folosite în științele socioumane, în sociologie și psihologia socială, în particular. Nu se insistă, prin urmare, asupra conținutului lor de detaliu, ci asupra relevanței lor în cercetarea familiei. Referindu-ne la chestionar ca la cel mai frecvent instrument utilizat în cadrul studiilor concrete pe problematica familiei, să observăm mai întâi că și în acest caz funcționează efectul dezirabilității sociale. Prin variabila „dezirabilitate socială” înțelegem tendința
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un procedeu complex, ce se situează la intersecția dintre metodele directe și cele indirecte, cumulând avantaje, dar și neajunsuri ale celor două tipuri de metode. El este foarte laborios (lista are peste 200 de itemi) și se pune întrebarea în ce măsură relevanța rezultatelor obținute justifică efortul investit. Întrebarea este legitimă mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adjectivelor vor desemna valorile pe care le supunem aprecierii, în cazul nostru, cele legate de căsătorie, familie, divorț, creșterea și educarea copiilor. Pentru a ne masca intenția, se recomandă însă intercalarea printre cuvintele care ne interesează și a unora neutre. Relevanța rezultatelor depinde, bineînțeles, și de adjectivele pe care le alegem. De remarcat că există posibilitatea unei variante și mai indirecte în utilizarea diferențiatorului semantic pentru cercetarea orientării axiologice, și anume: valorile sub formă de adjective bipolare sunt luate drept cadru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
încercări derulate pe o lungă perioadă de timp, ca strategia instituțională optimă (în termeni de costuri și beneficii) să răspundă diferitelor cerințe legate de supraviețuirea și dezvoltarea grupurilor umane. 3.2. Tipologia familieitc "3.2. Tipologia familiei" 3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificaretc "3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificare" Taxonomia poate lua o varietate impresionantă de forme și pentru familie. Se vorbește de familii reprimatoare și familii liberale (în educație), de familii integrate și la limita integrării, familii active
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
timp, ca strategia instituțională optimă (în termeni de costuri și beneficii) să răspundă diferitelor cerințe legate de supraviețuirea și dezvoltarea grupurilor umane. 3.2. Tipologia familieitc "3.2. Tipologia familiei" 3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificaretc "3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificare" Taxonomia poate lua o varietate impresionantă de forme și pentru familie. Se vorbește de familii reprimatoare și familii liberale (în educație), de familii integrate și la limita integrării, familii active și familii pasive, familii stabile și familii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ea nu va beneficia de drepturile pe care le are ca descendent al unui bărbat. Membrii de ambele sexe ai unei generații au statut egal. Doar că în trecerea de la o generație la alta numai legăturile pe linie masculină prezintă relevanță: copiii femeilor (indiferent dacă e băiat sau fată) sunt excluși de la participarea la descendență (vezi figura 4, apud Fox, 1972). Figura 4. Descendență patriliniară Patriliniaritatea fundată pe rezidența patrilocală este un model mai răspândit. Societățile bazate pe agricultură și păstorit
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
funcția instructiv-educativă a familiei, foarte puțini părinți putând astăzi asigura pe cont propriu transmiterea de cunoștințe specializate copiilor lor. Religia însăși a devenit din ce în ce mai mult instituționalizată, profesată cu specialiști, în afara casei și a familiei. Pe măsură ce familia și-a pierdut din relevanța sa economică, politică, religioasă și de instruire profesională, controlul celor mai în vârstă asupra tinerilor a devenit mai puțin apăsător. Dacă în societățile arhaice și tradiționale mariajul era o chestiune ce privea interesele foarte prozaice ale familiei, „clanului”, tribului ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reciproc percepută de cei doi soți. Mai mult, la cuplurile ce se declară fericite, similaritatea atitudinală percepută este mai mare decât cea reală. Studiile pe cuplurile conjugale, mai ales pe cele cu un timp marital îndelungat, nu au însă o relevanță prea mare pentru efectul similarității în alegerea partenerului, întrucât dacă e adevărat că oamenii care se aseamănă se adună, nu e mai puțin adevărat că odată adunați - cu deosebire în context familial -, ei seamănă tot mai mult unii cu alții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anumită diversitate, prospețime, așa încât cei doi pot fi altfel în manifestări de detaliu, dar nu opuși, ci complementari. Având în vedere complexitatea similarității (spațială, socioculturală, psihică) despre care am discutat, adăugând încă o componentă importantă a ei și a cărei relevanță a fost demonstrată experimental, respectiv familiaritatea optimă, apare limpede că în comparația similaritate-complementaritate, prima este categoric decisivă. Familiaritatea optimă vrea să desemneze faptul că prea mult contact personal cu o anumită persoană conține și riscul plictiselii - vezi, pe larg, Iluț
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fiecăruia. d) Supraîncărcarea de rol ridică mai acut întrebarea ce câștiguri și ce pierderi sunt în menținerea într-o rețea de rudenie, prietenie etc., dar mai ales e dilematică alegerea rețelei (a soțului sau a soției) care merită cultivată. e) Relevanța rolurilor și ciclurile de rol: deoarece soțul și soția sunt angajați concomitent în trei sisteme de roluri (sistemul profesional al unuia, sistemul profesional al celuilalt, sistemul familial al amândurora), sunt greu de îndeplinit la cote onorabile exigențele (așteptările) de rol
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și familie ar fi: întâlnirea („se face cunoștință”), perioada de curte, coabitarea premaritală, căsătoria, divorțul, recăsătorirea, văduvia. Această traiectorie este urmată integral de tot mai multe persoane. Totuși, cei mai mulți indivizi traversează doar unele etape. Întrucât divorțul și recăsătorirea au o relevanță aparte, ele vor fi tratate separat, iar cum despre perioada premaritală am discutat (vezi capitolul 5), ne vom opri în continuare, pe scurt, doar asupra ciclului familial propriu-zis și al văduviei. Desfășurarea vieții de familie de la oficializarea căsătoriei până la văduvie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai importantă. De altfel, în prezent, studiile referitoare la procesele de întrajutorare familială au în vedere cel puțin trei generații (Hogan et al., 1993). Alături de acestea, și relațiile familiei conjugale cu familiile fraților, unchilor, mătușilor și cu alte rude au relevanță economică, socială și afectivă. În investigațiile sale etnografice cu privire la grupurile de imigranți de origine italiană din Londra, R. Firth (1956) a fost surprins de extensiunea a ceea ce el a numit „universul parentalității”; amplitudinea relațiilor de rudenie era mai mare pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
restrânsă, funcționează ca un cadru referențial de identificare și refugiu al persoanelor față de semenii lor, comunitate și presiuni sociale. Importanța lui seevidențiază cu deosebire atunci când indivizii ajung în impasuri economice, profesionale, de sănătate sau afective. Am semnalat în acest sens relevanța familiei extinse modificate și a familiei extinse intermitente (vezi 3.2.2.). Sistemul parental își dovedește însă eficiența și în dimensiunile mai pragmatice ale vieții, cum este cea a accesului pe piața școlară și a muncii. Fenomenul migrației este un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unor procedee statistico-matematice (planul experimental, eșantionarea), formularea întrebărilor, departe de a fi un lucru facil și la îndemâna oricui, rămâne o artă. Iar dacă acest lucru este adevărat pentru cercetare în general, în cazul asistenței și al terapiei el capătă o relevanță suplimentară. De altfel, utilizarea întrebărilor în tratamentul familial, în comparație cu folosirea lor în studierea familiei, are două caracteristici importante: fiind în interesul lui, în principiu, clientul este motivat să răspundă cât mai sincer și complet terapeutului, spre deosebire de anchetele sociologice, unde sursele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
identificate noduri, neechivalente ca număr de legături. Cu cât un nod are mai multe și mai importante legături (una este să fie interconectat la multe elemente cu legături minime și altceva la alte noduri importante), cu atât elare mai mare relevanță în forța, stabilitatea și schimbarea atitudinii (vezi similarități cu teoria reprezentărilor sociale, în particular cu cea a „nodului central”, datorată lui J.C. Abric, 1997). Și, desigur, cu cât sunt vizate (activate) simultan mai multe noduri, cu atât determinarea asupra atitudinii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
informații sărace și care nu sunt rezultatul unei experiențe directe, au o putere predictivă mult mai slabă pentru comportament. Și, după cum s-a amintit, atitudinile legate mai direct de o bază genetică au o mai mare forță comportamentală. Tăria și relevanța atitudinii dau și gradul de accesibilitate, de preeminență a ei. Accesibilitatea s-ar putea defini ca ușurința cu care indivizii își reamintesc diferite atitudini și pot opera cu ele cognitiv (implicit, aceasta presupune și cât de bine sunt ele definite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vezi și capitolul următor), contează, desigur, valoarea interacțională a modelului. La copiii mici, familia și, în particular, părinții sunt cei care, pe de o parte, împart recompense și pedepse și, pe de altă parte, servesc drept modele concrete și perpetue. Relevanța celor „șapte ani de acasă” a fost confirmată prin studii riguroase și pentru comportamentul prosocial. Astfel, într-o lucrare consacrată inteligenței morale la copii, R. Coles (1997) arată importanța conduitelor concrete din partea părinților față de propriii copii (și față de alte persoane
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
experimentale arată că vizionarea frecventă de filme și programe TV saturate de agresivitate afectează procesele cognitive, responsabile la rândul lor pentru acțiunile noastre. Saturate de conținuturi informaționale pe tema violenței, gândirea și memoria indivizilor sunt orientate în sensul violenței. Prin relevanța (proeminența) lor, itemii și scenele de violență mobilizează cogniția - conștient sau subliminal - la interpretări și acțiuni în termeni de agresivitate. La aceasta se adaugă faptul că expunerea la violență prin mass-media presupune și însușirea unor scenarii după care evenimentele se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
efect cathartic de prevenire și reducere a violenței au în mai mare măsură un efect invers, de îngroșare a ei. Nu trebuie să avem însă o încredere oarbă în rezultatele acestor cercetări. Pentru studiile de laborator, se pune problema ce relevanță au ele în raport cu dinamica și complexitatea vieții reale. În cazul celor corelaționale poate interveni eroarea variabilelor neluate în calcul și, de asemenea, se ridică decisiva întrebare cu privire la raportul cauzal în cadrul corelației. S-a constatat, de pildă, o corelație pozitivă puternică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au trăsături comune, grupul existând ca atare; grupuri nominale, unde indivizii sunt adunați în grup doar pe hârtie, cu numele. Asupra acestui aspect vom reveni în secțiunea dedicată rezolvării de probleme. Să stăruim acum asupra unor tipuri de grupuri cu relevanță în abordarea (psiho)sociologică. Grupurile primare sunt grupuri mici, în care nu numai că oamenii au relații „față în față”, se cunosc nemijlocit, dar aceste relații sunt emoțional-afective, de intimitate, căldură și solidaritate. H. Cooley, sociologul american care a operat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]