29,034 matches
-
peste 2-3 săptămîni. Pa și pusi! Rămîi să faci borș cu gălbejitul tău. Iese furios, dar se calmează repede. În fond, tot răul spre bine. Vaporoasa Diana mă va consola cu vîrf și îndesat. Bărbatul acesta, deloc doborît de soartă, reia scena din Malaezia. Surori fug pe culoare, șușotesc, se uită la el. Arătați-mi-l odată, doar n-o fi și ăsta negru, țipă Codrin. Nu-i negru, spune o soră timid. Dar cum este? Cam mulatru. Craiul încornorat Ionel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe Nora. Nu mai dansa cu tînărul, ci cu un tip, matur bine, dar foarte distins. Discret, bărbatul îi atingea cîte un sîn și îi vorbea la ureche, strecurînd un sărut abia schițat. Ionel simte că moare de gelozie și reia ideea cu Transnitria. Cine-i dobitocul? Un fost profesor, nu l-am văzut de mult. De aici Ionel își imaginează restul și o strînge de mînă pe Nora. Au, mă doare. Pe mine mă doare, tîrfo! Nu fi bădăran. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
del sole (1603), a lui Tommaso Campanella, sau cu textul de referință care e Utopia (1516) lui Morus, citat de toată lumea, dar de nimeni citit astăzi. Personajele acestor cărți, cu platitudinea perfecțiunii lor l-au amuzat pe Cioran, care le reia spre a le desființa (Istorie și utopie). Înainte ca acești autori să-și fi conceput plăsmuirile utopice 19, Machiavelli scrie, cu metodă și realism, prima antiutopie din istoria lumii, deloc impresionat de Republica lui Platon, despre care nu amintește nimic
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nimeni n-ar fi avut curajul să-i atace și pe unii și pe alții. Iar dacă cineva ar spune că regele Ludovic i-a cedat lui Alexandru Romagna, iar Spaniei regatul Neapolului, pentru ca să evite un război, i-aș răspunde reluînd argumentele expuse mai sus că niciodată nu trebuie să lași să se producă o neregulă numai pentru ca să eviți războiul, deoarece pe acesta nu-l eviți, ci doar îl amîni în defavoarea ta. Iar dacă alții ar invoca promisiunea solemnă pe care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
generațiilor (deoarece R0 = 0,932 < 1), dar este mult mai bine decât în 1993 (R0 = 0,79). Rămâne problema, frecvent evocată, a "Pragului de reînnoire a generațiilor", din perspectiva "Procentului sau Indicelui de fertilitate totală" (IFG). Problema este simplă. Să reluăm formula precedentă: R0 = IFG x TFN x Sa . Deoarece R0 trebuie să fie egal cu 1 pentru ca generațiile să fie măcar reînnoite, trebuie cel puțin ca 1 = IFG x TFN x Sa . Deci, ca lucrurile să se petreacă așa, I
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
acest context, că femeile chestionate pun în față dificultatea majoră de a pune de acord activitatea profesională și viața de familie. Fie că femeile apreciază sau nu statutul lor de femei casnice, foarte puține nu au în vedere să-și reia lucrul într-o bună zi și cvasi-totalitatea are intenția să-și reia munca la o dată fixată dinainte, în general la vârsta de trei ani a copilului. În plus, mai mult de jumătate din femei doresc să lucreze din nou cu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pune de acord activitatea profesională și viața de familie. Fie că femeile apreciază sau nu statutul lor de femei casnice, foarte puține nu au în vedere să-și reia lucrul într-o bună zi și cvasi-totalitatea are intenția să-și reia munca la o dată fixată dinainte, în general la vârsta de trei ani a copilului. În plus, mai mult de jumătate din femei doresc să lucreze din nou cu jumătate de normă, amploarea acestui fenomen fiind corect măsurată de statisticile pieței
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
familiale sunt inexistente (arsenal de măsuri de luptă împotriva sărăciei infantile). Statutul femeii în spatele acestor modele sau al acestei lipse de modele este cel foarte tradițional, cu o mamă măritată, care stă acasă pentru a-și crește copiii și care reia progresiv o activitate exterioară remunerată când copilul începe activitatea de școlar. Structurile de supraveghere a copiilor sunt embrionare și nu au ca principal scop să le permită mamelor împăcarea vieții profesionale cu viața de familie. Această absență de politică familială
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
persoanelor în vârstă sunt asigurate de familii și în nici un caz de statul care transferă structurilor familiale grija asigurării nevoilor membrilor lor. În Grecia, se consideră ca o rușine plasarea unui părinte sau a bunicilor în aziluri de bătrâni, ca să reluăm o expresie a lui Symeonidou (1977, citat de Paquy în 2004). Al doilea model, tipic francez, este al politicii familiale integrale. Dacă în Germania politica socială vizează mai ales munca, dacă în Regatul Unit, ea vizează lupta împotriva sărăciei, în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
din dreapta și din stînga și nimeni nu a adus vorba despre pîra mea. Ba mai mult, nici nu s-au mai Închinat la trecerea pe lîngă biserici. Am făcut-o eu primul la Întoarcerea spre casă și obiceiul s-a reluat. De la povestea cu semnul crucii aveau să mi se tragă multe. Am Început să fiu mai atent la explicațiile prietenilor legate de biserică și de niște lecții frumoase pe care le ținea cu ei părintele romano-catolic. Ne-au invitat pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din vreo carte. Sanda citea elocvent și cu mare plăce nu mai apune cere, dar ăia mici, i-am prins o dată, săreau paginile ca să termine cartea mai repede. Nu cîștigau mare lucru pentru că de regulă Îi dibuiam, punîndu-i să le reia. Un concitadin de la latină, din același an cu mine, a Înțeles ușor ce mi lip sea, drept care venea și el cînd nu era plecat din oraș, citin du-mi după program, cu zile prestabilite, ore și durată, dar dispărînd după
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Pișcari. Vorbeau de vii și de morți, de nunți și de divorțuri, de Maica Sfîntă, de electrificare, de biserica satului și de asfaltarea trotuarelor din porunca noului primar - „Valerucu nost’, deie-i Dumnezău zile și noroc!“. După care musafira Își relua jeluirile pentru cîte un necaz, cîte un ghinion. Nu biruiau a se lămuri dacă lumina electrică În biserica din Pișcari, unde pogorîse mai demult Sfînta Fecioară, era o faptă vrednică și de seamă ori o ispită pentru cel ce o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
spun, nu spun, m-am grăbit să făgăduiesc, avînd În gînd În același timp bucuria cu care voi destăinui istoriile inedite prietenilor mai apropiați din liceu și profesorului meu de română și latină, Valentin Tăutu. — Cum ți-am spus, a reluat tata, am aflat chiar de la soldați cum a fost Împușcat Vasile Blidaru. I-au Întins o cursă. Văzînd că nu-l prind, securiștii s-au apucat să ares teze oamenii de prin sate pe la care trăgea el ori În curtea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
palme și i-au tropăit din picioare să dărîme casa pe ei, ba i-au mai și Împroșcat cu șampanie, făcînd-o pe Flory s-o ia la sănătoasa spre primul robinet, tot ei oprind-o și mai inundînd-o o dată. — Acum, reluă patronul, că i-am ajutat să se regăsească, am să-i las să plece la Chicago, dar am nevoie, gentlemen, și de concursul domniilor voastre! Drept care a intrat doamna Bailey, perindîndu-se pe la toate mesele cu o umbrelă deschisă, Întoarsă cu vîrful
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
rece. Nu mă dumiream nicicum de unde s-o iau pe nou-ve nită. Nu o identificam și pace. Creierul Îmi lucra la turație mărită, dar poate frigul, poate picatul ei ca din cer Îl blo caseră. — Nu, nu... am dat să reiau eu conversația. M-a strîns de mînă: — SÎnt Richi Baum, ne jucam cînd eram mici, la Rătești, m-ai pus o dată să Închid ochii... Abia după aceste vorbe ne-am Îmbrățișat. Mi-o amin team, cum aș fi putut s-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să păstrez tăcerea. A comentat apoi, aveam să Înțeleg că gîndise Îndelung formularea: — Să te ajute simțul tactil fără să atingi obiectul... Trebuie că se ascunde aici bătaia unei aripi de Înger! Mă mai Întrerupsese de cîteva ori, rugîndu-mă să reiau explicațiile. Exclama uimită din cînd În cînd. — Să nu vrei să vii tu În Germania și să scrii toate astea acolo?... Te-ar asculta toată lumea, sînt chestii ciudate și necunoscute! — Acolo cred că au fost spuse demult. Au centre de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
e ecranat pentru o fracțiune de secundă. Eu văd o dungă neagră verticală sub pleoape, apare brusc și dispare de cum am trecut de pom. Unu, doi, trei arbori, uite-l și pe al patrulea. — Păi, tu nu vrei să Înțelegi, reluă ea, că toate astea, chiar dacă se știu, ai putea să le descrii ca pe o trăire personală, cu Întîmplări, cu oameni și locuri, cu descrierile alea ale tale, chiar nu pricepi? Pot să le scriu și aici și să le
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ca slujbă cu o brumă de simbrie numai lui Zahar. Bănuielile s-au mai domolit după vreo lună, iar În primăvară, odată cu plecarea hanților spre nord, văzîndu-l că nu se duce cu ei, s-au stins de tot. Și-a reluat robota de poștaș pentru toate cătunele din acel cot al rîului Obi și s-a ținut de ea pînă la sfîrșit. De fiecare dată cînd ajungea la oficiu, lăsa cîte o scrisoare pentru ai lui. La eliberare, Împreună cu roșii, a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la urma urmei, În privința capacității mele de a sta pe propriile-mi picioare. Atacul frontal al bătrînului mă descumpănise de tot. Am bălmăjit ceva tot În legătură cu studiile, cu niște examene de admitere, că om vedea dup-aia... — Io mă gîndeam, reluă moșu’ Ioan, oare de ce folos ai putea fi tu. Și cui?... Explicațiile mele cu ce pot orbii să facă și cum Îl plictisiră. Pe el Îl interesa la ce anume ar fi bun nepotul lui, nu al altora, și dacă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ca și cum ar fi știut de ce aveam eu nevoie și de ce eram În stare!... Niște țărani proști, habar n-aveau pe ce lume trăiesc, credeau că se află tot la 1900... Ba, se prostiseră rău față de ăia de atunci! Bunicule, am reluat cu un apelativ pe care nu-l foloseam de obicei și cu obrajii arzînd de indignare, ascultă, bunicule, astăzi, noi... — Bine, bine, m-a expediat bătrînul. Îi trecuse. Ba tocmai atunci se Întorcea și moșu’ Ștefan cu niște pere din
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nu-l foloseam de obicei și cu obrajii arzînd de indignare, ascultă, bunicule, astăzi, noi... — Bine, bine, m-a expediat bătrînul. Îi trecuse. Ba tocmai atunci se Întorcea și moșu’ Ștefan cu niște pere din grădină, iar taclaua lor se reluă firesc cu Întrebări despre oameni cunoscuți, cu istoriile ălora, cu amintirea cîte unei porecle a unuia sau altuia. Moșu’ Costin avea reputația unui om aspru. Pare se că instrucția de cazarmă Îl modelase definitiv. Pe cînd se aflau În gospodăria
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ai Înțeles? Îl auzi ce frumos vorbește, nimeni nu pronunță așa de mîndru ca el, dac-ar avea și voce... — O să aibă, se Îmbărbăta mama, ca taică său, numai să mai crească, o să i se schimbe vocea, o să cînte... — Da, reluă mătușa, că mă și gîndeam: oare ce meserie poate face el care-i așa... — Înțeleg, Înțeleg, făcea mama. — Că o să-i găsim o preoteasă și o parohie undeva aici, aproape de Satu Mare, ca să nu mai stea departe de noi, și e
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a dat seama că vederea mi s-a dus pentru totdeauna, dar că străluceam la școală și mă descurcam bine de unul singur prin toate Împrejurimile, i-a venit inima la loc, a luat viața așa cum era, recăpătîndu-și Încrederea și reluînd cursa Înainte cu altă energie și pe altă pistă. Cele mai firave relații le-a Întreținut cu religia. La biserică a ajuns numai pentru ceremonii de familie și obligații sociale. După moartea tatii, lucrurile s-au mai schimbat, Însă nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ea a îndeplinit toate riturile de bună primire și dragoste frățească pe care fariseul s-ar fi cuvenit să le îndeplinească față de oaspete. În final, Isus îi iartă femeii păcatele, spunându-i că propria ei credință a izbăvit-o. Să reluăm povestea din punctul de vedere al studiului nostru. Luca moralizează tâlcul scenei, introducând un personaj despre care se știe că este o „păcătoasă”. Această păcătoasă, nenumită, ca și în cazul lui Marcu și Matei, intră în casa fariseului Simon cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de azi) și gnosticism se reflectă în opoziția dintre apostolul Petru și Maria Magdalena. În Evanghelia Mariei, Petru are un complice, pe apostolul Andrei, care, la capătul revelației Mariei, mărturisește că nu crede o iotă din spusele acesteia. Petru, „politicos”, reia aserțiunea fratelui său: „Oare șDomnulț să fi vorbit în taină unei femei fără ca noi să știm nimic?” Conflictul dintre Petru și Andrei, pe de o parte, și Maria Magdalena, pe de altă parte, este curmat de intervenția fermă, de adevărat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]