2,875 matches
-
e) a art. 18 a fost abrogată de pct. 10 al articolului unic din ORDINUL nr. 281 din 22 iulie 2004 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 6 august 2004. f) nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenție. ... Articolul 19 În situațiile prevăzute la art. 44 și 45 din lege se va elibera dispoziția de încetare/suspendare/repunere în plata a indemnizației de șomaj, al carei model este prevăzut în anexa nr. 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231622_a_232951]
-
Agriculturii. El cerea, în plus, lămuriri despre motivele în baza cărora Oficiul Colonizărilor a preferat să colonizeze, în Cadrilater, români din Cehoslovacia și din Bucovina. Potrivit deputatului georgist, măsura nu era corectă, deoarece românii din Bulgaria și Ungaria care solicitau repatrierea erau mai rău tratați în țările din care proveneau 697. În martie 1937, același deputat georgist a adresat miniștrilor de Interne și de Externe o nouă interpelare, referitoare la politica de colonizare. După ce a reamintit situațiile în care diferite guverne
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
centrală viața aventuroasă a emigrantei Ana Cumpănaș înainte și după expatrierea din cauza implicării în scandalul Dillinger proliferează o multitudine de versiuni, de la cele susținute de "sursele" martori, prieteni, vecini, "dillingeromaniaci", biografi, traducători, la documente oficiale (certificat de deces, cerere de repatriere etc.) la proiecția întâmplărilor pe fondul imaginației celor trei "corei", la metatextele prin care le disecă ironic, până la romanul însuși care le înglobează, le alipește într-un patchwork de texte redactate în stiluri diverse și le reficționalizează în acord cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
au obținut statutul de refugiat sau altă formă de protecție internațională, conform legii; e) cetățeni străini sau apatrizi care au fost încadrați în muncă sau au realizat venituri în România 1; f) nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenție. 1 Litera e) a art. 16 a fost modificată de pct. 1 al art. I din Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 338 din 19 aprilie 2004. Capitolul II
Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
în totalitate taxele consulare percepute în plus, aferente serviciilor prestate în regim de urgență, pentru: ... a) plata cheltuielilor de transport al cetățenilor români aflați în situații deosebite și fără resurse financiare și al copiilor fără tutelă; ... b) plata cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români, decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere și nu există posibilitatea înhumării în statul în care a survenit decesul; ... c) plata temporară a unor persoane nesalariate din cadrul misiunilor diplomatice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207511_a_208840]
-
de transport al cetățenilor români aflați în situații deosebite și fără resurse financiare și al copiilor fără tutelă; ... b) plata cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români, decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere și nu există posibilitatea înhumării în statul în care a survenit decesul; ... c) plata temporară a unor persoane nesalariate din cadrul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare sau a unor persoane din afara acestora, care prestează astfel de servicii; ... d) alte cheltuieli
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207511_a_208840]
-
a fost Viața 667. Aceasta a apărut în contextul întoarcerii în țară a 6 preoți franciscani care studiaseră la Universitatea teologică din Roma. Printre ei s-a aflat și preotul Iosif Tălmăcel, care a fost numit vicar la Sabăoani la repatrierea sa. Împreună cu parohul de Săbăoani (Grațian Carpati), a publicat în data de 14 aprilie 1913 întâiul număr al buletinului parohiei catolice din această localitate, pe care l-au numit Viața 668. Încă din prima ediție a revistei, preotul Grațian a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preopinenți, fiind o carte de reflecție morală cu referire la o polemică în care Ț. a fost implicat și la reacția diferitelor personaje (reale) ale vieții publice culturale. Incomodă pentru mulți, lucrarea a fost boicotată de critică. Foarte atent în ce privește „repatrierea” lui literară, scriitorul și-a adunat în volum numeroase interviuri acordate după 1989 (Războiul literaturii încă nu s-a încheiat, 2000) și o parte din publicistica pe teme literare, culturale, morale etc., nu lipsită de accente polemice (Destin cu popești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
aliate, Îi scria lui Harry Truman Într-un raport din 8 octombrie 1945: „În anumite cazuri nu am fost la Înălțime, dar aș dori să subliniez cât de complexă este pentru Întreaga armată trecerea de la lupta militară la misiuni de repatriere și apoi la problemele sociale aparte din momentul de față”. După ce sistemul de tabere a fost pus la punct, responsabilitatea Îngrijirii și repatrierii (sau integrării) milioanelor de persoane strămutate i-a revenit treptat Agenției Națiunilor Unite pentru Refacere și Restabilire
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dori să subliniez cât de complexă este pentru Întreaga armată trecerea de la lupta militară la misiuni de repatriere și apoi la problemele sociale aparte din momentul de față”. După ce sistemul de tabere a fost pus la punct, responsabilitatea Îngrijirii și repatrierii (sau integrării) milioanelor de persoane strămutate i-a revenit treptat Agenției Națiunilor Unite pentru Refacere și Restabilire. Înființată la 9 noiembrie 1943 la Washington, Într-o Întâlnire a 44 de state (viitoare membre ale Națiunilor Unite) care anticipa problemele postbelice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
puterile occidentale aliate. Statele Unite au contribuit cu 46% la primul său buget (1947), procent mărit până la 60% În 1949; aportul Marii Britanii era de 15%, al Franței de 4%. Pentru că Uniunea Sovietică și aliații vestici nu s-au Înțeles În problema repatrierilor forțate, IRO a fost mereu privită de URSS (și mai târziu de blocul sovietic) ca un instrument pur occidental, iar serviciile sale s-au limitat la refugiații din zonele controlate de armatele de ocupație vestice. Mai mult, cum IRO se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dintre nuanțele introduse În acești ani. Cetățenii țărilor foste aliate (Cehoslovacia, Polonia, Belgia etc.) erau tratați altfel decât cei din țările foste inamice (Germania, România, Ungaria, Bulgaria etc.). Această distincție a fost invocată și atunci când s-au stabilit prioritățile de repatriere a refugiaților. Primii trimiși acasă au fost cetățenii țărilor membre ale Organizației Națiunilor Unite care fuseseră În lagăre de concentrare; apoi persoanele strămutate din țări membre ONU (cel mai adesea, foști lucrători În lagărele de muncă forțată); lor le-au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din cei 1,2 milioane de francezi aflați acolo În mai 1945, numai 40.550 nu ajunseseră Încă În Franța. Italienii au trebuit să aștepte mai mult, ca foști inamici și pentru că guvernul italian nu avea un plan concret de repatriere a propriilor cetățeni. Dar s-au Întors toți Înainte de 1947. În Est Însă, existau două complicații majore. Unele persoane strămutate din estul Europei erau, tehnic vorbind, apatride: nu aveau o țară unde să se Înapoieze. Iar multe dintre ele nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În masă În est. Până În 1953, au fost repatriați 5.500.000 de cetățeni sovietici. O cincime au fost Împușcați sau expediați În Gulag. Mult mai mulți au fost trimiși direct În Siberia sau Încorporați În batalioane de muncă silnică. Repatrierile forțate au Încetat abia În 1947, odată cu declanșarea Războiului Rece: s-a admis ca persoanele strămutate din blocul sovietic să fie considerate refugiate politic (cei 50.000 de cehi aflați În Germania și Austria când la Praga a avut loc
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
blocul sovietic să fie considerate refugiate politic (cei 50.000 de cehi aflați În Germania și Austria când la Praga a avut loc lovitura de stat comunistă din februarie 1948 au primit pe loc acest statut). Astfel au scăpat de repatriere mai bine de 1.500.000 de polonezi, unguri, bulgari, români, iugoslavi, sovietici și evrei. Alături de baltici, ei formau majoritatea covârșitoare a persoanelor strămutate În Italia și În zonele germane și austriece ocupate de aliații vestici. În 1951, Convenția Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atmosfera prietenoasă În care s-au derulat dialogurile dintre Eisenhower, Hrușciov și Eden, cea mai importantă problemă rezolvată la Geneva a fost soarta a 10.000 de prizonieri de război germani, aflați Încă În URSS. Liderii sovietici au consimțit la repatrierea acestora În schimbul vizitei lui Adenauer la Moscova În septembrie 1955 și a stabilirii de relații diplomatice: 9.626 de prizonieri au fost eliberați chiar În acel an, iar restul până la sfârșitul lunii ianuarie 1956. Între timp, vecinii mai mici din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
este o țară de imigranți. Germania este un loc de rezidență pentru străini, care, În cele din urmă, se vor Întoarce de bunăvoie acasă”. șase ani mai târziu, Parlamentul federal a aprobat o lege ce promova „pregătirea lucrătorilor străini pentru repatriere”. De bunăvoie sau nu, mulți dintre ei s-au Întors Într-adevăr acasă. În 1975, 290.000 de lucrători imigranți și familiile lor au abandonat Germania de Vest pentru Turcia, Iugoslavia, Grecia și Italia. În același an, 200.000 de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au conchis că trebuiau să Împrumute ceva din atracția lui Le Pen, Însușindu-și preocupările lui și promițând măsuri severe În privința „securității” și imigrației, fără a aproba explicit limbajul folosit de Le Pen sau programul său („Franța pentru francezi” și repatrierea pentru ceilalți). În pofida legăturilor lui Le Pen cu o tradiție mai veche a politicii de extremă dreaptă (În tinerețe Îi sprijinise pe poujadiști, aderase la organizațiile subversive de extremă dreaptă În timpul războiului algerian și susținuse cu prudență pentru Vichy și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de mijloc (În 1970) 425-426; rolul statelor asistențiale În reducerea dificultăților (din anii ’70) 423 recolte slabe 92 redistribuirea proprietăților 49 reformă agrară 309, 473 reforme economice 394 reforme politice 85-86 refugiați 35-44; deosebirea față de persoanele strămutate 41; politici 43; repatrierea 41 refugiați politici 42-43 Regatul Unit - vezi Marea Britanie regimul de la Vichy; complicitatea În Holocaust 743-747; poziția francezilor 744-747; tratamentul evreilor 743-747 regimul ustaș 46; crimele 58 regiunea sudetă 28, 38 Rehn, Elizabeth 620 Reitz, Edgar 354, 384, 434, 700, 739
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din industrie 376, 381; tratamentul angajaților din servicii și profesii liberale 376 Renault, Louis 60 Renaut, Alain 442 Renner, Karl 242 Renoir, Jean 19, 353 renunțarea la sistemul ratelor fixe de schimb 418 reparații de război plătite de germani 124 repatrieri silite 42 Republica Cehă 583; crearea 604-606; opoziția față de extinderea Uniunii Europene 668; privatizarea 629; probleme istorice 602-604; venituri lunare 675 Republica de la Salò, colaboraționiști 45, 54, 56 Republica Democrată Germană (RDG) - vezi Germania de Est Republica Federală Germană - vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
556; reforme economice 390-391, 533-535, 545-546; reforme monetare 163; reformele culturale (anii ’50 și ’60) 391; reguli pentru comerțul dintre statele comuniste 166; relaxarea cenzurii 549; religia 172; reparații cerute Germaniei 162-163; reparații cerute României 163; reparații cerute Ungariei 162-163; repatrierile 42; represiunea reformelor de la Praga 408; republicile baltice 589; revoluția ungară 291-295, 295-299; rolul În Înfrângerea lui Hitler 63; samizdat 392; schimbarea În politica externă 550-552; schisma cu Iugoslavia 142-143; sionism - vezi ajutor sovietic pentru sionism; stagnare economică 530-535; state
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1031 înaintată Marelui Cartier General de guvernatorul Basarabiei, generalul de brigadă Constantin Voiculescu, prin care se comunică măsurile adoptate de autoritățile germane din Ucraina în vederea retrimiterii peste Nistru a evreilor și se solicită adoptarea unor măsuri pentru stoparea "operațiunii de repatriere". 77. 14 august 1941. Nota nr. 32.064 adresată Comandamentelor Teritoriale și Cercurilor de Recrutare de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, privitoare la întrebuințarea evreilor internați în lagăre la munca de folos obștesc. 78. 16 august 1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 2592 adresată Inspectoratului General al Jandarmeriei de către Ministerul Afacerilor Interne, Cabinetul Secretarului General, prin care se comunică decizia referitoare la deportarea în Transnistria a evreilor comuniști identificați și aflați în libertate pe teritoriul țării, a evreilor care au cerut repatrierea în URSS după 28 iunie 1940, a evreilor comuniști sau simpatizanți comuniști internați în lagărul de la Târgu Jiu, solicitându-se înaintarea unor situații numerice cu aceste categorii până la data de 15 august 1942. 293. Nedatat, iulie 1942. Memoriul înaintat guvernatorului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
deportare în Transnistria la data de 8 septembrie 1942 a unui număr de 2110 evrei comuniști dintre: evreii comuniști aflați în libertate, evreii comuniști internați în lagărul Târgu Jiu, evreii comuniști închiși cu pedepse corecționale, evreii comuniști ce au solicitat repatrierea în URSS după 28 iunie 1940. 315. 7 septembrie 1942. Nota nr. 22.747 înaintată de Armata a 4-a Secției a II-a Informații din Marele Stat Major, referitoare la corespondența dintre Centrala Evreilor din România și evreii deportați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
studiul elaborat de Comandamentul Militar al Capitalei referitor la dublarea personalului evreiesc din întreprinderile militarizate. 405. 9 noiembrie 1943. Notă privitoare la evacuarea proprietarilor și chiriașilor evrei din imobilele Centrului Național de Românizare. 406. 10 noiembrie 1943. Notă referitoare la repatrierea evreilor internați în Transnistria. 407. 11 noiembrie 1943. Nota nr. 157.483 înaintată de Guvernământul Transnistriei Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, referitoare la verificările efectuate în privința situația evreilor internați în lagărele și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]