3,870 matches
-
Zona Meglen din Grecia a fost mereu răvășită fie de turci spre a obliga populația locală să treacă la mahomedanism fie de greci care Îi sileau să părăsească limba. După războaiele balcanice regiunea intră sub stăpânire grecească și În urma sângeroaselor represiuni populația emigrează În România sau În Turcia. Astfel localitățile Liumnița, Cupa, Oșani, Lugunța, Nânta au fost depopulate. Guvernul român i-a colonizat În 1926 În Cadrilater dar după 14 ani Codrilaterul trecând la Bulgaria a urmat un nou exod În interiorul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pus România Într-o situație fără alternative, și a determinat al treilea exod. Alianța antifascistă cuprindea și U.R.S.S., statul care ocupase teritoriul național În 1940 iar la Încheierea păcii România a fost guvernată de regimul stalinist. Gravele Îngerințe, sângeroasele represiuni, destabilizarea dirijată a țării a determinat noi valuri de emigrare lipsind țara de capacități intelectuale, politice, diplomatice, tehnice, spirituale. Plecarea regelui, a demnitarilor devotați, a personalităților de atitudine nu a Închegat un Front Unitar În exil și nu s-a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Majoritatea bărbaților evocă locul de origine al strămoșilor: George Morariu din Tesalia, Arghir Costea din Vlaho Clisura, etc. Costea Ciobanu are peste 10.000 oi, Gușu Gheorghe peste 15.000 ... Scăderea numărului românilor pisticoși și apoi asimilarea lor se datorește represiunilor care au avut loc În diferite etape ale istoriei. Un număr mare de macedoneni au fost aleși pe timpul lui Andronic Paleologul (1282 1328) pentru a popula regiunea Olimpului și la construcția orașelor din Bithinia. Scriitorul bizantin Pochimos relatează unul din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
au avut loc În diferite etape ale istoriei. Un număr mare de macedoneni au fost aleși pe timpul lui Andronic Paleologul (1282 1328) pentru a popula regiunea Olimpului și la construcția orașelor din Bithinia. Scriitorul bizantin Pochimos relatează unul din episoadele represiunii „Fiind foarte mulți și de teama să nu se unească și să amenințe orânduirea așa cum s-a Întâmplat În trecut am fost strămutați pe malul european”. Averile lor au fost confiscate și puține lucruri au putut lua cu ei. Pe
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
managementul capitalist adică, devine planificare centrală și globală. Viața socială se transformă într-o colonie penitenciară. Naționalismul devine șovinism, iar internaționalismul, o ierarhie de tip kominternist. Aparatul de poliție, menit a proteja individul și statul, se preface, într unul de represiune. Nici una din aceste malignități nu este propriu-vorbind creația comunismului. Toate există în capitalism. Comunismul operează doar schimbarea de semn și, cu asta, tabloul se inversează. Cu aceasta atingem esența sistemului comunist și înțelegem natura lui, care este pur politică. Nicăieri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
generat o stare de tensiune, reflectată într-o mișcare de rezistență ce a luat forme variate: de la lupta cu arma în mână la refuzul de a preda cotele către stat. Pe de altă parte, după 6 martie 1945 aparatul de represiune s-a întărit, căutând să înăbușe din fașă orice acțiune de ostilitate față de regim. La 30 august 1948 s-a creat Direcția Generală a Securității Poporului, în cadrul Ministerului de Interne; Pantelimon Bodnarenko, zis Pantiușa (ofițer NKVD la ruși), care și-
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Mircea Dinescu) au fost mai ales individuale. Primele scrisori comune de protest, celebrele scrisori «ale celor șase» și «ale celor 18», au fost difuzate la Radio Europa Liberă la sfârșitul lui 1989, în pragul colapsului regimului. Cât privește securitatea și represiunea politică, după 1948 „represiunea a devenit și mai violentă lovind, conform principiului stalinist al întețirii luptei de clasă, fără discriminare și din nevoia intimidării oricărui posibil oponent. Țintele-cheie ale acestui program de represiune în masă erau: elita politică interbelică, intelectualii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mai ales individuale. Primele scrisori comune de protest, celebrele scrisori «ale celor șase» și «ale celor 18», au fost difuzate la Radio Europa Liberă la sfârșitul lui 1989, în pragul colapsului regimului. Cât privește securitatea și represiunea politică, după 1948 „represiunea a devenit și mai violentă lovind, conform principiului stalinist al întețirii luptei de clasă, fără discriminare și din nevoia intimidării oricărui posibil oponent. Țintele-cheie ale acestui program de represiune în masă erau: elita politică interbelică, intelectualii, preoții și țărănimea. Teroarea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pragul colapsului regimului. Cât privește securitatea și represiunea politică, după 1948 „represiunea a devenit și mai violentă lovind, conform principiului stalinist al întețirii luptei de clasă, fără discriminare și din nevoia intimidării oricărui posibil oponent. Țintele-cheie ale acestui program de represiune în masă erau: elita politică interbelică, intelectualii, preoții și țărănimea. Teroarea a fost folosită și ca mijloc de control al Societății și ca instrument fundamental în perpetuarea sistemului;” Între 1949 și 1953, un număr imposibil de stabilit de deținuți politici
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de deținuți politici, multe zeci de mii în orice caz, după unele surse peste 91.000 de persoane în perioada 1950-1964, au trudit până la exterminare pe șantierul canalului Dunăre - Marea Neagră sau în «celebrele» închisori Sighet, Gherla, Râmnicu Sărat sau Malmaison. [...] Represiunea, care în această perioadă a îmbrăcat poate formele cele mai violente din întreaga Europă de Est, s-a îndulcit întrucâtva după moartea lui Stalin; între 1956-1959 însă, de frica exemplului unguresc și polonez, ea a lovit din nou, mai ales
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de cel puțin jumătate de milion. Dacă adăugăm la această cifră și pe așa-zișii chiaburi (fruntași ai satelor, peste 80.000 arestați), titoiștii și existența detașamentelor militarizate de muncă în care erau trimiși tinerii cu origine nesănătoasă, cifra victimelor represiunii trebuie să fi fost mult mai mare. Această eficientă teroare explică în bună parte neputința organizării unei rezistențe active, deși grupuri izolate de partizani au continuat să acționeze în munți până în anul 1956. [...] Închisorile politice au început să se deschidă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
programată în Iran, lăsând conducerea țării în seama Elenei Ceaușescu și a lui Manea Mănescu. Încercările de a reprima revolta timișoreană s-au dovedit infructuoase. Sentimentul că trebuie mers până la capăt, că nu mai există întoarcere, pusese stăpânire pe toți. Represiunea - arestări, morți și răniți (familii distruse), ca urmare a deschiderii focului de către armată și securitate - nu mai speria mulțimea. Un sentiment de solidaritate și de forță unea pe cei hotărâți să răstoarne acum un conducător detestat. [...] Primul-ministru Constantin Dăscălescu, trimis
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
să constate neputința organelor și forțelor locale de a zăgăzui potopul. Din noaptea de 17-18 decembrie agențiile de presă străine, îndeosebi cele ungare și iugoslave, au început să transmită relatări despre evenimentele de la Timișoara, cifrând la mii de morți victimele represiunii. «Măcelul» de la Timișoara, astfel cum era prezentat de radiourile și televiziunile străine, receptate în România, a jucat un rol hotărâtor în «demonizarea» imaginii lui Ceaușescu și în crearea curentului de revoltă în rândurile populației din întreaga țară. Merită subliniat de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
formate spontan manifestau împotriva lui. În cursul după-amiezii, în Piața Universității rândurile nemulțumiților au sporit considerabil; au apărut baricade. Încercările armatei și securității de a împrăștia pe manifestanți s-a lovit de hotărârea lor de a ține piept forțelor de represiune. În cursul nopții, ca urmare a intervenției blindatelor, piața a fost golită. A doua zi (22 decembrie 1989), mulțimea a blocat străzile din jurul CC-ului. Ceaușescu s-a aflat în fața alternativei de a ordona o baie de sânge sau a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
la nesfârșit într-o ignoranță mulțumită de sine. Chiar religia presupune anumite eforturi și demersuri de instruire iar prin acestea omul deprinde sensul moralității, despre care același autor spunea că reprezintă „un respect constant al anumitor convenții sociale și de represiune permanentă a impulsurilor egoiste.” Nu avem pretenția ca toți parlamentarii și consilierii locali să fie profund religioși. Problema credinței religioase este destul de delicată și nu poate fi dezbătută «în mod palpabil». Dar ei trebuie să aibă suficientă cultură, îndeosebi politică
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în prim-planul actualității politice. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată la noi în trecutul apropiat. Până la revoluția din decembrie, când s-au numărat printre protagoniști, studenții n-au jucat cu adevărat un rol politic. Piața Universității a trăit represiunea încă din ziua de 21 decembrie, când, la ora prânzului, Capitala își avea cei dintâi 13 morți. La Timișoara, cu câteva zile înainte, studențimea plătise același tribut de sânge. Sute de studenți au cunoscut închisorile, bătaia și tortura. Dar brutalitatea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
unui butoi dintr-o pivniță a răposatului Dimitrie Anghel. Liniștea odată restabilită, s-a procedat imediat la arestarea autorilor provocători ai acestei culpabile mișcări și astfel țara a fost cruțată de un dezastru fără seamăn. Nu voi tăgădui însă că represiunea a fost din cale afară de sângeroasă; că ar fi fost chip de a se cruța multe vieți; că, în loc de sângele vărsat inutil al atâtor oameni nerăspunzători moralicește, s-ar fi putut din vreme lua măsuri contra instigatorilor, dar, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sovietic, față de partizanii partidelor de stânga (Partidul Democrat al Muncii și al social-democrații) și Uniunea de Centru. Figura 4 Evaluarea calității vieții înainte de 1990 în funcție de suportul pentru partide (evaluare negativă, %) Sursă: M. Degutis, op. cit., pp. 81-123 Figura 5 Victime ale represiunilor sovietice în funcție de sprijinul pentru partide % Sursă: M. Degutis, op. cit., pp. 81-123 Cifrele figurii 5 indică faptul că printre adepții Uniunii Naționale sunt de trei ori mai multe persoane care au suferit de pe urma represiunii sovietice decât printre adepții Partidului Democrat al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
op. cit., pp. 81-123 Figura 5 Victime ale represiunilor sovietice în funcție de sprijinul pentru partide % Sursă: M. Degutis, op. cit., pp. 81-123 Cifrele figurii 5 indică faptul că printre adepții Uniunii Naționale sunt de trei ori mai multe persoane care au suferit de pe urma represiunii sovietice decât printre adepții Partidului Democrat al Muncii. Analiza comportamentului electoral în Lituania arată că atitudinile față de trecutul sovietic indică mai bine comportamentul electoral decât factori precum vârsta, naționalitatea, locul de rezidență, statutul social actual sau religia 14. Importanța clivajului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Acest refuz explicit al politicii, în special al politicii liberale și al democrației reprezentative, a fost cel care a hrănit, timp de cinci decenii, forța mesajului totalitar. Fără a minimaliza rolul de instrument de schimbare și de control social al represiunii,20 aceasta a avut ca funcție principală înlesnirea ireversibilității alegerii și caracterul final al mesajului promovat de comuniști. Nici chiar în timpul deceniului celui mai violent al regimului, 1950-1960, represiunea nu a ocupat locul central, care i-a fost atribuit după
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
minimaliza rolul de instrument de schimbare și de control social al represiunii,20 aceasta a avut ca funcție principală înlesnirea ireversibilității alegerii și caracterul final al mesajului promovat de comuniști. Nici chiar în timpul deceniului celui mai violent al regimului, 1950-1960, represiunea nu a ocupat locul central, care i-a fost atribuit după 1989, în rețeta politică a regimului. Din 1950 până în 1967, potrivit unui raport al Consiliului Securității de Stat (Securitatea)21, 73636 de oameni au fost condamnați pentru "complot împotriva
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
regimului în timpul celor mai duri douăzeci și șapte de ani. Luând în calcul și familiile (folosind o proporție de 4,5), rezultă un număr de 700 000 de cetățeni, adică 4% din populația României, care au avut de suferit de pe urma represiunii. Să adăugăm acestor victime politice și apropiaților lor pe cei 80 000 de țărani (cărora le vom aplica de asemenea o proporție de 4,5) pe care chiar autoritățile au recunoscut că le-au urmărit în justiție și le-au
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
vom aplica de asemenea o proporție de 4,5) pe care chiar autoritățile au recunoscut că le-au urmărit în justiție și le-au condamnat în legătură cu procesul de colectivizare 22. Aceasta înseamnă o cifră de 360 000 români victime ale represiunii, ridicând procesul celor care au suferit direct victimele și familiile lor la 6% din populația totală. Să nu uităm totuși că raportul confidențial al Securității subestimase numărul victimelor și nu includea perioada 1945-1949. Ar fi rezonabil așadar să înmulțim cifrele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
celor 160 000 de deținuți politici recunoscuți de către raportul Securității, nu suntem departe de calculul făcut de Corneliu Coposu. Așadar, sursele oficiale și cele mai autorizate dintre aprecierile neoficiale coincid. Fără îndoială că orice încercare de contabilizare precisă a victimelor represiunii e imposibilă, dar și reprobabilă moralmente de vreme ce nu aduce nicio reparație. Mai multe decât numărul victimelor (împușcați, încarcerați, persecutați, discriminați, marginalizați), procedurile represive în sine sunt suficiente pentru a califica regimul politic. Responsabilitatea politică a societății române nu e propoțională
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
contră, drept o soluție pentru dezvoltarea individuală și națională? Există în cadrul Alltagsgeschichte totalitar 24 practici sociale dominante pe care să le putem identifica prin intermediul statisticilor? Să examinăm câțiva dintre indicatorii economici și sociali ai perioadei 1950-1970, care închide și perioada represiunii directe și deschise. În primul rând, între 1950 și 1970, venitul real per capita s-a mărit în proporție de 250%.25 Această creștere fără precedent a favorizat noile segmente ale populației acaparate de dezvoltarea industrială, 3592575 de români (20
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]