6,157 matches
-
între verbele franțuzești care selectează auxiliarul être și verbele românești care selectează auxiliarul a fi, iar lista de verbe cu a fi din limba română este inclusă în cea a verbelor cu essere din italiană. Astfel, se poate spune că româna se înscrie în tendința general romanică (de la care italiana face excepție) de a elimina auxiliarul 'a fi'; eliminarea a putut fi favorizată, în româna veche, de confuzia cu pasivul: astfel, româna actuală a păstrat această structură numai în situații în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
română este inclusă în cea a verbelor cu essere din italiană. Astfel, se poate spune că româna se înscrie în tendința general romanică (de la care italiana face excepție) de a elimina auxiliarul 'a fi'; eliminarea a putut fi favorizată, în româna veche, de confuzia cu pasivul: astfel, româna actuală a păstrat această structură numai în situații în care confuzia cu pasivul nu este posibilă (inacuzativele neacceptând pasivul cu a fi). În ceea ce privește posibilitatea celor câteva verbe de a selecta ambele auxiliare, se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu essere din italiană. Astfel, se poate spune că româna se înscrie în tendința general romanică (de la care italiana face excepție) de a elimina auxiliarul 'a fi'; eliminarea a putut fi favorizată, în româna veche, de confuzia cu pasivul: astfel, româna actuală a păstrat această structură numai în situații în care confuzia cu pasivul nu este posibilă (inacuzativele neacceptând pasivul cu a fi). În ceea ce privește posibilitatea celor câteva verbe de a selecta ambele auxiliare, se poate spune că între cele două variante
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
funcționării acestor teste conduce însă către o altă concluzie: specificul tipologic și evoluția limbii române fac ca testele propuse pentru alte limbi (în afară de neacceptarea pasivizării și de adjectivizarea participiului) să nu funcționeze (sau să funcționeze numai parțial) în limba română: ● româna a pierdut, pentru cele mai multe verbe, cu excepția celor de mișcare direcționată, posibilitatea de selecție a auxiliarului, așa cum s-a întâmplat și în spaniolă și cum este pe cale să se întâmple în franceză; ● în română, nu există clitice pronominale partitive, deci nici
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
extracție pe care acestea îl permit; ● în română, nu există constrângeri stricte cu privire la apariția numelor nude în poziția de subiect sau de obiect direct, care, aici, depinde de mai mulți factori − tipul de nominal, tipul de verb, tipul de citire; ● româna este o limbă pro-drop, deci inserția unui subiect expletiv este lipsită de sens; ● româna are topică liberă: poziția subiectului (în VP sau în afara acestuia) este foarte greu de dovedit; inversiunea locativă este posibilă în orice fel de propoziții; ● româna nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numelor nude în poziția de subiect sau de obiect direct, care, aici, depinde de mai mulți factori − tipul de nominal, tipul de verb, tipul de citire; ● româna este o limbă pro-drop, deci inserția unui subiect expletiv este lipsită de sens; ● româna are topică liberă: poziția subiectului (în VP sau în afara acestuia) este foarte greu de dovedit; inversiunea locativă este posibilă în orice fel de propoziții; ● româna nu are structuri specializate pentru exprimarea rezultativului; ● româna nu are particule aspectuale − dacă ar avea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
citire; ● româna este o limbă pro-drop, deci inserția unui subiect expletiv este lipsită de sens; ● româna are topică liberă: poziția subiectului (în VP sau în afara acestuia) este foarte greu de dovedit; inversiunea locativă este posibilă în orice fel de propoziții; ● româna nu are structuri specializate pentru exprimarea rezultativului; ● româna nu are particule aspectuale − dacă ar avea, probabil că acestea ar fi legate de distincția inergativ/ergativ, sau, mai degrabă, de distincția telic/atelic, așa cum se întâmplă cu perechea a dormi vs
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unui subiect expletiv este lipsită de sens; ● româna are topică liberă: poziția subiectului (în VP sau în afara acestuia) este foarte greu de dovedit; inversiunea locativă este posibilă în orice fel de propoziții; ● româna nu are structuri specializate pentru exprimarea rezultativului; ● româna nu are particule aspectuale − dacă ar avea, probabil că acestea ar fi legate de distincția inergativ/ergativ, sau, mai degrabă, de distincția telic/atelic, așa cum se întâmplă cu perechea a dormi vs a adormi; ● teste precum genitivul negației în rusă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Verbul copulativ, identic cu auxiliarul pasiv, are aceeași structură argumentală în cele trei limbi, însă auxiliarele de timp/aspect sunt diferite: în română, auxiliarul de perfect fi are structură argumentală de auxiliar de timp, dar este diferit de copulă. În română, cele două verbe au morfologie diferită: a fi pasiv are paradigmă completă, iar a fi de perfect este defectiv. Avram (2003: 197) arată că verbele copulative sunt verbe care nu atribuie rol tematic extern, ca și verbele auxiliare, din cauza lipsei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ser este asociat cu predicația de individualizare și estar, cu predicația de stare, iar relația semantică dintre referentul subiectului și localizarea prin predicat (care cuprinde o structură prepozițională) este foarte importantă; din al doilea grup fac parte catalana, italiana și româna, în care uzul celor două verbe copulative este oscilant, constantă fiind totuși selecția sistematică a verbului esse pentru fixarea în timp a unui eveniment. Deși considerarea lui a sta ca verb copulativ în română nu este foarte convingătoare, ideea care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
grup fac parte catalana, italiana și româna, în care uzul celor două verbe copulative este oscilant, constantă fiind totuși selecția sistematică a verbului esse pentru fixarea în timp a unui eveniment. Deși considerarea lui a sta ca verb copulativ în română nu este foarte convingătoare, ideea care se poate reține din studiul prezentat mai sus este unica interpretare a verbului a fi și considerarea, prin comparație cu celelalte limbi romanice și ca urmare a paralelismului cu a sta în interiorul limbii române
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și conceptuale între acestea; relevanța relativă a conceptelor precum subiect și tranzitivitate pentru limbile ergative; formularea unei definiții operaționale, potrivite pentru română, a clasei verbelor inacuzative; reinterpretarea absenței unor teste sintactice pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative din limba română: în română, aceste teste nu funcționează nu pentru că limba nu este sensibilă la distincția inacuzativ/inergativ, ci pentru că specificul tipologic și evoluția limbii au condus la un sistem lingvistic în care majoritatea acestor teste nu au sens; posibilitatea de a considera verbele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și mai complexă, decât să folosești forme variate în funcție de circumstanțe. 47 P. Schachter, "The Subject in Philippine Languages: Topic, Actor, Actor-Topic or None of the Above", în: C. N. Li (ed.), p. 491−518, apud Manning (1996: 17−19). 48 Româna se încadrează în această categorie. 49 L. Rizzi, "On Chain Formation", în: H. Borer (ed.), Syntax and Semantics, 19, The Syntax of Pronominal Clitics, New York, Academic Press, p. 65−95. 50 A. Blinkenberg, Le problème de la transitivité en français moderne
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limba spargă? Haida de! Vă râd și curcile, domnilor conchistadori când ieșiți la rampă cu răhățișurile dumneavoastră! Ultimele capitole din Controverse eminesciene sunt zguduitoare! Ne pare rău că nu le putem cita în întregime! Cu nobilă fervoare, discretul profesor de română de la Huși, Theodor Codreanu, taie în carne vie și le dă peste nas iluștrilor critici bucureșteni grijulii mai mult cu imaginea lor politică decât cu soarta culturii care-i hrănește și pe care ar trebui s-o slujească cu devoțiune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
îi așteaptă, inevitabil, aceeași soartă, fiindcă pe moșia literară lucrată de ei, răsar deja cei care urmează să-i conteste. E un tablou al dezvoltării dialectice, în evoluție, a unei literaturi, el fiind reflectat în pagini de istorie adecvată, cea română cunoscând și niște veritabili cronicari. George Călinescu este primul autor care a rămas în analele literaturii cu monumentala sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, prezentul de atunci, anul 1941, devenind astăzi un trecut destul de îndepărtat și transformându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și Pestigorski, care cunoșteau foarte bine situația politică și economică românească. O organizație „perfectă” a fost apreciată a fi secțiunea de spionaj, care dispunea de un personal numeros, cu foarte multe specialități, condusă de generalul Silvacev și colonel Nikolski. Subsecțiunea română - „în plină activitate” - avea în frunte pe Waldemar Jankow, „o capacitate pe terenul operațiunilor de spionaj” și Alexandru Silkyn, care cunoșteau limbile română, franceză, engleză, italiană, germană, plus cele slave. Cei doi conducători au împărțit România în zone, iar zonele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la punctele de frontieră și o „strictă” supraveghere a călătorilor din trenuri și de pe celelalte mijloace de comunicații. Au fost identificate cazuri în care serviciul de contrainformații ungar a intenționat „să-și strecoare” agenții în rândurile Secției a II-a române, însă acțiunile au fost descoperite la timp. Analiștii militari au apreciat că, în Ungaria, printr-o educație „adecvată” a populației, structurile specializate tind să transforme fiecare cetățean într-un agent de contrainformații. Un alt studiu elaborat de Secția a II
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cedarea Basarabiei și Bucovinei. La data respectivă, în jurul României au fost masate un număr „impresionant” de unități sovietice, astfel încât s-a propus introducerea trupelor române într-un dispozitiv pregătitor de luptă. O zi mai târziu, organele informative ale Armatei 4 române, aflată în dispozitiv de-a lungul Nistrului, au elaborat un „Buletin Informativ” care a analizat pregătirile militare din U.R.S.S. Una din concluzii a fost aceea că trupele sovietice „se pregătesc intens” în vederea unei agresiuni asupra României. Ulterior ultimatumului sovietic
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
T. Malcica (de la Regimentul 12 Infanterie) la Subcentrul nr. 12. Centrul de Informații „H” a fost înființat la Botoșani (18 iulie 1941) și pus sub conducerea maiorului Dionisie Bădărău și a căpitanului Onisifor Prodan, dar a fost atașat Armatei 3 române. Structura a fost desființată la 4 noiembrie 1941 și resursele sale au fost comasate cu cele ale Centrului „A”, la care maiorul Bădărău a preluat comanda. De la 1 mai 1942 Centrul „H” a redevenit operațional, fiind atașat Corpului 6 Armată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1942, Marele Stat Major a atras atenția comandanților de școli militare că unii din elevi „împărtășesc încă idei sau manifestă simpatie” pentru unele curente subversive, ceea ce necesita aplicarea măsurilor prevăzute în Instrucțiunile Generale Contrainformative. Structura informativă/contrainformativă a Armatei 3 române a emis, la 29 septembrie 1942, ordinul nr. 26.258 cu privire la acțiunile subversive ale bandelor sovietice în spatele trupelor operative și a precizat modul de combatere a acestora. Bandele au fost definite drept „un mijloc suplimentar de luptă, format de conducerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
precum și dovada achitării obligațiilor fiscale; ... c) pentru participanții străini, dovada existenței legale, în cadrul persoanelor juridice, cît și bonitatea acestora pe baza de recomandări bancare, acordate de bănci de prim rang sau de alte bănci comerciale agreate de o banca comercială româna. ... 5. Comisia va analiza documentele prezentate și va întocmi lista cu ofertanții acceptați, excluzînd de la participare pe cei care nu au depus în totalitate și în termen documentele de participare la licitație, prevăzute la pct. 4. 6. Consiliul împuterniciților statului
HOTĂRÂRE nr. 634 din 16 septembrie 1991 pentru aprobarea Normelor metodologice privind vînzarea de active ale societăţilor comerciale cu capital de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107992_a_109321]
-
și alte acte emanînd de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele "societate pe acțiuni" sau inițialele "Ș.A.", de capitalul social și numărul de înregistrare. Articolul 2 Formă juridică a societății Societatea comercială ".................." - Ș.A. este persoana juridic�� română, avînd formă juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut. Articolul 3 Sediul societății Sediul societății este în România, localitatea ......, str. ....., nr. ..., sector .... Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din
HOTĂRÎRE nr. 701 din 10 octombrie 1991 privind organizarea unor centre de inginerie tehnologică şi proiectare din subordinea Ministerului Industriei, ca societăţi comerciale pe acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108028_a_109357]
-
este cazul, rapoarte speciale, în cadrul aplicării prevederilor legii. ... Articolul 13 Reglementarea litigiilor 13.1. Litigiile rezultate din activitatea Fondului proprietății Private, din relațiile cu persoane fizice sau persoane juridice rămîne, nesolutionate pe cale amiabila, sînt supuse spre rezolvarea instanțelor de judecată române competente. 13.2. Legiile rezultate din activitatea Fondului Proprietății Private, sînt relațiile cu persoane fizice sau persoane juridice, nesolutionate pe cale amiabila, pot fi supuse spre rezolvare unei instanțe de arbitraj din țara sau din străinătate, ori instanțelor de judecată competente
ORDONANTA nr. 10 din 7 august 1992 pentru aprobarea Statutului-cadru al Fondului Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108183_a_109512]
-
măsurare, care conține cerințele tehnice și metrologice pe care trebuie să le îndeplinească un mijloc de măsurare din acea categorie, atunci când este supus controlului metrologic legal; 23. norma de metrologie legala CEE - norma de metrologie legala care transpune în legislația româna prevederile directivelor europene referitoare la o categorie de mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal; 24. punere în funcțiune a unui mijloc de măsurare - prima utilizare a unui mijloc de măsurare, în scopul pentru care acesta a fost conceput, de către
ORDONANŢĂ nr. 20 din 21 august 1992(*actualizată*) privind activitatea de metrologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108223_a_109552]
-
săi lipsiți de mijloace suficiente de existență, aceștia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaș stabilită potrivit prevederilor alin. (1) și, o singură dată, de un ajutor în cuantum de șase solde lunare impozabile. ... (3) Personalul Poliției de Frontieră Române care și-a pierdut total capacitatea de muncă în timpul și în legătură cu serviciul va primi, în afară drepturilor ce decurg din pensionare, o singură dată, un ajutor bănesc egal cu de 12 ori soldă integrală avută în ultima lună de activitate
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]