521,664 matches
-
în magma vulcanică de la poalele muntelui vezuviu tzone e sicriul capodoperă cu singurele poeme capodoperă ale limbii române și-ale literaturii române tzone e zăpada de pe munții carpați și de pe himalaya tzone este pluralitatea munților carpați și himalaya în poezia română tzone nu e tzara nu e eminescu zis și mihai nu e mazilescu zis și virgil tzone ca să nu-l vedeți voi niciodată dormind doarme în adîncul dunării într-o știucă lungă de o sută de metri și lată de
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
uriașă a împăratului crocodil sau mai poeticește spus a faraonului crocodil tzone nu e vinea tzone nu e păun zis și paul nu e nici mugur zis și florin tzone este singurul cimitir marin doldora de capodopere de pe întinderea statului român și de pe întinderea continentului europa și de pe întinderea continentului numit america tzone e singurul călător stelar în viață de după venirea răstignirea și învierea lui iisus tzone e singurul poet român care doarme de gît cu poemele lui deopotrivă pe întinderea
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
este singurul cimitir marin doldora de capodopere de pe întinderea statului român și de pe întinderea continentului europa și de pe întinderea continentului numit america tzone e singurul călător stelar în viață de după venirea răstignirea și învierea lui iisus tzone e singurul poet român care doarme de gît cu poemele lui deopotrivă pe întinderea văzduhului pămîntean și pe întinderea tuturor celorlalte văzduhuri subpămîntene și suprapămîntene tzone e ceasul de aur cu ore de aur cu minute de aur și cu secunde de aur care
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
cu poemele lui deopotrivă pe întinderea văzduhului pămîntean și pe întinderea tuturor celorlalte văzduhuri subpămîntene și suprapămîntene tzone e ceasul de aur cu ore de aur cu minute de aur și cu secunde de aur care ține în viață poezia română tzone e poetul care se spală pe mîini și pe față numai cu apă de lună și care bea ori de cîte ori i se-ntîmplă să moară apă de lună tzone nu e celan tzone nu e foarță zis și
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
care bea ori de cîte ori i se-ntîmplă să moară apă de lună tzone nu e celan tzone nu e foarță zis și șerban nu e popescu zis și cristian tzone e un vulcan activ și foarte periculos pentru limba română de ieri și de azi dar mai ales de azi și de mîine tzone zi de zi căptușește cu capodopere limba de foc și limba de carne din gura de foc și din gura de carne a limbii române tzone
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
limba română de ieri și de azi dar mai ales de azi și de mîine tzone zi de zi căptușește cu capodopere limba de foc și limba de carne din gura de foc și din gura de carne a limbii române tzone e numele care nu are nevoie de laudă dreaptă sau strîmbă de gură românească aproape ori departe de el ca să înflorească și să strălucească tzone e poezia română care crește înaltă pînă la lună direct de pe străfundul mării negre
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
din gura de foc și din gura de carne a limbii române tzone e numele care nu are nevoie de laudă dreaptă sau strîmbă de gură românească aproape ori departe de el ca să înflorească și să strălucească tzone e poezia română care crește înaltă pînă la lună direct de pe străfundul mării negre cum crește iarba verde pe cîmpia română așa crește poezia lui tzone de pe lună pînă pe dedesubtul mării negre tzone nu e tzara tzone nu e vinea tzone este
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
nevoie de laudă dreaptă sau strîmbă de gură românească aproape ori departe de el ca să înflorească și să strălucească tzone e poezia română care crește înaltă pînă la lună direct de pe străfundul mării negre cum crește iarba verde pe cîmpia română așa crește poezia lui tzone de pe lună pînă pe dedesubtul mării negre tzone nu e tzara tzone nu e vinea tzone este țara lui tzara și a lui vinea mai degrabă din cer decît de pe pămînt tzone este poezia supremă
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
din urmă a fost denunțat poliției, care l-a arestat. Weinrauch stă acum în închisoarea de la poliție. Cercetările polițienești continuă. Nr. 1453/ vineri, 18 ianuarie Furtul de la baia Sofia Elevului de la școala reală sup. ort. Draganiuc Teodosie, domiciliat în str. Română 30, i s-a furat în baia Sofia în ziua de 24 februarie c. de către necunoscuți, un portofel de piele cu suma de 2473 lei, legitimația și alte documente personale. Fiind în acea zi aglomerație mare la baie, autorii furtului
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
ai elevului Draganiuc. Nr. 1510/ vineri, 28 martie 1924 Post vacant de grădinar la Grădina Botanică La Grădina Botanică de pe lângă Universitatea din Cernăuți este vacant postul de grădinar. Candidații care doresc să ocupe acest post vor dovedi că sunt cetățeni români, că au satisfăcut legea recrutării, că cunosc limba română și că n-au trecut vârsta de 45 de ani. Ei vor prezenta un certificat de moralitate și diploma de absolvire a unei școli de horticultură sau în lipsa acesteia o adeverință
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
Post vacant de grădinar la Grădina Botanică La Grădina Botanică de pe lângă Universitatea din Cernăuți este vacant postul de grădinar. Candidații care doresc să ocupe acest post vor dovedi că sunt cetățeni români, că au satisfăcut legea recrutării, că cunosc limba română și că n-au trecut vârsta de 45 de ani. Ei vor prezenta un certificat de moralitate și diploma de absolvire a unei școli de horticultură sau în lipsa acesteia o adeverință că au terminat cu succes cursurile de horticultură și
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
poiană, sub, sticlind, ninsori. Parcă-i vrăjeau, tălpi gata fabricate, Pe-ai tăi, de-un Strâmbă-Lemne, de prin sate, Aceste, prin păduri, greșeli din rai. Le mângâiau, când le tăiau, gândeai, Ca-ncovoiate gâturi de viori. 20 ianuarie 2007 Ateneul Român Poetu-n bronz, pe cap c-un porumbel. "Concert Dvorák, Sibelius și Liszt". Ordinul doric, cu-al lui cânt și el. Un vânt în scuar, cu mâini de botanist. Drumeț dintr-un alt veac, pot să fiu trist Că nu las
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
de definit..., mai simplu spus, au plecat din țară. Așadar Joachim Wittstoc nu e ultimul mohican. Iată că în România se mai scrie în limba germană și nu oricum. Carmen Elisabeta Puchianu, pe care mă bucur s-o prezint cititorilor români în traducerea mea, păstrează ceva din retorica total lipsită de gablonțuri poetice, în nota preciziei și a rigorii, chiar și când abordează registrul ludic -, trăsături specifice poeziei europene actuale. Revelatoare la această poetă mi se pare dubla rostire "pe față
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
pă cineva, pe unul, pe ibovnicul tău cu Emin-aga? Ce, era el agă? Jîndarm? Polițist? Lefegiu? Eminescu era ungur toată ziua. Bozgor nenorocit! Ungur din Ardeal. De la Alba Iulia. Ungur de-al nostru, sadea. * 6. EMINESCU ȘI SOȚIETATEA. CUPLUL LITERATURII ROMÂNE: EMINESCU ȘI CARAGIALE. Bineînțeles. Bineînțeles că desigur. Desigur că cuplul literaturii române nu erau Eminescu și Veronica. Erau, de fapt, Eminescu și Caragiale. Un fel de threesome. Menage a trois. Și asta pentru că Eminescu era homosexual. Și Caragiale. Caragiale, la
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
agă? Jîndarm? Polițist? Lefegiu? Eminescu era ungur toată ziua. Bozgor nenorocit! Ungur din Ardeal. De la Alba Iulia. Ungur de-al nostru, sadea. * 6. EMINESCU ȘI SOȚIETATEA. CUPLUL LITERATURII ROMÂNE: EMINESCU ȘI CARAGIALE. Bineînțeles. Bineînțeles că desigur. Desigur că cuplul literaturii române nu erau Eminescu și Veronica. Erau, de fapt, Eminescu și Caragiale. Un fel de threesome. Menage a trois. Și asta pentru că Eminescu era homosexual. Și Caragiale. Caragiale, la fel. Mă rog, hai să nu exagerăm: bi. Bisexuali. Astfel se explică
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
care-mi pusesem cumpărăturile de ultimă oră. O duceam în mână (aveam și un gemantan mai mare, dar îl dădusem la cala avionului). Ocolind polițiștii nemți, am ajuns lângă scara avionului. Am văzut niște bărbați în costume negre și gri, români. Purtau ochelari de soare, sub cerul ploios. Erau vreo șase, șapte, poate erau delegați la un congres al securităților din țările comuniste! Mă temeam să nu-mi ceară să deschid valiza. M-am grăbit spre scara avionului. Nu te-mpinge
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
poftim ce-ntâmplare! Dar e o diversiune binevenită: nu se preocupă nimeni de mine ori de valiza mea. Cu valiza în mână, pun piciorul pe scara avionului și mă avânt în sus. La intrarea în avion, la stația stewardeselor, pilotul român și o stewardesă est-germană se uită la mine dar mă lasă să trec, pe lângă ei și pe lângă un portret atârnat pe perete, înrămat. Portretul zâmbește cu buzele ciupite-n sus, sub legenda: Această a cincizecea aeronavă de tip... construită în
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
dar nu știe despre ce. O întreabă pe ea din ochi, ce s-a întâmplat. Ea aproape că se răstește la hindus: Totul e-n ordine! Și eu plec țeapăn, spre coada avionului. (fragment din romanul Supleantul, scris în limba română și destinat editurilor Jurnalul național și Corint)
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
timp? dinspre cărarea pădurii acoperișul de draniță printre bîrnele ciuruite de viscol și ploi grinzile în care mai freamătă stins năvala hoardelor sibiriene în prelungirea acareturilor monahale lăcașul sacru zace-n paragină: fiind tot atât de viu ca cel mai mare poet român biserica pe care Ștefan a fost în stare să o mute într-o singură noapte, cale de verste din ochiul, tot mai asemănător multora, al hoardelor ( Vechea biserică de lemn, unică prin splendoarea ei sacră a fost denumită de Eminescu
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
peste noapte, s-a sculat și m-a învelit. și am adormit. și, aproape, am uitat. Am ținut moartea mea în puf Numai eu, dintre toți muritorii, am avut parte de moarte cu dar. Așa se-ntîmplă, uneori, iaca, numai pe la români. Moartea trebuie ținută în putere, frumoasă și tînără. Apoi eu pot să mă laud: am ținut moartea mea în puf. În cele mai scumpe voaluri și-n cele mai tandre mătăsuri. În cele mai transparente. Moartea mea avea rochiile cele
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
papagalul/ Din colivie/ Sporea scandalul,/ Strigând ŤAh, ce nepoți netoți!ť/ Ah, ce bine..." Iată însă că, la fel de ciudat, Pierde-}ară își amintește alte melodii evocate și în cartea lui Eco: faimoasa "Lily Marlen", desigur, dar și șlagărul (tradus în română, căci italienii ne erau aliați): "O, bella Piccinina,/ Tu singură porți vina...". Sau chiar și tinerescul marș : "Giovinezza, giovinezza,/ Primavera di bellezza...", încheiat cu mobilizatorul: "Per Benito Mussolini/ Eia Eia Alala". Pe cei de o anume vârstă, pe cei ce-
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
Anglia. De ce s-a oprit fostul student și discipol tocmai la această carte a profesorului și mentorului său, autor al unei prodigioase opere eseistice, critice, diaristice, neîntrecut monograf al vieții și operei lui Agârbiceanu, coordonator al unui dicționar de scriitori români (1995- 2000, 4 vol.), fondator al unei adevărate școli de critică și istorie literară la Cluj. Dedicându-se mai ales literaturii scrise în Ardeal (Ca o imensă scenă, Transilvania..., 1996), Mircea Zaciu a tulburat apele inclusiv cu al său Jurnal
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
Ion Gheorghe Recviem în memoria lui Aurelius Gavril Bălan, arheolog de Școală Română, asasinat în complot de către colegii bucureșteni, pentru colecția sa de statuete de paste litice și ceramice, tezaur de-o vechime anteneolitică. Ťîți spun, îți vorbesc, și spusele mele sunt numele mele întrucât eu sunt Cuvântul însuși despre Sine Cuvântul, Vorbește
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Flora. Iată însă că, din 1995, același poet, născut la Kobișnița pe Valea Timocului, autor a peste 20 de cărți în limba sârbă, scrie și publică direct în românește, prilej pentru eseistul Răzvan Voncu, ce prefațează cartea, să scrie: "Limba română a câștigat (...) un tânăr poet pe nume Adam Puslojio, în vârstă de numai 13 ani". Așadar, după Plâng, nu plâng (1995), Adaos, poeme directe (1999), Versuri din mers (2003), Muritori, ce-i cu voi (2007), avem prilejul să răsfoim această
De la Adam citire by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8070_a_9395]
-
2003, au fost scrise în engleză și a trebuit să le traduc pentru a le introduce în Portretul lui M. Despre tribulațiile lingvistice ale exilului am scris recent, la cererea lui Norman M., care îngrijește o antologie pe tema "scriitori români despre scris" pentru o editură universitară americană. Acest text nu e nelalocul lui în harababura de fragmente eterogene pe care o numesc Un altfel de jurnal. Abia în adolescență, la începutul anilor 1950, într-un București terorizat politic, am început
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]