6,798 matches
-
foamea lui deveni insuportabilă. Soarele, trandafiriu acum, urcase mult pe cerul de purpură, în vreme ce Corl se furișa înapoia unor stânci și privea, din umbra lor, ruinele orașului de la poale. În ciuda dimensiunilor ei uriașe, nava argintie părea minusculă pe fundalul acestor ruine. Dar avea atâta viață și atâta dinamism în ea, încât, într-o clipită, ajunse să domine peisajul. Nava se așeză într-un făgaș săpat de propria-i greutate în câmpia stâncoasă care începea brusc la periferia metropolei moarte. Corl se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ca și cum creierul i-ar fi fost curățat de o perie miraculoasă, capabilă să șteargă amintirile și gândurile. Alerga așa pe străzile pustii, strecurându-se prin câte o spărtură din zidurile roase de vreme sau prin coridoarele lungi ale caselor în ruină. În cele din urmă se opri și se ghemui la sol. Căci simțise vibrațiile idului. Ascuns înapoia unei movile de pietre, privi cu încordare și văzu un biped care, stând sub ceea ce fusese cândva o fereastră, își îndrepta spre interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
clipa când văzu primul grup de lucrători. Se apropie cu băgare de seamă și trecu pe lângă ei: erau prea ocupați ca să-l vadă. Grosvenor renunță să-l mai caute pe Corl. Orașul acesta era prea mare și avea mai multe ruine, mai multe ascunzători decât își închipuise el la început. Porni așadar înapoi spre navă și răsuflă ușurat când zări monstrul tolănit în tihnă pe o stâncă, sub razele soarelui. Grosvenor își opri naveta la oarecare distanță, pe un deal, de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
că-ți voi accepta teza ca o ipoteză de lucru. - S-ar putea ca felina să reprezinte epoca de mijloc a celei de-a zecea civilizații a acestei lumi, spuse Korita. Firește că fiecare dintre ele s-a ridicat pe ruinele celei anterioare. - În acest caz, felina habar n-are că ne-a făcut pe noi să bănuim c-ar putea fi o criminală. - Bineînțeles că n-are habar! Grosvenor auzi în aparat râsul lui Morton, apoi cuvintele acestea: - Dorința îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
la ciclurile istoriei ar putea fi primejdioasă în actualul stadiu, când nu dispunem de nici un fel de fapte concrete. În cazul "pisicuței" aveam de-a face cu o făptură care trăia pe o planetă pustie și lipsită de hrană, printre ruinele unui oraș mort. Aici, însă, avem de-a face cu o ființă care trăiește în spațiu, la o distanță de un sfert de milion de ani-lumină de planeta cea mai apropiată, și căreia îi lipsește, pare-se, nu numai hrana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
piatră caldă, la fel ca Yazd. Pustiul deșertului Dasht-e Lut îi dădea coșmaruri de seară. La apus, se porneau furtunile de nisip, iar Pământul stătea pe-o coastă: oamenii vorbeau încă de cutremurul care trecuse de munți și făcuse o ruină din Arg-e Bam. Zartosht-ii din Yazd îi spuneau țara oaselor, fiindcă vântul și ploaia scoteau din adânc schelete de pești mai mari ca o barcă. Peretele muntelui Lalezar creștea din mormintele unei mări. Zarathustra Înțeleptul le secase din ape și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pe front, ci în lagăre de concentrare, prin gazare; s-a folosit pentru prima oară bomba nucleară (august 1944, la Hiroshima și Nagasaki), s-au folosit noi tehnologii. A început cu invadarea Poloniei de către Germania și s-a terminat cu ruina țărilor Axei, ocuparea Berlinului de către Aliați și împărțirea Germaniei, care s-a reunificat în 1990. Blocul Axei s-a confruntat cu tabăra Aliaților (Franța, Marea Britanie, URSS, SUA). România a intrat în război, alături de Axă, după ce URSS a ocupat Basarabia, în
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
să întreprindă atacuri care l-au slăbit. În 1456, conduși de Mahomed al II-lea, au cucerit capitala Imperiului Bizantin, Constantinopolul, ceea ce a determinat dispariția lui. Au cucerit treptat teritorii în Balcani, pe care le-au transformat în pașalâcuri. Pe ruinele fostului Imperiu Bizantin, s-a construit unul nou, condus de sultani, care cuprindea o parte din Europa, o parte din Asia, nordul Africii până în Spania. În momentul de maximă expansiune teritorială, s-a spus că Marea Neagră era un „lac turcesc
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Căci lutul în el crește, Lutul îl naște, lutul îl primește. 61 {EminescuOpVI 62} Și acest drum al pulberei, peirei, Ce ca pe-un plan l-am zugrăvit cu mâna, Nimic fiind, L-am închinat murirei -. În van s-acopără oprind ruina, Nimic etern în tremurul sclipirei; În van adun și-și grămădesc lumina, În cărți și scrisuri - și în van ș-acață De vis etern sărmana lor viață... Și tu ca ei voești a fi, demone, Tu care nici nu ești
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
când răsărea dintre stânci bătrâne luna cam palidă ca fața unei fete moarte, atunci vedea din când în când cîte-o streanță uriașă atârnată de cer, ce încunjura cu poalele ei vârful vre - unui munte - o noapte sfârticată, un trecut în ruină, un castel numai pietre și ziduri sparte. Când se lumină de ziuă, Făt-Frumos vede că șirul munților dă într-o mare verde și întinsă, ce trăește în mii de valuri senine, strălucite, care treeră aria mărei încet și melodios, până
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aromă de cozonac. Surâse aducerii aminte. Venea totdeauna de sărbători, încărcat de pachete... Mirosea a tren, a piele, a tutun fin, a hotel. Bazarurile din Madrid, Calcutta, Istanbul erau universul lui. Nu-l interesau muzee, nici edificii de renume, nici ruine sacre, n-avea o singură fotografie făcută la Louvre, cățărat pe Sfinx sau nu știu ce statuie... Merita în schimb să-l asculți vorbind despre lumea colorată a negustorilor de susan și fructe exotice, a giuvaiergiilor vicleni și a... Începu să tușească
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
gură un fursec. Se șterse cu șervețelul și luă motanul în brațe. Făcuse rost de adresa lui și îi expediase o scrisoare. Exact 20 de rânduri, scrise cu o caligrafie rotundă de elevă exemplară. Îi dădea întîlnire la Cetate, o ruină de la marginea orașului. Mai târziu, maiorul îi mărturisise că-l intrigase sfârșitul bilețelului. ― O adevărată lovitură de maestru, spuse cu aceeași voce mică bătrîna." Dacă gestul vi se pare prea îndrăzneț pentru o elevă, n-aveți decât să mă reclamați
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Arrubium, la Măcin (jud. Tulcea). 2. Cercetări arheologice Monumentele arheologice romane ori romano-bizantine au atras atenția localnicilor în decursul istoriei, care, atât în Dobrogea cât și în alte regiuni ale țării (Transilvania, Banat, Oltenia), au început să scoată piatra din ruinele castrelor și ale orașelor romane pentru construirea de case, biserici, castele feudale ori pentru împlinirea altor nevoi gospodărești, încă din secolele XIII-XIV. Activitatea de cercetare pe teren, în cazul Sciției Minor spre sfârșitul secolului XIX, s-a materializat prin săpăturile
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
VII: trei bazilici, pretoriul, locuințe și parte din sistemul stradal. Necropola romano-bizantină ocupa zona locuită anterior (sec. I a.Chr. - IV p.Chr.), din afara sistemului defensiv. În fața cetății, la circa 2,5 km est, pe insula Bisericuța, se pot vedea ruinele unei alte fortificații romano-bizantine și urme de locuire din epoca medievală timpurie. Între 1926-1932 s-au efectuat unele cercetări și săpături arheologice în promontoriul Dolojmanului, situat între localitățile Jurilovca și Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unei alte fortificații romano-bizantine și urme de locuire din epoca medievală timpurie. Între 1926-1932 s-au efectuat unele cercetări și săpături arheologice în promontoriul Dolojmanului, situat între localitățile Jurilovca și Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și baptisterii în formă de cruce. Deși ruinele celor două bazilici nu prezintă cripte decât într-un singur caz, datorită conservării
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
localitățile Jurilovca și Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și baptisterii în formă de cruce. Deși ruinele celor două bazilici nu prezintă cripte decât într-un singur caz, datorită conservării lor admirabile oferă, arheologiei creștine, o contribuție de neimaginat. Ideea este împărtășită și de G. Simion. Acesta din urmă considera că, deși săpăturile arheologice de la Argamum nu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
caz, datorită conservării lor admirabile oferă, arheologiei creștine, o contribuție de neimaginat. Ideea este împărtășită și de G. Simion. Acesta din urmă considera că, deși săpăturile arheologice de la Argamum nu au cunoscut amploarea celor de la Histria, Adamclisi sau Dinogeția, descoperirea ruinelor celor trei bazilici creștine - două din secolul VI și o alta din secolul V - constituia un indiciu sigur al prezenței creștine în această fortăreață romano-bizantină care, cu siguranță, a avut cel puțin o necropolă. În 1965 cercetările arheologice au fost
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
bazilicile coemeteriale) și chiar în locul unde se desfășoară necropola; o serie de astfel de monumente au fost identificate la Argamum (bazilica D), bazilica A - Axiopolis.... În august 2001, fiind în trecere pe la complexul arheologic de la Argamum, am constatat doar prezența ruinelor celei de-a cincea bazilici creștine și a urmelor unei necropole de incinerație (foarte aproape de suprafață: 0,30m!) din perioada elenistică. Rămâne ca cercetările ulterioare să aducă noi lumini în această chestiune, încă deschisă. 2. Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) Efectuarea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
local Stephanus (secolul VI), primul episcop atestat într-un alt oraș al provinciei Sciția Minor, Tomis; 3) un fragment de arhitravă, care avea înscris numele împăratului bizantin Iustinian (527-565), iubitor de construcții (gr. filoktistos). Alte săpături arheologice nesistematice au descoperit ruinele unei bazilici creștine de tip sirian (secolele IV-VI), situate pe latura de nord a zidului de incintă al orașului Calattis. În anii următori, seria descoperirilor întâmplătoare continuă să se repete aproape cu regularitate. Aceste descoperiri din urmă au determinat
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ajunge la fundațiile vechilor edificii de cult creștine care nu puteau lipsi de aici, ca de altfel nici din celelalte orașe făcând parte din episcopia subordonată orașului Tomis (22 iunie 1921). Cercetările sistematice reluate la Dinogeția între anii 1948-1962, identificau ruinele bazilicii paleocreștine a așezării antice, care a suferit o serie de distrugeri și reconstruiri în secolele IV-VII. Băile de la Dinogeția, distruse către sfârșitul secolului IV ori începutul secolului următor, au fost refăcute în secolul V și transformate în locaș de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Eu sunt Alfa și Omega. Inscripția este dată pentru secolele III-IV. 7. Halmyris (Dunavățul de Jos, jud. Tulcea) La marginea lacului Razelm, nu departe de brațul Sfântul Gheorghe pe Dunăre, în actualul sat Dunavățul de Jos (jud. Tulcea), se regăsesc ruinele unei fortărețe romano-bizantine cunoscută în antichitate sub numele de Halmyris, situată în extremitatea Sciției, în descrierea lui Procopius din Caesarea. Cetatea romană Halmyris a fost întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din secolele VI-I a.Chr. A
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
arheologi de la Muzeul de istorie națională și arheologie din Constanța. Mai mult chiar, cercetările arheologice care continuă și astăzi, au dus la descoperirea unui mare număr de edificii publice și private, printre care amintim, legat de tema noastră, și prezența ruinelor unor bazilici creștine, unele dintre ele având și cripte. Cea mai importantă bazilică de sorginte creștină a fost descoperită în 1950, la circa 50 m est de poarta de intrare a zidului de incintă, orientată VNV-ESE, este de mici dimensiuni
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
I (527-565), a dus la presupunerea că bazilica ar putea fi de secolul VI. Bazilicile, a doua și a treia, construite în prima jumătate a secolului VI, iar a patra spre sfârșitul aceluiași secol, nu prezintă vreo criptă. Descoperirea unor ruine, pe câmpia dinspre vest a zidurilor romano-bizantine (la 180 m de acestea), a dus la presupunerea că sunt niște ruine aparținând celei de-a cincea bazilici extra muros, care ar fi avut două încăperi anexe asimetrice pe latura absidei, probabil
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
construite în prima jumătate a secolului VI, iar a patra spre sfârșitul aceluiași secol, nu prezintă vreo criptă. Descoperirea unor ruine, pe câmpia dinspre vest a zidurilor romano-bizantine (la 180 m de acestea), a dus la presupunerea că sunt niște ruine aparținând celei de-a cincea bazilici extra muros, care ar fi avut două încăperi anexe asimetrice pe latura absidei, probabil cu rolul de pastophoria. Bazilica cimiterială deservea necropola romano-bizantină; prezintă o influență a arhitecturii Asiei Mici asupra Histriei. Cercetarea inițială
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
coloane și capiteluri din marmură și paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I - VII p.Chr.). Primele săpături arheologice de la Ibida au avut loc în 1917 și au dus la descoperirea ruinelor unei mari bazilici romano-bizantine (peste 20 m lățime), de altfel, unică din punct de vedere arhitectonic (cu trei navate și cu trei abside) în toată provincia Sciția Minor. Continuarea cercetărilor în perioada imediat următoare a dus la descoperirea altor 4
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]