4,350 matches
-
sărbătorilor" face parte organic din viața țăranului român, timpul transformă realitatea i-mediată în spațiu sacru, numărându-se pe momentele sacre ale zilelor care se "țin" pentru norocul și sănătatea casei, sau pentru primejdii, pentru șerpi, pentru recoltă: de exemplu, Sânt Toader este serbat de fete pentru a le crește părul și să fie frumos; în ziua de 1 martie nu se lucrează pentru a domoli mânia babei Dochia, iar frigul de primăvară să nu facă pagubă pe câmpuri; Alexiile se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
alte gujulii care ies din pământ; joile de după Paști și până la Duminica Mare sunt ținute de femei pentru ca grindina să nu le bată holdele; Sfântul Pricopie se ține pentru lupi, ca să nu le mănânce vitele; de ziua lui Pălie sau Sânt Ilie nu se lucrează pentru tunete, trăsnete; Foca este o zi de foc și este interzis a lucra pentru "a nu arde" pământul; la Pintili călătorul se spune că "se călătorește" vara și se ține pentru boală; Sfântul Andrei este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dumnezeu graiul. în noaptea de Sf. Vasile se deschid cerurile, și atunci fiecare animal poate grăi ca și oamenii. Cel care ascultă ce grăiesc animalele moare, căci Dumnezeu nu vrea ca oamenii să știe treburile dumnezeiești. Graur La patruzeci de sînți se face fumegar*, și încotro se abate fumul, într-acolo sînt pui de graur. Greață Cînd ți-a fi greață, linge peretele de var. Cînd vezi un cîne scîrnăvindu-se și-ți este greață, și mai ești cu altcineva, spune-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fără sfiială să războiesc împotriva adevărului și cu vrăjmășie să pornesc împotriva dreptății, știind că de vor câștiga judecata prea mult să folosesc, iar de o vor perde cu nimic dintr-ale lor nu să păgubesc. Dă aceia și când sânt buni datori să împotrivesc la plată și făcând simfonie sau desfăcându-se umblă cu înșelăciune împotriva simfoniei sau desfacerii. Și vânzând sau cumpărând, să poartă cu înșelăciune și cu totu ori prin silnicie sau prin viclenie făcând nedreptate, fără rușine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a restitut banii prin intermediul unui om de credință, protopopul Costandin (care prin autoritatea și prestigiul slujbei sale l-ar fi ajutat în cazul altui proces), a notat cu precizie ceea ce a luat ea când a plecat din casă, „odoare ce sânt la dânsa“, pentru care a făcut foiță de câți bani „face“ și „cât să se ție în seamă“, zestrea celeilalte fiice, Ilinca, încă nemăritate, este deja scrisă, pecetluită de mitropolit, și roagă doar să i se împlinească. Protopopul ne apare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aproape stogoroase, / Cu stogor de siminoc / Și streșini de busuioc? Dar sub streșini cine-mi șade? / Șade-un stol de porumbei. În cel stol de porumbei / Este-o albă porumbiță, / Porumbiță, pană scrisă / Și nu este porumbiță, / Ci e Ion Sânt Ion, / Trimes de la Dumnezeu / Ca să măsoare pământul, / Pământul cu umbletul / Și cerul cu cugetul. Măsurară, isprăviră, / Ș-a găsit pământ mai mult / Ce să facă cu pământul / Să facă dealuri și munți / Și fântâni cu ape dulci / Și crăcșoare netejoare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
se autodefinește, chemându-și cititorii să-l recunoască în devotamentul său pentru comunitate "și pre mine mă cunoașteți pururé că mai mult cinstesc folosul de obște de cât răsuflaré ce-mi ține viiața, a căriia toate puterile duhovnicéști si trupéști sânt întinse în armonie ca niște coarde, ca oricând le va mișca deégetele obștii, sânt gata a face glasul ce iaste plăcut la dragosté tuturora" -, construiește o imagine neverosimil de frumoasă: un prelat ce își deslușește ființa în deplinătatea ei duhovnicească
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
recunoscute oficial. Pe de altă parte această lume a științei nici nu are răspunsuri la probleme importante din viața oamenilor. În aceste condiții, fără a intra prea mult în amăn unt e, pe care nu le cunoaștem dar nici nu sânt relevante în tabloul general, ne axăm aici pe problemele principale cu care se c onf runtă un om obișnuit. Cei care lucrează în unul din aceste domenii, pot să confirme, sau să infirme după caz, valabilitatea afirmațiilor pe care le
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
spune că acestea se dezvoltă mai bine dacă sunt îngrijite cu dragos te. Cum este posibil așa ceva, știind că plantele n u a u sistem nervos și nici creier sau celule cât de cât specializate pentru gândire? Și totuși faptele sânt fapte; ceva există la orice plantă, ceva care poate înțelege un gând omenesc și mai poate reacționa în funcție de acest gând. Ce ar putea avea o plantă care să explice acest f enomen? Și aici ne întoarcem la Biblie și la
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
tot felul de t ică loșii. (Securiștii le dădeau dispoziții turnătorilor să-și orneze locuința cu icoane pentru că, nu-i așa, face impresie și poți câștiga mai ușor încrederea celor din jur.). În ceea ce privește sacrificiul și răscumpărarea păcatelor lumii, aici lucrurile sânt mai complexe. Modul simplist prin care unii explică sacrificiul lui Isus nu are logică și nu poate explica realitatea. Isus a venit pe pământ să aducă Buna Vestire, adică vestea că o lege cosmică care acționase până atunci, ,,dinte pentru
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
episcopii, morți de frică, semnează și votează tot ce li se cere: teribilul cuplu imperial asasinase deja cel puțin doi papi și câțiva episcopi. Fără a mai pune la socoteală e cle ziaștii mărunți! Dar aceste decrete, promulgate sub presiune, sânt nule din punct de vedere canonic. În plus, trebuie să remarcăm că acest consiliu- nu mai mult decât oricare altul - n a condamnat reîncarnarea în sine. Au fost condamnate în anul 553 numai „referirile” la reîncarnare. Acest succes politic imperial
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
fără viață. Pe drum am întâlnit din nou acei simpatici măgăruși, trăgând la căruțe. Erau parcă niște jucării însuflețite. Ne-am oprit și am mângâiat pe cap un asemenea animal drăgălaș. L-am întrebat pe om: - Se spune că măgarii sânt încăpățânați ca niște catâri, cu care, dealtfel, sunt rude bune. Vă mai face câteodată vreo figură? - Apăi, domnule, ceea ce se spune despre ei nu-i chiar cu totul adevărat. Sunt animale blânde și supuse, îmi fac treaba cu ei, foarte
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
blânde ale Câmpulungului. A dus-o și pe ea taica acolo odată, tot așa de Sfântul Pantelimon, demult când era mică. Taica încă nu era domn, să fie vreo zece ani de atunci. De fapt au fost la bâlciul de Sânt Ilie care ține o zi încheiată și se termină cu împerecherea rudarilor. Cu maica au stat la mânăstirea de la Câmpulung, în timp ce taica, mare logofăt pe atunci, se uita la sărbătorile țigănești. Coborâseră rudarii din toți munții, așezaseră corturile pe valea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cearnă apa cu blana. Peste vară copiii cresc departe de alte așezări omenești și, ca să nu se întâmple blestemății între frați și surori, rudarii înainte de a intra în munte își căsătoresc tinerii aci la Câmpulung. Așa se încheie bâlciul de Sânt Ilie, cu nunta țiganilor. Pe fetele mari le cumpără părinții mirelui cu bani grei, le țin un an și, dacă nu sunt bune, vin tot aci să le schimbe cu altele”. S-a rugat atunci Tudora de maica și-și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de raporturi sociale și divers formulate în multiplele straturi ale societății. Acest mecanism se manifestă printr-un uzaj finalizat, incarnînd interese sau, cu alte cuvinte, printr-o instrumentalizare a obiectului reprezentat de către actori. Un anume sens sau o orientare evaluativă sânt date categoriilor descriptive care au fost selecționate, structurate într-un model figurativ, iar apoi naturalizate. De exemplu, psihanaliza va exprima sau incarna un atribut al grupurilor sociale (bogații, femeile, intelectualii), relațiile dintre acestea (lupte de clasă, antagonism franco-american), un sistem
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
copilele/, Că mi-s dragi ca soarele/ Și-mi ia [mie] zilele". Holera cea puternică nu s-a îndurat de lacrimile românului. Vâlcu, în desperare îi oferă toate bunurile sale, carul, boii, oile, tot, numai să scape copilele, "care-i sânt dragi ca soarele". Dialogul cu Holera se curmă însă, ea făcând semne cu mâna la portiță unei copile bălăioare, și balada se încheie fără alt adaos, "că sus pe malul Oltului/ au rămas pustie casa Vîlcului". În cursul povestirii, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
jertfe". Și după ce ofițerul povestește cum a scăpat de molipsire, deși a salvat un subaltern atins de boală, își încheie astfel trista narațiune: "Într-o zi, după masă, fusăsem trimis în târg cu un raport cătră Gheneralul M[irkovici]. Nu sânt în stare, domnilor, să vă descriu tăcerea și mâhniciunea ce înfățoșa Iașul. De-abea de la margine până la cvartirul Gheneralului întîlneam când și când câte un chip de om. Era ceva în aer și pe ulițe din pustietățile de care vorbesc scripturile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în mod sugestiv groaznicul flagel: Dar acum ce rău ne amenință necunoscut părinților noștri, necunoscut pământului nostru? Muncile Iadului urmează după dînsul! De unde vine? Unde își va stinge turbarea sa? Unde va osteni mâinile sale cele ucigătoare? Dumnezeule? Aceste rele sânt îngerii mâniei Tale sau sânt slujitorii vrăjmașului omenirii? O hulă! blândețea nu este mînie! Cum dar suferi ca vrăjmașul Cerului să ticăloșească până în sfârșit făpturile tale? Nu judecăm, Stăpâne, ci binecuvântăm Numele Tău!"116 bis . Și vestitul istoriograf al Bucureștilor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Dar acum ce rău ne amenință necunoscut părinților noștri, necunoscut pământului nostru? Muncile Iadului urmează după dînsul! De unde vine? Unde își va stinge turbarea sa? Unde va osteni mâinile sale cele ucigătoare? Dumnezeule? Aceste rele sânt îngerii mâniei Tale sau sânt slujitorii vrăjmașului omenirii? O hulă! blândețea nu este mînie! Cum dar suferi ca vrăjmașul Cerului să ticăloșească până în sfârșit făpturile tale? Nu judecăm, Stăpâne, ci binecuvântăm Numele Tău!"116 bis . Și vestitul istoriograf al Bucureștilor și arheolog amator colonelul Dimitrie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sau doară a Țărei Ungurești; 1. Cunoașterea boalei și a curțerei [curgerii] ei; 2. Cum trebuie obștea a păzi întru bolnavi de holeră și întru cei sănătoși; 3. Grija pentru starea sănătății comună a locuitorilor, mai vârtos a celor care sânt în orice legare cu bolnavii de holeră, spre a-i păzi de lipicioasa însușire a ei; 4. Prăpădirea sau stârpirea substanței lipicioasă; IV. Cura sau lecuirea bolnavilor de coleră"148. O altă variantă românească, tot în patru capitole, cu 36
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Ardeal, în Țara ungurească, așa cu putere, mai ales la orașe au pierit multă lume, că unii din picioare, fiind sănătoși, pica morți, așijderea și pă [la] sate". Altă însemnare de pe un manuscris amintea: "Mult am pătimit în viață de când sânt Apăi las în scris ca să să știe că în anul 1836 în Ardeal, în multe orașe și pe sate a murit mulți oameni de coleră, încă mai chiar ca de ciumă. Scris-am eu, dascălul Ioan, fiind amărât că mi-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
247. La fel, la 12/24 august, prin raportul nr. 5 715, Isprăvnicia ținutului Botoșani anunța Departamentul Treburilor din Lăuntru că nu putea păzi în mod corespunzător granița dinspre Bucovina; "împrejurările împedecătoare... de a se da 86 de oameni nu sânt decât că epidemia boalei cholera întînzindu-se, existează mai prin toate satele acelui ocol"248. Isprăvnicia aceluiași ținut mai raporta, la 19/31 august, că "ridicarea oamenilor de strajă în paza graniței despre Bucovina nu a urmat, decât că în toate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
luând apoi în deaproape băgare de seamă și măsurile adoptate de acest comitet sanitar la anul 1848, luna aprilie, pe când acest Prințipat se bîntuea de epidemica această boală, au găsit că toate acele dispoziții sus-zise, atât profilactice, cât și administrative, sânt cele mai nimerite și potrivite cu firea aceștii boale, și prin urmare consiliul se unește a se pune și acum în lucrare, cu oarecare adăogiri ce au chibzuit a se face după neapărată trebuință". Printre măsurile profilactice obștești se prevedea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
El vorbit spaniola, spuse Socrate și, întorcându-se către necunoscut: povestește la domnu' d'Arrast. Apoi se îndreptă dansând către un alt grup. Omul nu mai zâmbi, privindu-l pe d'Arrast cu o curiozitate fățișă. - Te interesează, căpitane? - Nu sânt căpitan, spuse d'Arrast. - Nu-i nimic. Dar ești domn. Mi-a spus mie Socrate. - Eu, nu. Dar bunicul meu a fost. Și tatăl lui, și toți cei din care se trage tatăl lui. Azi nu mai există domni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și blânde rugăciuni Și întinzînd în vânturi aripele regale L-a lumii trepte-albastre le duc și le depun. Pe magul cel puternic ei îl salută-n cale, El trece dus de steaua ce sboară ca un gând Și când veni sânt mare, pe-a caosului vale Dă drum stelei, s-aruncă în hăul fără fund. De-asupra vedea stele și de desuptu-i stele, El sboară fără preget ca tunetul rănit; În sus, în dreapta, -n stânga lanurile de stele Dispar. - El cade
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]