6,982 matches
-
cârmuitorilor care le-au răscumpărat averile. Cei bogați vor fi tot mai nepăsători față de tot ce nu ține de bani; astfel, nu vor mai practica nici exerciții pentru trup, devenind „oameni molateci ce sunt și leneși”, semn de slăbiciune față de săraci, care observând acest aspect, realizează că aceștia sunt de fapt mai slabi decât ei. Săracii, cu sau fără ajutor din afara cetății, îi vor ataca pe cei la putere, îi ucid pe unii, pe alții îi alungă și se proclamă cu toții
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ce nu ține de bani; astfel, nu vor mai practica nici exerciții pentru trup, devenind „oameni molateci ce sunt și leneși”, semn de slăbiciune față de săraci, care observând acest aspect, realizează că aceștia sunt de fapt mai slabi decât ei. Săracii, cu sau fără ajutor din afara cetății, îi vor ataca pe cei la putere, îi ucid pe unii, pe alții îi alungă și se proclamă cu toții egali în drepturi cetățenești ca și în demnități care vor fi desemnate prin tragere la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aici de partea apetentă. Dacă în cetatea timocratică constituția și omul vădeau semnul unei dezbinări, în cetatea oligarhică, propagarea stasis-ului duce la dedublarea interioară a omului și la dedublarea cetății înseși: „cetatea nu este una, ci există două: una a săracilor, cealată a bogaților, deși și unii și alții locuiesc în același loc”. Omul oligarhic este un dedublat: „Un astfel de om nu va fi lipsit de vrajbă interioară, el nu va fi unul, ci dublu. Iar adevărata virtute, proprie unui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
deloc ilicit, conform criteriului numeric, să admitem această posibilitate. În mod necesar, conform criteriului numeric, constituția acesteia va purta numele de democrație; dar, atunci, ea nu va mai respecta „propriul” democrației, anume folosul celor săraci. Apoi, în cazul în care săracii ar fi la putere, și ei ar fi „cei puțini”, atunci, conform aceluiași criteriu numeric, am avea de-a face cu o oligarhie, numai că, din nou, caracteristica sa definitorie (folosul celor bogați) nu ar mai fi satisfăcută. Care este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și de a avansa ca și criteriu logic de diferențiere sărăcia și bogăția (peni/a kaˆ plou=toj). Așadar, indiferent de numărul celor care guvernează, dacă sunt la putere bogații, constituția va fi oligarhică, iar dacă cei de la putere sunt săracii, constituția va fi democratică. Cred însă că, în această uzanță, oligarhia și democrația nu mai au pentru Aristotel sensul de constituții degenerate. Ele au aici exact sensul de gen structural, în virtutea căruia „aristocrația este oarecum o oligarhie” sau politeia este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
j to/ sumfe/ron tw=n eu)porw=n Soț-soție Atașament contractualist Drept bazat pe superioritatea de merit Cei mulți oi( polloˆ Pletocrație / peniocrație Politeia - Timocrație politei/a -timokrati/a (E. Nicom., 1160 b) Democrația dhmokrati/a în folosul celor săraci pro/j to/ sumfe/ron tw=n a)porw=n Frate-frate Atașament caramadereasc Drept egalitar III. După tiranie... încotro? Așa cum există o complicație de început a morfologiei politice ca istorie (văzută bine de Constantin Despotopoulos în faptul că propriu-zis Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care s-au conturat În studiul ideilor eugeniste 11. Ideile eugeniste au câștigat aderenți În special printre profesioniștii de prestigiu și printre promotorii reformelor sociale, pe fondul diferitelor temeri, de la cele ale clasei de mijloc engleze, Îngrijorată de suprapopularea cu săraci, până la cele ale politicienilor și publicului alb din Statele Unite, Îngrijorați de fenomenul imigrării. Unii susținători ai eugeniei (de exemplu, fabienii din Anglia) au avut orientări de stânga, pe când alții - printre ei, mulți adepți ai ideilor eugeniste din sudul Statelor Unite - au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
devenea, astfel, mai puțin importantă În comparație cu aceea de a asigura un mediu de dezvoltare adecvat pentru toți copiii. Prin acest aspect, teoria lamarckiană a devenit o platformă atractivă pentru toți cei care susțineau necesitatea creșterii măsurilor de asistență socială pentru săraci. La rândul lor, numeroși istorici au identificat ideile lamarckiene cu eugenia „moderată” și cu politica stângii 39. Cu toate acestea, unele mișcări eugeniste conservatoare și agresive, În special din America Latină, s-au folosit mai degrabă de ideile lamarckiene 40. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de bunăstare socială, aplicând filosofia „bunului samaritean”. Minima filantropie care exista la nivel local se dezvoltase la un nivel informal și nu era sprijinită de sancțiuni publice sau de un ajutor constant al Bisericii. Comunitățile locale Își Îngrijeau bolnavii sau săracii fără nici un alt stimulent decât angajamentul creștin de a-i ajuta pe cei În nevoie. Biserica Ortodoxă jucase un rol esențial În Înființarea și păstrarea În funcțiune a multora dintre spitalele care existaseră În România Înainte de 1918107. Fără ajutorul Bisericii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că, În Anglia, eugeniștii au folosit retorica inteligenței ereditare ca modalitate de a afirma statutul superior al profesiilor liberale și de a obține un acces mai bun În școlile de elită, dar și ca o formă de control social al săracilor 25. Chiar dacă unii sociologi (dintre care exemplul cel mai cunoscut este Max Webber) au afirmat În numeroase ocazii că identitatea de clasă e un construct cultural și social, numeroși intelectuali și practicanți de profesii cu un nivel superior de educație
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
14, 1936, pp. 1-40; C. Grosforeanu, „Femei la răscruce” Revista Institutului Social Banat-Crișana, 6, nr. 22-23, aprilie-septembrie 1938, pp. 96-98. 15. Mulți adepți ai eugeniei din străinătate, În special din Marea Britanie, descriau o abordare similară, alimentată de teama că cei săraci Îi vor depăși numeric pe cei din clasele de mijloc. Vezi Mazdumar, Eugenics and Human Failings; Paul, Controlling Human Heredity. 16. Florin Ștefănescu Goangă, Selecțiunea capacităților și orientarea profesională, Cluj, 1929, p. 2. 17. Volovici, Nationalist Ideology, capitolul 1. 18
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cinstit sau nu îi vom da 10. Celui care câștigă doar mii de franci îi vom da 6. Celui care câștigă numai cât să nu moară de foame îi vom da 1. Celui care este internat într-un azil pentru săraci îi vom da 0. Femeii politice care, la fel ca Aspazia lui Pericle, doamna de Maintenon a lui Ludovic al XIV-lea sau doamna de Pompadour a lui Ludovic al XV-lea, a știut să intre în grațiile unui bărbat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
le-am săvîrșit” (idem). * „Caracterul oamenilor e Întipărit pe fața lor. Toate pasiunile cauzează trăsături deosebite În fața lor.” (M. Eminescu) Filosoful german Fr. Nietzsche, ne oferă un exemplu: „Se poate minți uneori, dar grimasa Însoțitoare spune adevărul”. * „Curățenia este demnitatea săracului; prin ea el se arată superior soartei sale.” (George Sand) Bineînțeles, este vorba de curățenia sufletească, pe care nu o poți dobîndi Însă decît printr-un dureros sacrificiu: cel al respectului necondiționat față de sine Însuși. * „În sufletele alese, Începutul de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
interpretează liber Scripturile. El surprinde Biserica antrenată în propriul ei joc, prevalând din textele din Vechiul Testament sau din Evanghelii, dar chiar și din Epistolele lui Pavel, extrase cu ajutorul cărora el își fondează edificiul său libertin. Beatitudinile ne învață că cei săraci cu duhul vor ajunge mai repede în paradis? Partizanii Spiritului Liber ne îndeamnă să lăsăm Scripturile și să ne întoarcem la inocența primitivă. Pavel afirmă că noi suntem templul lui Dumnezeu? Beghinii și begarzii, amauricienii și loiștii precum și alți sectari
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și „păcatul contra naturii” 1. Mântuirea prin sărăcie. Willem Cornelisz din Anvers făcea parte din clerul mărunt atunci când a renunțat la veniturile canonice și a fondat o mișcare a sărăciei voluntare. Creștinismul primitiv i-a câștigat mai întâi pe cei săraci. Atâta timp cât a fost supus persecuției, el și-a concentrat atenția în mod global asupra dezmoșteniților soartei. încet-încet beneficiile materiale ale puterii și palatele aducându-și și ele contribuția, puterea publică nemaifiind împărțită cu nimeni, Biserica laudă bineînțeles în continuare meritele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la orice legătură materială, inclusiv la soție - integrată și ea printre bunuri... O precizare, totuși: dacă te înțelegi bine cu ea, interesul te poate încuraja să nu vă separați. Dar numai interesul. Această detașare este însoțită de împărțirea averii la săraci. Renunțarea la bunuri se justifică atunci când este radicală. Starea materială te apropie de perfecțiune. Desăvârșești această stare bătându-ți joc de preoți, de cler, de diktatele Bisericii. Faptul de a nu mai poseda nimic eliberează ființa și o indexează cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
creștine. înflorirea beghinajului în Țările de Jos, unde bogăția unora are drept consecință sărăcia altora, exprimă recursul la soluții contractuale deja celebrate de către epicurieni. Aceste comunități regrupează cerșetori, oameni fără niciun fel de avere, victime ale sistemului aspru cu cei săraci. Voința de a practica milostenia este dublată în primul moment, de dorința de a evangheliza și a catehiza. Analfabeții de o sărăcie extremă sunt aici alături de văduve sau de foști oameni bogați tentați de viața în sărăcie voluntară. în orașe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-lea greșise, Nicolae al V-lea nu se înșeală. Atacând principiul și fundamentele acestei pretinse donații aflate la originea puterii temporale a religiei creștine, Lorenzo Valla agresează un papă care poartă războaie, seamănă discordia între principi, se îmbogățește pe spinarea săracilor. Opera lui pare nu atât nelegiuită cât pioasă: el vrea să-i redea Bisericii vocația ei primă și s-o statornicească de partea păcii, a iubirii aproapelui, a milosteniei, a fraternității, a celor săraci, sărmani și neînsemnați, a celor celebrați
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
enumerare? Erasmus nu cruță pe nimeni, iar râsul devine treptat unul silit pe măsură ce înaintăm în lectură... Acestui creștin nu-i place clerul, el manifestă chiar un anume anticlericalism... Preoții? Foarte adesea ei nu sunt decât niște complici ai mizeriei celor săraci. Călugării? Niște destrăbălați. Papii? Niște războinici însetați de cuceriri, de bani, de putere, de dominație militară și politică... Râsul lui Erasmus demolează o bună parte a edificiului creștin... Ironic și insolent, dar creștin... Ce salvează totuși acest insolent în cursul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și cunoștințele. Platon detestă medierea salariului, ca toate persoanele destul de înstărite pentru a-și permite să disprețuiască trivialitatea banului. Itineranți, proveniți din medii modeste, sofiștii dispuneau doar de acest mijloc pentru a-și asigura subzistența. Lui Platon nu-i plac săracii obligați să muncească; și nu-i apreciază nici pe filosofii care acceptă să caute contactul cu publicul pentru a-i da acestuia mijloacele de a se forma verbal și intelectual, pe fond și în formă, permițându-i să aibă în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
primului asupra celui de-al doilea în virtutea limbii vorbite, a locului de baștină sau a ascendenței sale ipotetice. După el, natura ne arată egalitatea absolută a tuturor: nevoile sunt aceleași pentru bărbat și pentru femeie, pentru cel bogat și cel sărac, pentru grec sau dalmat, pentru cetățean și venetic, pentru filosof și hamal. înfierând pasiunea grecilor pentru marile familii și pentru virtuțile transmise prin sânge, adversar al noțiunii de stirpe aleasă, Antiphon invocă foamea și setea, nevoia de adăpost și de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de mai mică importanță pentru jocuri și conversații, pentru momentele de odihnă în comun. Frugalitate a meselor, a vinurilor și a felurilor de mâncare - nici excesele luxului, dar nici afectarea sărăciei, o distanță potrivită între ostentația bogaților și cea a săracilor, aversul și reversul aceleiași medalii... -6- Plăcerea de a trăi. Două epigrame permit reconstituirea unor mese epicuriene. Nimic de-a face cu fileurile de urs, brânza cu vin îngroșat, capetele de melci, porcii umpluți cu caltaboși și cârnați, Priapii din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
gradului de atingere a obiectivelor înregistrate în contextul utilizării fondurilor alocate. De-a lungul timpului, s-au dezvoltat multe idei și metode legate de m. și evaluarea programelor sociale. Cu câteva sute de ani în urmă, odată cu demararea programelor pentru săraci, instituțiile de caritate au fost nevoite să justifice modalitățile de cheltuire a banilor în fața organismelor finanțatoare. Aceste prime m. și evaluări descriau și detaliau serviciile oferite. M. sistematică a apărut în contextul dezvoltării programelor sociale, în special în anii ’60
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ca făcând obiectul respectivei politici. • Asistența socială (sau programele selective) - cea de-a doua componentă a politicilor de tip non-asiguratoriu - se focalizează numai asupra celor considerați a fi „în nevoie”, deci asupra segmentului celui mai defavorizat al unei societăți/comunități: săraci sau persoane cu risc crescut de a atinge pragul de sărăcie (familii dezorganizate, familii în vare există riscul abandonului copiilor). Beneficiile și serviciile de asistență socială se acordă prin „testarea” nevoilor, tradusă prin „testarea mijloacelor de trai”. Testarea reprezintă, în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fizic” (apud World Development Report, 2000-2001, p. 17). Modalitatea de măsurarea s. cu ajutorul volumului cheltuielilor totale ale unei familii a reprezentat o altă etapă de studiu, abordată de B. Abel Smith și P. Townsend. Acesta din urmă subliniază faptul că săracii au resurse atât de joase față de cele de care dispune individul sau familia medie, încât ei sunt excluși de la modelele, obiceiurile și activitățile vieții obișnuite, (apud Luzzi et al., 2005, p. 2). La modul aparte, specific, în care trăiesc săracii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]