5,379 matches
-
să vorbesc cu ei, însă au început să arunce cu pietre în mine. În aceeași zi a aflat tot satul; totul a căzut iarăși pe capul bietei Marie; ajunse să fie și mai urâtă de toată lumea. Am auzit chiar că sătenii au vrut s-o judece și s-o pedepsească, dar, slavă Domnului, au renunțat; iar copiii s-au înrăit și mai mult, n-o mai lăsau în pace, o necăjeau și mai abitir ca înainte, aruncau în ea cu noroi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tot și că, oricât le-aș ascunde ceva, ei oricum ar afla, poate într-un mod obscen, dar că de la mine obscenități n-au cum să afle. Ar fi putut fiecare să-și amintească cum a fost și el copil. Sătenii nu erau de acord cu mine... Pe Marie am sărutat-o cu două săptămâni înaintea morții mamei ei; iar când pastorul și-a ținut predica, toți copiii erau de-acum de partea mea. Imediat le-am povestit și le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fixat pe toate de pământul cui s-o găsi. Tot așa ar fi rămas șăsul Țării Românești. Un studiu asupra originilor proprietății imobiliare în Țările române ar arăta clar ce raporturi trebuiau neapărat să se nască între proprietarul mare și sătean în vremea aceea. Cea întîi proprietate e a statului. Acum o sută de ani, la 1782, guvernul austriac au făcut Divanului Moldovei douăzeci și șase de întrebări juridice. Răspunsurile Divanului sunt clare: Tot locul țării dintru început loc domnesc au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tot ce globul lui Galilei are mai inteligent, mai virtuos, mai solid. Cum să nu mergem așadar bine în predmetul celor politicești și în toate predmetele? {EminescuOpXII 75} Ș-apoi cine să se revolte? Meseriașul strunit în gardă de Serurie, săteanul pentru care întreaga organizație a statului a îngrijit ca să n-aibă cu ce-și ținea zilele de azi pe mîine? Desigur nu. Regalitatea absolută a intereselor străine asupra țărilor noastre e pe deplin asigurată; orice reacție e cu neputință. Câțiva
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asupra acestor elemente. Se știe înainte de toate că adevărata națiune, patru din cinci părți ale poporului nostru, nu ia parte la viața publică, a cărei sarcine le poartă însă mai greu decât oricine altul. Aceste patru din cinci părți sunt sătenii, cari în adevăr n-au nimic comun cu d-nii Giani, Cariagdi, Carada, C. A. Rosetti, nici măcar originea, necum interesele sau altceva. Deasupra acestui element, cel mai numeros și mai nefericit totodată, există țara legală sau ceea ce "romînul" botează cu numele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în sate n-ar fi necesare. Daca bugetul statului n-ar fi el însuși un imens spital pentru nevolnicii intelectuali cu patru clase primare, pentru aristocrația covrigului și simigului, n-ar fi [2de]2 nevoie de sticle de medicament pentru săteni. Un medic cu minte care nu seamănă cu doftorii lui Moliere, un medic modern știe că neputincioase sunt leacurile când regimul alimentar e rău; că nu există buruieni contra sărăciei, contra lipsei de alimente suficiente, precum nu există buruieni în contra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oricum ar fi, cuminte ori nebun, cel ce susține aceasta? E adevărat. Nici "Romînul" n-o negă, căci iată ce zice: Cu toată osteneala, n-am putut vedea lămurit decât un singur fapt și acesta este: Starea cea rea a sătenilor. Sătenii, o știm mai bine decât teoriștii de la " Timpul", nu stau încă bine în raport cu progresul făcut în toate ramurile sociale de poporul român. Iată dar că lucrul ce-l susținem noi e atât de adevărat în privirea a trei pătrimi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar fi, cuminte ori nebun, cel ce susține aceasta? E adevărat. Nici "Romînul" n-o negă, căci iată ce zice: Cu toată osteneala, n-am putut vedea lămurit decât un singur fapt și acesta este: Starea cea rea a sătenilor. Sătenii, o știm mai bine decât teoriștii de la " Timpul", nu stau încă bine în raport cu progresul făcut în toate ramurile sociale de poporul român. Iată dar că lucrul ce-l susținem noi e atât de adevărat în privirea a trei pătrimi din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de poporul român. Iată dar că lucrul ce-l susținem noi e atât de adevărat în privirea a trei pătrimi din poporul nostru încît "Romînul" [î]l știe mai bine decât noi, teoriștii. Ceea ce zicem noi este însă mai mult. Sătenii stau mult mai rău decum au stat vreodinioară. Progresul în ramurile speciale e aparent. A face dintr-o Carada om de stat nu va să zică a-i da cuprinsul necesar unui om de stat, a face din bulgarii facultății de medicină
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în viața noastră publică rolul unui altoi care produce alte fructe decât trunchiul în care s-a altoit și, drept vorbind, fructe veninoase. Altoit în stejar, trăiește din sucul stejarului, iar acesta se usucă, căci populația moșneană a acestei țări, săteanul, e morbid (dovadă spitalele d-lui C. A. Rosetti) și supus unei mari mortalități. Am dovedit că acest altoi veninos n-are nici minte, nici inimă. Oamenii aceștia, cari sunt aproape toți roșii, sunt mărginiți în privirea inteligentei, răi, meschini
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
guvernelor din trecut și p-alocurea - mai cu osebire peste Milcov - o ne 'nfrînată poftă de câștig, au ajutat la năpădirea satelor de către o mulțime de străini cari n-au nici o meserie și se fac numai cîrcimari și esploatatori ai sătenilor. Avem legi care lovesc această esploatare chiar în cauza ei: opresc stabilirea în sate a acestor oameni. {EminescuOpXII 375} Găsesc oare evreii deveniți români că ei nu sunt datori a lucra pentru a pune capăt acestei stări de lucruri, și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din oameni de considerațiune, cari, prin deprinderile lor, prin cultura lor intelectuală, prin averea lor, prin moravurile lor creștine și prin pozițiunea ce ocupau în societate, erau ținuți de mii de împrejurări să stăpânească patimile escesive ale egoismului și deseori sătenii găseau în acești oameni patroni și protectori binevoitori. Astăzi însă, cu cât agricultura noastră se înstrăinează cu atât demnitatea omenească scade, cu atât viciile se răspândesc mai repede și corump caracterul escelent și onest al laborioșilor noștri săteni. Dar de unde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și deseori sătenii găseau în acești oameni patroni și protectori binevoitori. Astăzi însă, cu cât agricultura noastră se înstrăinează cu atât demnitatea omenească scade, cu atât viciile se răspândesc mai repede și corump caracterul escelent și onest al laborioșilor noștri săteni. Dar de unde vine înstrăinarea agriculturii noastre decât din lupta dintre capitalul bănesc (străin) și cel imobiliar, dintre ban și moșie? Ne pare bine că liberalismul extrem al unui fracționist s-au convertit la o manieră de-a vedea atât de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin cultură și implicarea adulților în viața socială și politică, prin instruire practică. În același timp, a existat o puternică mișcare de educare a categoriilor sociale lipsite de pregătire culturală, școala devenind o adevărată instituție socială, ce urmărea deșteptarea minții săteanului și îmbunătățirea stării lui materiale. Preocupările în direcția înființării unor instituții pentru educarea adulților s-au amplificat în această perioadă. Au fost organizate școli de curs primar pentru adulți, cursuri libere destinate să completeze cultura generală, școli de adulți pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
treilea al secolului XX marchează începuturile fundamentării științifice ale acestei activități, prin activitatea lui Dimitrie Gusti, care, prin cercetare monografică, face o analiză detaliată a realității rurale în care își desfășoară demersurile educative, înființând cămine culturale, reviste și publicații adresate sătenilor, biblioteci și chiar librării rurale. Gusti a elaborat, în cadrul sistemului său sociologic, un proiect de program pentru sate pe ideea cercetării-acțiune. Organizați în echipe interdisciplinare, studenții de la diferite facultăți, împreună cu profesorii lor s-au deplasat în sate pentru a cunoaște
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
București, deoarece a desfășurat o bogată activitate practică și publicistică în lumina unei concepții progresiste: „pentru a da posibilitate omului să se dezvolte organic, nu pentru a-l menține în starea înapoiată a mediului”, ci pentru a-l ridica pe sătean „la înălțimea epocii lui”. Elaborând o pedagogie a satului care „nu e nici numai o pedagogie a adulților”, Stoian a pledat pentru cunoașterea aspectului pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin cultură și implicarea adulților în viața socială și politică, prin instruire practică. În același timp, a existat o puternică mișcare de educare a categoriilor sociale lipsite de pregătire culturală, școala devenind o adevărată instituție socială, ce urmărea deșteptarea minții săteanului și îmbunătățirea stării lui materiale. Preocupările în direcția înființării unor instituții pentru educarea adulților s-au amplificat în această perioadă. Au fost organizate școli de curs primar pentru adulți, cursuri libere destinate să completeze cultura generală, școli de adulți pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
treilea al secolului XX marchează începuturile fundamentării științifice ale acestei activități, prin activitatea lui Dimitrie Gusti, care, prin cercetare monografică, face o analiză detaliată a realității rurale în care își desfășoară demersurile educative, înființând cămine culturale, reviste și publicații adresate sătenilor, biblioteci și chiar librării rurale. Gusti a elaborat, în cadrul sistemului său sociologic, un proiect de program pentru sate pe ideea cercetării-acțiune. Organizați în echipe interdisciplinare, studenții de la diferite facultăți, împreună cu profesorii lor s-au deplasat în sate pentru a cunoaște
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
București, deoarece a desfășurat o bogată activitate practică și publicistică în lumina unei concepții progresiste: „pentru a da posibilitate omului să se dezvolte organic, nu pentru a-l menține în starea înapoiată a mediului”, ci pentru a-l ridica pe sătean „la înălțimea epocii lui”. Elaborând o pedagogie a satului care „nu e nici numai o pedagogie a adulților”, Stoian a pledat pentru cunoașterea aspectului pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Kogălniceanu conform căreia „chestiunea evreiască nu este nici o problemă politică, nici religioasă, ci o problemă socială deosebit de acută, legată de pericolul pătrunderii și În sate a unui element periculos: evreul galițian chiriaș, arendaș sau cârciumar, devenit exploatator fără scrupule al săteanului român. Noi trebuie să oprim a prinde rădăcină În țara aceasta acest rău social, iar pentru a Împiedica sporirea lui trebuie ca evreii să nu se poată ședea la sate, să nu aibe dreptul de a vinde băuturi spirtoase la
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
al revoluției pe care au studiat-o, consideră că, Într-adevăr, țăranii români de la 1848 erau călăuziți de idei naționale. Chiar dacă acestea erau formulate și difuzate de liderii lor instruiți, ele au fost suficient de bine asumate și conștientizate de către săteni pentru a-i determina să lupte și să se sacrifice pentru cauza respectivă. Dacă această ipoteză se confirmă, Înseamnă că teoria modernistă, a originilor recente și elitare ale naționalismului, nu se verifică În cazul românesc și ascunde vicii serioase. Din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Iosif al II-lea" , sau participarea regimentului la războaiele anti-napoleoniene conturaseră deja În memoria colectivă o tradiție În acest sens, care servea ca liant ideologic și reper identitar pentru Întreaga regiune. Este limpede că țăranii năsăudeni de la 1848, În comparație cu sătenii din alte regiuni ale Transilvaniei, erau purtătorii unui bagaj ideologic mult mai bogat cu care vor intra În revoluție. 2. Ce spun documentele? Documentele pe care le voi analiza În continuare, chiar dacă nu consemnează, de obicei, mărturii directe ale țăranilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În continuare, chiar dacă nu consemnează, de obicei, mărturii directe ale țăranilor implicați, sunt totuși destul de aproape de universul mental al acestora. Ele sunt redactate mai ales de autorități, de preoți sau de ofițeri localnici, care cunosc bine punctul de vedere al sătenilor și interacționează frecvent cu aceștia. Izbucnirea revoluției În Imperiul Austriac, În martie 1848, a provocat o agitație politică și socială care s-a extins cu repeziciune și În Transilvania. Elitele au fost interesate Îndeosebi de aspectele politice, inclusiv cele de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
praznice creștine, ci și sărbători agrare, iar riturile care se săvârșeau acum, În vederea asigurării unei recolte bogate, erau pentru țărani activități mai importante chiar decât muncile agricole desfășurate În zilele de lucru. Pe de altă parte, este de presupus că sătenii se temeau Într-o mai mare măsură de mânia divină dacă lucrau de ziua cuviosului Sisoie sau a vreunui alt sfânt apocrif, decât În duminicile prescrise de „religia oficială”. Universul lor cultural era Însă total diferit de cel În care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
preotului. Opanas adaugă : „Și nici voi nu existați !”. Preotul se întoarce și pleacă gârbovit. Pentru uciderea fiului său, Opanas vrea distrugerea din temelii a unei lumi. El refuză „popii și diaconii” la înmormântarea lui Vassili, cântecele „vieții noi”, intonate de săteni, vor ține loc de slujbă. Totuși, propagandistul Dovjenko are inteligența de a intercala mulțimii care cântă din inimă prim- planuri cu femei făcându-și cruce, o gravidă în pragul facerii care se închină larg, o bătrână întrebându-se speriată : „Fără
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]