7,856 matches
-
este conferențiar, apoi profesor și decan al Facultății de Litere de la Universitatea „Hyperion” din București. Debutează cu poezii și recenzii în „Viața studențească” (1957), colaborând apoi la „Gazeta literară” și „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Scânteia”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Informația Bucureștiului”, „Cahiers roumains d’études littéraires” ș.a. Timp de peste un deceniu, I. a desfășurat o susținută activitate critică și publicistică îndeosebi în „Gazeta literară” și „România literară”, etapă din care nu a reținut aproape nimic
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
profesor și decan al Facultății de Litere de la Universitatea „Hyperion” din București. Debutează cu poezii și recenzii în „Viața studențească” (1957), colaborând apoi la „Gazeta literară” și „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Scânteia”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Informația Bucureștiului”, „Cahiers roumains d’études littéraires” ș.a. Timp de peste un deceniu, I. a desfășurat o susținută activitate critică și publicistică îndeosebi în „Gazeta literară” și „România literară”, etapă din care nu a reținut aproape nimic pentru viitoarele volume
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
Arghezi, 240-241; Dumitru Micu, Virtuțile realismului, CNT, 1976, 11; Mircea Iorgulescu, Problema realismului, RL, 1976, 17; Ion Vasile Șerban, Realismul în literatura română, LL, 1976, 521-523; Valeriu Cristea, Perspectiva cercetării, RL, 1978, 46; Dumitru Micu, Proza realistă în literatura română, „Scânteia”, 1978, 15 noiembrie; Maria Banuș, „Orașul”, RMB, 1979, 7 februarie; Daniel Dimitriu, „Orașul”, CL, 1979, 2; Sorin Titel, Tristețe și luciditate, RL, 1979, 5; Mircea Popa, Un studiu asupra prozei realiste, VR, 1979, 12; Cristian Moraru, Un jurnal de vacanță
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
coordonat de Nicolae Sulică. De la numărul din septembrie-octombrie 1925, de când René Larchet nu mai este coordonator, suplimentul în limba franceză nu mai apare. În articolul O lămurire către cetitorii noștri din numărul inaugural, se precizează că revista elevilor continuă publicația „Scânteia”, scopul ei fiind a încuraja „micile talente ale acelora care ca mâine vor apare pe arena vieții căutând a colabora la propășirea societății” și „de a vindeca starea patologică postbelică a generației de azi”. Periodicul are rubricile „Epigrame”, „Traduceri”, „Din
INDEMNUL – L’IMPULSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
Nu suntem îngeri”, ST, 1976, 4; Margareta Bărbuță, Afirmarea pe scenă a idealului etic, CNT, 1976, 38; Ileana Lucaciu, Fără șabloane, SPM, 1978, 391; Radu Anton Roman, „Goana”, RL, 1978, 27; Natalia Stancu, „Goana” de Paul Ioachim la Teatrul Giulești, „Scânteia”, 1978, 11163; Cristina Dumitrescu, „Goana” de Paul Ioachim. Teatrul Giulești, TTR, 1978, 5; Constantin Radu-Maria, „Ce mai e nou pe Strada Salcâmilor”, TTR, 1980, 9; Ermil Rădulescu, „Goana. Nu suntem îngeri”, CNT, 1981, 14; Ghițulescu, O panoramă, 305-306; Dinu Kivu
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
în care publicația se mută la Bacău. Fondator de publicații literare, I. mai activează ca director la ,,Tribuna poporului” (Satu Mare) și redactor responsabil la ,,Viitorul Maramureșului”. Întâiul volum de versuri al lui I.-O., Primele acorduri (1908), conține „licăriri și scântei din marele foc”, precum aprecia încurajator în prefața cărții Al. Macedonski. Scriind despre versurile din Statornicie (1918), care includ, în afara temei iubirii aprinse pentru femeie, și unele încercări cu subiecte arhaice, biblice, Tudor Vianu nu reușea să-și ascundă sub
IONESCU-OLT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
anul 1990 este angajat asistent la Catedra de slavistică a Universității din Iași, ajungând profesor în 2001. Obține titlul de doctor în filologie în anul 1993, cu teza Semiotica traducerii poetice. I. debutează cu versuri în „Suplimentul literar artistic al «Scânteii tineretului»”, în anul 1982. Abandonează însă repede poezia și se dedică criticii, dar mai ales traducerilor, colaborând la „Caiete botoșănene”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Timpul”, „România literară”, „Observator cultural”, „Poesis”, „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Kitej-grad” ș.a. Prima carte, Pașii poetului, îi
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
soarelui, ed. bilingvă, București, 2001; În căutarea Magdei Isanos, București, 2003. Traduceri: Mihai Eminescu, Poezii - Poésies, ed. bilingvă, București, 1994; Magda Isanos, Poezii - Poésies, ed. bilingvă, București, 1996. Repere bibliografice: Constantin Călin, Excelsior, ATN, 1967, 6; Nicolae Baltag, „Orașe nostalgice”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6230; Constantin Călin, Lirica feminină. Debuturi, ATN, 1969, 6; Camil Baltazar, „Orașe nostalgice”, IL, 1969, 12; Doinaș, Diogene, 154-155; Constantin Călin, La al doilea volum, ATN, 1981, 2; Constantin Trandafir, Sinceritate și discreție, T, 1981, 11; Mihail Iordache
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
Glodeanu Sărat din județul Buzău. Din cauza „dosarului politic” a fost exclus, prin ordin ministerial, din învățământul postliceal și superior, fiind constrâns să exercite diverse funcții, precum aceea de impiegat de mișcare CFR (1960-1962). După absolvirea facultății a fost redactor la „Scânteia tineretului”, la „Radio Teleșcoală”, la „Tribuna României”. Începând cu decembrie 1989 editează, din proprie inițiativă, periodicul lunar „Curierul românesc”, preluat ulterior de Fundația Culturală Română, unde funcționează în calitate de secretar general de redacție. A debutat în 1956 la „Viața Buzăului”, colaborând
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
Matei Basarab”, în 1934 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1939. Devine membru al Partidului Comunist Român, încă din perioada de ilegalitate. După război, lucrează ca redactor la „Scânteia” și la Editura de Stat (1945-1949). În 1948 își începe cariera universitară, ajungând, în timp, șef al Catedrei de teorie literară din cadrul Facultății de Limba și Literatura Română a Universității bucureștene. Începe să scrie în paginile revistei școlare „Preocupări literare
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
tehnician subofițer, și la naștere a primit numele Elena Georgeta. După terminarea liceului la Bârlad (1945), urmează la București cursurile Facultății de Filologie, absolvind în 1949. Lucrează, începând din 1948, în domeniul presei, ca redactor la „Studentul român”, apoi la „Scânteia tineretului”, „Tânărul muncitor”, „Pionierul”, „Tânărul scriitor” și „Luceafărul”. Debutează cu poezie în 1949, la „Studentul român”, cel dintâi volum fiind Să vă povestim despre noi (1950). Colaborează cu poezie, proză și reportaj la „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „România literară
IUTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287646_a_288975]
-
dedicat carierei literare, a obținut și diploma Facultății de Filologie. Debutează în anul 1947, la revista „Flacăra”, cu povestirea Vin brașovenii. Publică la cotidiane din Iași, București, Suceava, Botoșani și semnează numeroase recenzii și articole pe teme culturale în „Steaua”, „Scânteia”, „Iașul nou”, „Contemporanul”, „Cronica”. Dar activitatea de publicist este legată în primul rând de „Iașul literar”, revista la care a scris cu regularitate. Prima carte, Bostanii, îi apare în 1950 și este urmată de un număr mare de volume, cuprinzând
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
Floricăi (n. Lupescu), învățătoare, și a lui Iordan Jelescu, funcționar. Face școala primară și liceul la Constanța și urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (1958-1962). Lucrează apoi ca redactor la Editura Meridiane (1964-1966), redactor, publicist, comentator la „Scânteia tineretului” (1967-1974), în fine, ocupă diverse funcții în Televiziunea Română și la MondoFilm. Debutează în „Contemporanul” (1964), colaborând ulterior la „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra” ș.a. Prima ei carte de versuri, Totdeauna marea (1969), definește temperamentul delicat-dinamic al unei poete înzestrate, care
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
de vedere nominal, o națiune, China aducea mai mult cu un num)r de state separate, situate unul al)turi de altul. În 1930, Mao Tse Tung - ca și liderii bolșevici de mai devreme - a crezut c) prin aprinderea unei scântei revoluționare ar ,,declanșa un foc de prerie”. Fl)c)rile revoluționare s-ar extinde de-a lungul și de-a lațul Chinei, dac) nu chiar pe tot cuprinsul globului. Deoarece interdependenta provinciilor Chinei, ca și interdependenta națiunilor, era insuficient de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se r)spândeasc). Atât de apropiat de autonome erau provinciile Chinei, încât efectele r)zboiului dintr-una din p)rțile ț)rii erau abia sesizate în celelalte p)rți. Luptele duse pe în)lțimile provinciei Hunan, departe de a aprinde scânteia unei revoluții naționale, au fost cu greu remarcate în provinciile învecinate. Interacțiunea provinciilor - în mare m)sur) autosuficiente - era neînsemnat) și sporadic). Aflându-se în situația de a nu fi dependente nici economic una de alta, și nici politic de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
publicistică, traduceri). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor Greci, al Asociației Internaționale a Hispaniștilor și al Asociației Internaționale de Literatură Comparată și al Societăților elene de profil. A debutat, elev fiind, cu un sonet în „Scânteia tineretului”; devine, la numai șaptesprezece ani, redactor al „Paginii elevului” în săptămânalul bucureștean de limbă neogreacă „Nea Zoé” (1964-1966). A colaborat cu traduceri și recenzii la „Amfiteatru”, „România literară”, „Luceafărul” „Echinox”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
1950-1951),apoi a urmat Facultatea de Filologie (secția limba și literatura română) a Universității din București (1951-1955) și Facultatea de Limbi Germanice (secția limba și literatura engleză) a aceleiași universități (1969-1972). Debutul în presă are loc în anul 1949 (în „Scânteia tineretului”, cu poezia Examene), iar prima carte, Cuvânt despre tinerețe, îi apare în 1953. Publică versuri, romane, reportaje, eseuri, scrie piese de teatru (dintre care trei au fost reprezentate), scenarii radiofonice, literatură pentru copii, face traduceri. După absolvirea primei facultăți
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
poezia Examene), iar prima carte, Cuvânt despre tinerețe, îi apare în 1953. Publică versuri, romane, reportaje, eseuri, scrie piese de teatru (dintre care trei au fost reprezentate), scenarii radiofonice, literatură pentru copii, face traduceri. După absolvirea primei facultăți lucrează la „Scânteia tineretului”, unde, în calitate de „corespondent special”, semnează reportaje marcate de servituțile propagandistice ale epocii, este redactor la „Amfiteatru” (1966-1974), apoi la „Viața studențească”, mai târziu - la „Contemporanul-Ideea europeană” (1990), la Casa Editorială Sapiens (1991-1992). Din 2002 face parte din redacția Editurii
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
Povestea unei tinere revoluționare, București, 1954 (în colaborare cu Sofia Marian); Valentin Kataev, O pânză-n depărtare, București, 1955 (în colaborare cu V. Solodov); E. Iahnina, M. Aleinikov, Charlot Bantard, București, 1955 (în colaborare cu E. Antonescu); S. Golubov, Din scânteie va izbucni flacăra, București, 1955; Béla Illés, Eliberarea, București, 1956; V. Grigoriev, Corăbierul Grigori Selihov, București, 1956 (în colaborare cu Vera Ilchievici); Charles Dickens, David Copperfield, I-II, București, 1957; Sinclair Lewis, Martin Arrowsmith, București, 1958 (în colaborare cu Sofia
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
inși dornici să dea sens vieții într-un loc abandonat de memoria acțiunii; este o formă mascată a dorinței de evadare. Zile și nopți în furtună, o trilogie cu subiect istoric formată din părțile intitulate Vuiet în adâncuri, S-aprind scântei în beznă, Răscoala cea mare, evocă, într-o manieră demonstrativă, procesul de renaștere națională a principatelor dunărene. Figura centrală a tripticului este Tudor Vladimirescu. Când și când pulsul vieții răzbate, autorul surprinde, uneori, simple întâmplări, iar compoziția rezistă, în ansamblu
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
popoare libere ale lumii [...] și să-și aducă contribuția la organizarea păcii și colaborării internaționale“8. Nu se amintea nimic despre • Arhiva MAE, Fond SUA (Telegrame), vol. 6, mai-iunie 1947, fila 52. • Ibidem, fila 121. • Ibidem, vol. 7, fila 28. • „Scânteia“, 13 iulie 1947. • Ibidem. războiul care abia se încheiase dar, în mod repetat, erau inserate diferite formule care sugerau loialitatea față de noile reglementări și instituții internaționale și față de ideea generală a păcii. În presa română apărea doar textul cererii de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu Titulescu, a promis să convingă și alte țări ale Americii Latine să fie alături de România. Cu simpatie s-a manifestat și delegatul polonez, dar și cel cubanez, care era vicepreședintele Adunării Generale. Aceste promisiuni l-au • Ibidem, fila 41. • „Scânteia“, 19 septembrie 1947, p. 4. • Arhiva MAE, Fondul SUA (Telegrame), vol. 8, fila 59. făcut pe Ralea să afirme că în cazul în care se va trece de Consiliul de Securitate, în Adunarea Generală situația era mult mai favorabilă României
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai bine instalarea unor tensiuni diplomatice profunde între România și anglo-americani. La 17 noiembrie 1947, Mihail Ralea telegrafia, panicat, la București, în urma unor informații apărute în „New York Times“. Ziarul american vorbea despre hotă • Ibidem, fila 32. • Ibidem, fila 33. • Ibidem. • „Scânteia“, 5 octombrie 1947. rârea guvernului Groza de a rupe relațiile diplomatice cu Statele Unite. Ralea își anunța superiorii că această știre a produs senzație în America și cerea instrucțiuni concrete pentru a lua măsurile necesare, în cazul în care se dorea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din 18 octombrie 1948, • Ibidem, p. 168. • Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. III, București, Editura Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, p. 505-507. • „Biserica Ortodoxă Română“, Anul LXVI (1948), p. 387. • Ibidem, p. 388. • „Scânteia“, 22 februarie, 1948; apud Dennis Deletant, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, trad. Lucian Leuștean, Iași, Editura Polirom, 2001, p. 78. declara prin glasul patriarhului Justinian: „A intervenit iarăși legea învățământului public, care a separat școala de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asupra pământului de către cei care realizaseră repartiția lui57. Atacuri violente au fost aduse și punctului din programul național-țărănesc care preconiza exceptarea de la expropriere a fermelor model, apreciat ca o încercare a partidului de a apăra interesele moșierimii. „Toți moșierii - scria «Scânteia» - vor dovedi că proprietățile lor sunt ferme-model și le vor sustrage de la exproprierea treptată pe care promit s-o facă național-țărăniștii. În orice caz, ei ar avea grijă ca legea, pe care conducătorii național-țărăniști o făgăduiesc s-o facă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]