3,006 matches
-
decembrie 1707 în Târgu Frumos, despre care face următoarea consemnare: "„A doua zi am ajuns la orășelul numit Târgul Frumos: o biserică acoperită cu paie, șapte case, iar cetățuia pustie.”" La 18 iulie 1755, domnitorul Matei Ghica (1753-1756) a dat schitului de călugări din codrul Iașului, de deasupra Socolei, și bisericii domnești din Târgu Frumos "„agiunsă la străcăciuni”" "„o bucată de loc din hotarul Târgului-Frumos”". Nemulțumiți că schitul din codrul Iașilor le cerea bezmăn, târgoveții s-au plâns în 1814 domnitorului
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
iar cetățuia pustie.”" La 18 iulie 1755, domnitorul Matei Ghica (1753-1756) a dat schitului de călugări din codrul Iașului, de deasupra Socolei, și bisericii domnești din Târgu Frumos "„agiunsă la străcăciuni”" "„o bucată de loc din hotarul Târgului-Frumos”". Nemulțumiți că schitul din codrul Iașilor le cerea bezmăn, târgoveții s-au plâns în 1814 domnitorului Scarlat Callimachi, ei afirmând că i-au purtat de grijă bisericii domnești "„dintru în vechimi și pană în zioa de astăzi, adică cu a lor cheltuială s
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
din 1835, Nu se știe de ce a fost adusă de la o asemenea depărtare, circa 120 km, dar se știe că înainte de secularizarea averilor mănăstirești din 1863 și de reforma agrară din 1864, fostul sat Călugărița, astăzi satul Merișani, era propietatea schitului de călugărițe Nămăești iar drumul dintre schit și moșie trecea prin satul Vultureștii de Jos. Odată cu remontarea bisericii în Merișani a fost probabil adăugat un turn peste pridvor și poate chiar pridvorul în fața intrării. Lemnele din pridvor par a fi
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
fost adusă de la o asemenea depărtare, circa 120 km, dar se știe că înainte de secularizarea averilor mănăstirești din 1863 și de reforma agrară din 1864, fostul sat Călugărița, astăzi satul Merișani, era propietatea schitului de călugărițe Nămăești iar drumul dintre schit și moșie trecea prin satul Vultureștii de Jos. Odată cu remontarea bisericii în Merișani a fost probabil adăugat un turn peste pridvor și poate chiar pridvorul în fața intrării. Lemnele din pridvor par a fi mai puțin uzate decât cele din pereți
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
întărite lăcașurile de cult Tismana]] pentru Pasul Cerna-Jiu, Vișina pentru Pasul Vâlcan, Cozia și Cotmeana pentru Defileul Oltului. În privința bisericii Lainicilor aceasta a fost din vremea lui Mircea cel Bătrân și câteva secole mai încoace, biserică de lemn a unui schit ce aparținea de Mânăstirea Vișina, a se vedea Mânăstirea Vișina. După anul 1880 - când Pasul Vâlcan devine cale de comunicație secundară în favoarea șoselei celei noi construită în Defileul Jiului - rolurile locașelor religioase de la Vișina și Lainici se inversează definitiv și
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
un cadru natural pitoresc. Vechile catagrafii surprind cel puțin două biserici de lemn în Găbrieni, fost Alimăneștii de Jos, una cu hramurile „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”, pe moșie megieșească, de moșneni, și una cu hramul „Sfinții Voievozi” pe moșia Schitului Berislăvești. S-a păstrat cea dintâi, astăzi cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, a țăranilor liberi din Găbrieni. După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă în Găbrieni din preajma Cotmenei. Semnele de mutare, vizibile de jur-împrejurul pereților, confirmă
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
biserică și o moară. Satele Buninți (aflat înspre Șcheia) și Mihoveni s-au contopit în anul 1942 sub denumirea de Mihoveni. Pentru satisfacerea nevoilor sufletești ale locuitorilor, călugării de la Mănăstirea Sf. Ilie au întemeiat în secolul al XVIII-lea un schit cu o biserică de lemn în satele Mihoveni și Buninți. Ea a fost clădită în anul 1768 de egumenul Macarie al Mănăstirii Voroneț, după cum consemnează Șematismul Arhiepiscopiei diocezane greco-ortodoxe a Bucovinei pentru anul 1883. Biserica era construită din lemn de
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
în anul 1768 de egumenul Macarie al Mănăstirii Voroneț, după cum consemnează Șematismul Arhiepiscopiei diocezane greco-ortodoxe a Bucovinei pentru anul 1883. Biserica era construită din lemn de stejar, în formă de navă, cu altar și naos și acoperită cu șindrilă. Existența schitului este confirmată de prezența unor resturi de temelie, dar și denumirii toponimice dată acelui loc de ”Mănăstioara”, situată în sud-vestul pădurii Mihoveni, la o distanță de 3 km de actuala vatră a satului. Pe locul unde s-a aflat altarul
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
vatră a satului. Pe locul unde s-a aflat altarul s-a găsit un morman de pietre și cărămizi. Schitul era înconjurat de vișini, nuci și frasini și avea și un mic heleșteu. Astăzi, pe locul unde s-a aflat schitul este o poiană numită ”Fundoaia”. Mai târziu, biserica de lemn a fost mutată în Săliște, unde este cimitirul ale cărui urme s-au păstrat până în zilele noastre. Din cauza alunecărilor de teren, biserica a fost mutată și de aici în satul
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
-ma din cauza mizeriei prin care am trecut prin viață de student la Iași"- bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu În perioada 1934-1940 pictează biserică din Lipovat, alături de Sebastian Constantinescu, face desenele, în stil renascentist, pentru Schitul Voivodina din Huși, iar în 1939 pictează biserică Sf. Dumitru din Bârlad. Cât timp este concentrat la Ismail face peste 500 acuarele, pe care le împarte la ofițeri, subofițeri și secretari ai regimentului. În anul 1940 ,în urma unui examen la
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
Lenuța pe 30 septembrie 1943, cea care va alege același drum de pictor de biserici, chiar dacă pentru o periaoda scurtă de timp, si Mioara la 13 noiembrie 1946. Între anii 1947-1948 un loc aparte în viață artistului îl ocupă situația Schitului Rogoz recea, Comuna Cândești și mai ales a maicilor de acolo. Plin de credință care l-a însoțit toată viața își propune să ducă la îndeplinire porunca Maicii Dmnului, si anume pictarea a 40 de sfinte icoane cu reprezentarea Nașterii
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
bisericesc de la Recea. "Să se facă această lucrare pentru salvarea sufletelor tuturor eroilor români, pentru salvarea creștinismului de pe glob și pentru salvarea neamului românesc. Această lucrare o cer sfinții îngeri și eroii noștri, iar Maica Dmnului poruncește Maicii Iuliana de la Schitul Rogoz dându-i că sprijinitor pe pictorul Vasile Păscu. Iar acestor ostenitori intru această lucrare să nu le lipsească rugăciunea, mersul la sfântă Biserică să fie regulat, postul și faptă cea frumoasă că și sfatul bun."",- bibliografie album VASILE PĂSCU
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
Colțului, leagăn și simbol al înfloririi celei mai puternice familii nobiliare românești din Țara Hațegului: Cândeștii. De cealaltă parte a pârâului, pe un mic tăpșan, a fost ridicat un lăcaș de cult ciudat, cu aspect de fortăreață: biserica-monument istoric a schitului actual Suseni-Colț (HD-II-m-A-03460). Așa cum se prezintă astăzi, edificiul este rezultatul unei ample restaurări (reconstrucții), care a avut meritul de a reda biserii înfățișarea de odinioară. Construit din piatră brută, legată cu mortar amestecat cu cărămidă pisată, lăcașul, parte a unui
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
Aflată în paragină, biserica a fost transformată în perioada comunistă în grajd pentru animale. În anul 1994, tradiția monahală a fost reînviată, noul așezământ, închinat „Duminicii Tuturor Sfinților” - vechiul hram a rămas până astăzi necunoscut -, având în prezent statutul de schit.
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
hramul Sfântului Antonie cel Mare În pădurea de la Piatra Tăieturii a trăit în pustie părintele Ilie Cleopa în cei șase ani de prigoană comunistă, într-o groapă aflată la rădăcina unui brad. Inițial pe locul actualei mănăstiri a fost un schit cu hramul "Nașterea Maicii Domnului". Piatra de temelie a fost pusă în anul 1933 de catre preotul Iosif Achirilei, ctitorul acestui așezământ, pe locul proprietății familiei sale. Mormântul său se află astăzi în naosul bisericii mari acoperit de o lespede de
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
ctitorul acestui așezământ, pe locul proprietății familiei sale. Mormântul său se află astăzi în naosul bisericii mari acoperit de o lespede de marmură. Schitul a fost sfințit la 8 septembrie 1933, de către Mitropolitul Bucovinei, Nectarie Cotlarciuc. Prin Decretul 410/1959 schitul a fost desființat, în anul 1962 fiind chiar demolat. Începând cu 1 iunie 1990 s-a trecut la reânființarea așezământului, de această dată cu rang de mănăstire, prin decizia Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, turnându-se temelia noii biserici mari pe
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
ei, biserica poate fi foarte ușor încadrată în ansamblul arhitectural monahal de la Hurezi. Împreună cu celelalte patru biserici, aceasta formează o Sfântă Cruce: Biserica cea mare, a Sfinților Împărați Constantin și Elena, se află în centru, în vreme ce biserica Bolniței, cele două schituri și Biserica Sfinților Îngeri, se află în cele patru laterale ale Crucii).
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
stăpânită de-a valma pe șapte moși, 88 fam., 29 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
dovedit în mare parte inutile. După cum se știe Conferințele de la Teheran (noiembrie 1943) și Ialta (ianuarie 1945), au decis că România și alte țari estice să intre în zona savietica de influență și să cunoască astfel toate ororile regimului comunist. Schitul de maici „Buciumi” sau „Runcul” a fost întemeiat de ieromonarhul Isaia în anul 1750. Ieromonarhul Isaia a fost mai întâi preot mirean în Buciumi unde deținea numeroase terenuri. Se știe că, de regulă, mânăstirile căutau să atragă în viață monahala
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
atragă în viață monahala mai ales răzeși bogați iar avansarea pe diferite trepte ecleziastice depindea și de averea donata mănăstirii. Devenind călugăr și donând multe pământuri, clericul Isaia a ajuns curând stareț la Mănăstirea Bogdana. Înființând pe moșia lui acel schit Runcul, nu-l închină Mănăstirii Bogdana - așa cum voise - căci s-au opus buciumenii și racautenii. După 1830, Alecu Aslan cumpărând multe terenuri în moșia Buciumi, a reușit să împresoare tot schitul, inclusiv moară susamintita.Pentru a se folosi de moară
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
stareț la Mănăstirea Bogdana. Înființând pe moșia lui acel schit Runcul, nu-l închină Mănăstirii Bogdana - așa cum voise - căci s-au opus buciumenii și racautenii. După 1830, Alecu Aslan cumpărând multe terenuri în moșia Buciumi, a reușit să împresoare tot schitul, inclusiv moară susamintita.Pentru a se folosi de moară, slujitorii schitului erau nevoiți să treacă prin moșia boierului care pretindea o taxă foarte mare. După dificile și lungi tocmeli s-a încheiat la 12 ianuarie 1832 o învoiala prin care
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
nu-l închină Mănăstirii Bogdana - așa cum voise - căci s-au opus buciumenii și racautenii. După 1830, Alecu Aslan cumpărând multe terenuri în moșia Buciumi, a reușit să împresoare tot schitul, inclusiv moară susamintita.Pentru a se folosi de moară, slujitorii schitului erau nevoiți să treacă prin moșia boierului care pretindea o taxă foarte mare. După dificile și lungi tocmeli s-a încheiat la 12 ianuarie 1832 o învoiala prin care boierul Aslan a cedat acel văd de moară primind în schimb
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
s-a încheiat la 12 ianuarie 1832 o învoiala prin care boierul Aslan a cedat acel văd de moară primind în schimb 15 stânjeni în moșia Malul.In continuare Alecu Aslan a propus un schimb: Mănăstirea Bogdana să primească acest schit împreună cu moșia lui din Racauti dar să cedeze, în schimb, o treime din moșia ei e la Onești. Actele de proprietate ale schitului le dețineau însă buciumenii care s-au opus acestui schimb. Din acest motiv a venit la Mănăstirea
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
stânjeni în moșia Malul.In continuare Alecu Aslan a propus un schimb: Mănăstirea Bogdana să primească acest schit împreună cu moșia lui din Racauti dar să cedeze, în schimb, o treime din moșia ei e la Onești. Actele de proprietate ale schitului le dețineau însă buciumenii care s-au opus acestui schimb. Din acest motiv a venit la Mănăstirea Bogdana însăși Episcopul Românului, care a poruncit preotului C-tin Rauta să predea imediat aceste acte. Un zapis încheiat atunci arată însă că
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Din acest motiv a venit la Mănăstirea Bogdana însăși Episcopul Românului, care a poruncit preotului C-tin Rauta să predea imediat aceste acte. Un zapis încheiat atunci arată însă că n-au fost aduse toate actele. Totodată și maicile de la schitul Runcul nu voiau să depindă de Mănăstirea Bogdana. Astfel, cu toată împotrivirea buciumenilor și racautenilor, acest schimb a fost făcut la 15 martie 1839: Aslan a dat Mănăstirii Bogadana toată moșia lui din hotarul Racauti, primind în schimb o treime
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]