4,267 matches
-
Fac., 1, 8), menționează: „Prin aceste cuvinte Scriptură nu vrea să spună că cele făcute de Dumnezeu I-au încântat ochii lui Dumnezeu, nici că Dumnezeu privește frumusețile fapturilor cum le privim noi; ci frumosul, în înțelesul dat aici de Scriptură, este ceea ce-i făcut în chip desăvârșit și servește bine scopului pentru care a fost făcut. Deci Dumnezeu, punând mai dinainte un scop precis creației Sale, a examinat cu rațiunile Sale de Creator pe cele create, parte cu parte, și
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
însă, de fiecare dată „găsim în limbajul sau înțelept și natural, savant și înfrumusețat, o simplitate nobilă și delicată”{\cîte 41}. Sfanțul Vasile se deosebește de marii săi contemporani prin aceea că nu a scris comentarii științifice despre cărțile Sfintei Scripturi. Abilitatea să exegetica este evidentă în numeroasele omilii, în care a folosit artificiile retoricii antice. A utilizat generos instrumentele celei de a doua Sofistici, ale metaforei, comparației, ecfrazei, ale figurilor de stil și paralelismelor gorgianice, după obiceiul timpurilor, dar a
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
pe care le potriveau situațiilor concrete ținând seama de nevoile locului. Pentru a stabili bună rânduiala, „Sfanțul Vasile se consultă mereu cu frații, stă de vorbă cu ei, discutau și se înțelegeau, stabilind norme de urmat conforme cu învățăturile Sfintei Scripturi și folosind experiență Părinților recunoscuți că trăitori după aceste învățături. Mai apoi, Sfanțul Vasile s-a socotit să scrie toate aceste discuții și cuvântări, după metodă catehetica sub formă de întrebări și răspunsuri, care din fericire s-au păstrat până
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
în așa fel încât să-și împlinească rostul vieții. De aceea, lucrul cel mai important este că tinerii să știe că viața are un scop. Literaturii clasice grecești, Sfanțul Părinte îi atribuie un rol mult sub cel deținut de Sfântă Scriptură, dar nu interzice utilizarea să în scopuri educaționale. Studiul scriitorilor antici poate fi valoros, dacă se realizează o selecție judicioasa din operele poeților, istoricilor și retoricilor, excluzându-se tot ceea ce ar putea fi periculos pentru sufletele elevilor. Într-o astfel
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
de suflet, și i-au prevenit că „filosofia greacă este că nucă; nu-i toată bună de mâncare”{\cîte 91}. La rândul său, Sfanțul Grigorie de Nazianz recomandă tânărului Seleukos să studieze mai întâi științele profane și după aceea Sfântă Scriptură{\cîte 92}. În general, Sfinții Părinți nu condamnă filosofia antică în ansamblul ei, ci doar ceea ce contrazice dogmă și morală creștină. Ei au fost, totuși, moderați în a aprecia cultură și filosofia antică, neelogiindu-le pe acestea în mod exagerat
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
pronunțat caracter vasilian. Alături de cinstirea cultica și folclorica a Sfanțului Vasile cel Mare prin sărbători, cântări, iconografie, cuvântări, purtarea numelui său de către mulți români etc., poporul român l-a preamărit pe marele ierarh în colindele sale, creații născute din textul Scripturii și din sufletul cald și nobil al poporului român. {\footnote 101 Pr. Prof. Ioan Rămureanu, Sfanțul Vasile cel Mare și creștinii din Scythia Minor și Dacia Nord dunăreana, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
de flăcările iubirii de Dumnezeu și de oameni, pe care să ardă neîncetat focul rugăciunilor către Dumnezeu și sfânta meditație a cuvintelor Duhului. Textele patristice lansează și o exortație la introspecție, la meditația profundă Și constantă, sprijinită pe conținutul Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții Și pe paradigmele oferite de acestea asupra fragilității, coruptibilității, nestatorniciei Și efemerității lumii acesteia. Acesta este pentru om începutul căii de a-Și îndrepta din ce în ce mai mult atenția către suflet Și către ceea ce ar trebui să primeze
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
ceea ce îl privește pe aproapele său, să îndure suferința împreună cu el în orice împrejurare, să aibă aceleași simțăminte ca Și cum ar avea același trup Și ar fi mâhnit el însuși, când urmează o încercare pentru aproapele, sau după cum este scris în Scriptura sfântă: „... un trup suntem în Hristos” (Rom. 12, 5) Și: „Iar inima Și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una” (Fap. 4, 32). Nimic nu bucură pe Dumnezeu mai mult decât să suferim cu multă râvnă pentru „mădularele noastre
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
de flăcările iubirii de Dumnezeu și de oameni, pe care să ardă neîncetat focul rugăciunilor către Dumnezeu și sfânta meditație a cuvintelor Duhului. Textele patristice lansează și o exortație la introspecție, la meditația profundă Și constantă, sprijinită pe conținutul Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții Și pe paradigmele oferite de acestea asupra fragilității, coruptibilității, nestatorniciei Și efemerității lumii acesteia. Acesta este pentru om începutul căii de a-Și îndrepta din ce în ce mai mult atenția către suflet Și către ceea ce ar trebui să primeze
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
ceea ce îl privește pe aproapele său, să îndure suferința împreună cu el în orice împrejurare, să aibă aceleași simțăminte ca Și cum ar avea același trup Și ar fi mâhnit el însuși, când urmează o încercare pentru aproapele, sau după cum este scris în Scriptura sfântă: „... un trup suntem în Hristos” (Rom. 12, 5) Și: „Iar inima Și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una” (Fap. 4, 32). Nimic nu bucură pe Dumnezeu mai mult decât să suferim cu multă râvnă pentru „mădularele noastre
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
experiență bisericească, Vasile a fost hirotonit preot. În urma unei neînțelegeri ce a avut loc între dânsul și episcopul său, neînțelegere pe care-o aplană Grigorie de Nazianz, Vasile deveni pentru episcopul Eusebiu un bun sfătuitor, ajutor iscusit, tâlcuitor al Sfintei Scripturi, interpret al datoriilor sale, toiag al bătrâneții lui, sprijin al credinței sale, cel mai fidel din tovarășii casei sale, cel mai folositor dintre străini, așa cum spunea Sfântul Grigorie de Nazianz. În 368, cu prilejul unei mari foamete, Sfântul Vasile a
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
Cornițescu, în op. cit., p. 208. footnote>. Despre puterea sa persuasivă, istoricul Sozomen ne relatează: Nu-i convingea ca să fie de acord cu el, cu vreo tehnică sau putere specială a cuvântului, ci prin faptul că exprima cu sinceritate (sensul) Sfintelor Scripturi<footnote Ibidem, p. 208. footnote> . Dărâmarea statuilor împăratului Teodosie și ale membrilor familiei sale, în anul 387, din cauza cuantumului neobișnuit al obligațiilor fiscale, a adus locuitorilor Antiohiei amenințarea cu exterminarea totală. Era atunci un spectacol jalnic: păgânii fugeau din oraș
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
realmente dotate. Nu pricep mare lucru din psihologie dar au acele cunoștințe de psihanaliză care le ascut armele furnizate de frustrarea feminină la trecerea spre treizeci de ani (vârstă canonică după Balzac, iar ele cred în asta ca în sfânta scriptură). Un zâmbet deschis azi, o îmbufnare mâine nu în acțiuni "solo", doar lucrul în echipe de trei este cel mai eficient și, vorba francezului, "le tour est joué". Pielea "moi social" trebuie arsă și mereu reînnoită, după cum spune Profetul Mahomed
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
creștere a producției de "puicuțe" destinate invadării Occidentului, cu inerenta dificultate de a vedea orizonturile care-i așteaptă, vremurile care-i vor aduce pe râzătoare. Dar nu aveau să moară, o nouă înviere îi aștepta la patru luni după distrugerea scripturilor Titanului. Avem o mărturie semnată chiar de CVT, care nota, în preajma Paștelui din 1990: Viață, primește-mă vin către tine, m-am născut din nou! Doamne, nu m-ai părăsit, pupa-Ți-aș tălpile! (Jurnalul Revoluției de la Crăciun la Paște
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
cărei origine rămîne necunoscută și inexplicabilă. Forța aceasta este dorința de a atinge sfîrșitul și care constituie în același timp negarea acestui sfîrșit. Este forma afirmării necontenite și neobosite a existenței sale și a negării morții. Spiritul vieții, după cum spune Scriptura, «rîurile de apă vie», a căror secare o prevestește amenințător Apocalipsul. Principiul estetic, cum se exprimă filosofii, principiul etic, cum zic aceiași filosofi. «Căutarea lui Dumnezeu», cum o numesc eu mult mai simplu. Scopul întregii mișcări a masei, la oricare
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
năruită de o zbatere de aripă// Îmi simt nebunia luată în arendă/ de femeia gonflabilă.// Strig pe străzi îngropate în fiecare.// Arunc anateme lejere/ pentru cei ce mă vor,/ ca pe un star neprihănit,/ în așternuturile lor.// Joc totul pe Scripturile delirului" etc. Asumându-și, uneori, și o astfel de gesticulație apăsat delirantă, poetul nu exclude totuși ek-stazele, fie ele și unele à rebours. Și nici plăcerea de a-și condensa, în câteva poeme dintr-un singur vers, temele și obsesiile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mecenatul cultural: "Drept aceaia și al nostru prea luminat întru creștinătate și dirept întru credință Ioan Vasilie voevoda, domnul și biruitoriul țărâi Moldovei, urmând urma celor buni și înțelepți domni, socotind neputința și slăbiciunea acestui loc și împuținarea izvoarălor svintelor scripturi și altor învățături și cunoscând nevoia ce va veni și scădearea asupra oamenilor, ce vor fi lăcuitori în țara Moldovei, fiind fără învățătură, vor fi de pururea însătați și lipsiți ca și cum are fi într-un loc secetos fără de apă, și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ideea scrierii ca salvare (de uitare, de păcat, ba chiar de moarte) este regăsită, sub diferite ipostaze, în majoritatea textelor prefațiale. În predoslovia la Evanghelie învățătoare, de la Mănăstirea Dealu, din 1644, Meletie Macedoneanul îi conferă în forma ei exemplară, a Scripturilor, valoare ontologică, de redempțiune, de recuperarea a darului perfecțiunii inițiale pierdute prin păcatul originar, și a vieții veșnice: "ca să putem ajunge întra acé destoinicie dentăiu caré o au avut omul acel dentăiu în raiu pănî nu căzuse, și pentru acéia
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
perfecțiunii inițiale pierdute prin păcatul originar, și a vieții veșnice: "ca să putem ajunge întra acé destoinicie dentăiu caré o au avut omul acel dentăiu în raiu pănî nu căzuse, și pentru acéia au socotit Dumnezeu acest al doelé ajutoriul al scripturilor însî aflat, și se a dat noao"60. Ea este darul divin 61 care, tot în Carte românească de învățătură, Iași, 1646, provocând la efort de cercetare și descoperire a sensului Sfintelor Scripturi pe cei ce "s-au cumpătat de-
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
socotit Dumnezeu acest al doelé ajutoriul al scripturilor însî aflat, și se a dat noao"60. Ea este darul divin 61 care, tot în Carte românească de învățătură, Iași, 1646, provocând la efort de cercetare și descoperire a sensului Sfintelor Scripturi pe cei ce "s-au cumpătat de-au cercat pănă s-au spodobit de-au găsit izvorul vieții cel nescădzut", evidențiază, prin metafora scrierii-moșie transmisă urmașilor, ideea fundamentală a legatului sapiențial ca formă absolută de moștenire, pentru că ea oferă acces
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
florile darului Duhului Sfănt, ale Purtătorilor și însuflețiților de Dumnezeu Părinți Sfinți și ai Lumii dascali și luminători, carii au împlut toatî lumé de dulcé blagovonie a Duhului, găndii zicănd: ce folos iaste de amăndoaî să sté încuiate? Cum zice Scriptura. Mai vărtos, aducăndu-mi aminte de cuvăntul stăpănului mieu Hristos pentru sluga cé viclénî ce ascunse talantul în pămănt, ziș: să dau și eu ceva Domnulul mieu deîn căte mi-au dat, ca să nu mă arăt să zic că voesc numai
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
auctorial al cărturarului ce scrie sau tălmăcește în limba proprie și care (proiectând simbolic ipostaza exemplară a Apostolilor transcriind istoria hristică sub inspirația Duhului Sfânt), sunt receptați ca intercesori între cei simpli și neînvățați (proști, în limba perioadei) și sensul Scripturii, "pogorât" "tot mai pre înțelesul oamenilor, păn au început a scoate așeaș cineș pre limba sa pentru ca să înțeleagă hiecine să să înveațe și să mărturisască minunate lucrurile lui Dumnedzău". De altă parte, aproape fiecare text configurează tipul domnului creștin, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
au creat astfel probleme de soluționat pentru filologii bibliști. Bibliografie 1. Izvoare BAILLY = A. Bailly, Dictionnaire grec-français, rédigé avec le concours de E. Egger. Édition revue par L. Séchan et P. Chantraine, Hachette, Paqris, 1950. BIBL.1688 = Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii Vechi și ale ceii Noao Leage, toate care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre înțelegerea limbii rumânești, cu porunca preabunului Domn Ioan Șărban Cantacozino Basarabă Voievod (...), București, 1688. BIBL.1819 = Bibliia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a Legii vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii Vechi și ale ceii Noao Leage, toate care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre înțelegerea limbii rumânești, cu porunca preabunului Domn Ioan Șărban Cantacozino Basarabă Voievod (...), București, 1688. BIBL.1819 = Bibliia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a Legii vechi și a ceii noao, cu chieltuiala Rosieneștii Soțietăți a Bibliei, în Sanktpeterburg, în tipografia lui Nic. Grecea, în anul 1819, avgust, 15 zile. BIBL.1874 = Sănta Scriptură a Vechiului și a Noului Testament. Edițiune nouă, revĕ,dută
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Cantacozino Basarabă Voievod (...), București, 1688. BIBL.1819 = Bibliia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a Legii vechi și a ceii noao, cu chieltuiala Rosieneștii Soțietăți a Bibliei, în Sanktpeterburg, în tipografia lui Nic. Grecea, în anul 1819, avgust, 15 zile. BIBL.1874 = Sănta Scriptură a Vechiului și a Noului Testament. Edițiune nouă, revĕ,dută după tecsturile originale și publicată de societatea biblică pentru Britania și străinătate, Iași, 1874. BIBL.1911 = Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, tipărit cu spesele Societății de Biblii Britanică
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]