3,089 matches
-
istorice cu codul . Acest monument a fost desemnat de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan. Crucea Eroilor Neamului este situată în șaua masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului către Valea Seacă, la altitudinea de 2291 m, fiind unică în lume atât prin altitudinea amplasării, cât și prin dimensiuni: crucea propriu-zisă are o înălțime de 28 m și două brațe de câte 7 m fiecare. Monumentul era cea mai înaltă construcție din
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
comunistă le-a interzis, sau măcinatul a devenit supravegheat de stat, uiumul trebuind să fie luat de acesta și, desigur, de secretarii și activiștii de partid. Aceste mori mergeau de obicei primăvara și vara, până prin iunie, căci peste vară valea seca cu desăvârșire. Existența a cinci mori într-un sat de nici o sută de case, cu o populație de circa 400 de suflete, este semnul unei economii agrare dezvoltate și a unei populații stabile. Dacă era pe vale apă și situația
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
în lipsa laptelui și ouălelor, asigura o hrană bogată mai ales pentru copii și tineret, dar și pentru vârstnici. Fântânile Satul nu duce lipsă de apă de băut și adăpat vitele, dar majoritatea izvoarelor sunt slabe, iar în verile secetoase unele seacă, pe când iarna îngheață. Localnicii/bătrânii au avut un adevărat cult al fântânilor cu izvoare bogate și apă bună care înseamna sănătate. Erau în sat câteva fântâni recunoscute pentru apa rece și dulce: la Cocoș/Bârstănești, sub drum, La Cârstea, în fundul
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
toate semănăturile, precum și din miei, din porci, din stupi. Trebuie să crâșmărească câte o bute de vin la cele trei sărbători mai mari, iar dacă nu li se dă vin, răscumpără (câștigul) cu 7 florini (anual) sub nume de „ceâșma seacă” (sicca popina). Conscripția de la 1750 e mai cuprinzătoare. Înscrie preoții, iobagii, văduvele lor, jelerii fără pământ, ba și pe cei din afară care țin pământ sau vii în hotarul satului. Înscrie consecvent conviețuirile detaliat starea fiecăruia. E suficient să cităm
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
lui Bobu aflat între Dunărea Mică și Batoți. Pe raza satului Dunărea Mică se află și două izvoare cu apă potabilă «Vilaie» și «Fântana de Piatra». Ochiurile de apă bogate ce înconjurau odinioară din trei părți satul Bistrețu au fost secate în marea lor majoritate din efectuarea în ultimele doua decenii (anii 1990) a unor lucrări de îmbunatățiri funciare. Apa din Balta Mare, Bărboasa sau din Balta Bistrețului ca și cea din Cioflea, nu seca complet niciodată. Lor li se adaugă
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
trei părți satul Bistrețu au fost secate în marea lor majoritate din efectuarea în ultimele doua decenii (anii 1990) a unor lucrări de îmbunatățiri funciare. Apa din Balta Mare, Bărboasa sau din Balta Bistrețului ca și cea din Cioflea, nu seca complet niciodată. Lor li se adaugă smârcuri răzlețe sau unite în salba așa cum se observă în punctul numit «Punți». Apa și solul sunt în general statornice și nu provoacă pagube. Este mai rar întâlnit ca în urma unor ploi bogate și
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
continuând cu Obcina Raiului până la vârful La Fag. De aici, tot la nord, urmează delimitarea de Comuna Borca prin Preluca Dreptului și Obcina Grințieșului, până la vârful Grințieșul Mare . Limta nord-vestică urmează cumpăna apelor dintre bazinele Grințieșul Mare - Bradu și Valea Seacă - Bărăsău, spre comuna Tulgheș. La sud și est, Obcina Schitului delimiteză comuna Grințieș de comunele Bicazu Ardelean și Ceahlău. Comuna este strabatută de în principal de DN15 care traversează Carpații Orientali, legând Piatra Neamț de Toplița. Altă cale de acces din
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
Gornet-Cricov este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Coșerele, Dobrota, Gornet-Cricov (reședința), Priseaca, Țărculești și Valea Seacă. Se află pe malul stâng al Cricovului Sărat. Comuna se află în zona central-estică a județului, pe malul stâng al râului Cricovul Sărat. Este traversată de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă spre sud de , Urlați și (unde se termină
Comuna Gornet-Cricov, Prahova () [Corola-website/Science/301679_a_303008]
-
s-a trecut la practicarea unei [[agricultură|agriculturi]] sedentare trienale, după modelul [[sași|săsesc]], numit „Dreifelderwirtschaft” . Potrivit acestuia suprafața arabilă a satului era împărțită în trei „trupuri” (părți), pe fiecare dintre ele semănându-se prin rotație [[toamnă|toamna]], [[grâu]] sau [[secară]] și [[primăvară|primăvara]] - [[ovăz]], [[porumb]] sau [[cartof]]i, în al treilea an terenul fiind lăsat ogor „să se odihnească” conform tabelului. O singură suprafață de teren nu avea nevoie de un astfel de sistem trienal:lunca Oltului precum și „Mestecănișul” care
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
de municipiul Pitești. Are în componență cinci sate: Recea, Deagu de Sus, Deagu de Jos, Golească și Orodel. Satele Deagu de Sus și Deagu de Jos se află pe valea pârâului Băidana, un afluent al râului Teleorman. Băidana este aproape secat în perioadele secetoase dar provoacă inundații atunci când plouă abundent. Lunca acestui parau este numită de localnici Valea Săracului. Se învecinează cu următoarele comune: Buzoești la nord, Negrași la est, Izvoru la sud și Ungheni la vest. Comună este străbătuta de
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
colinele de pe malul drept al Siretului, în bazinul râului Cleja, afluentul celui dintâi. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani, precum și (prin vestul comunei) de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11), și spre sud de Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Bacău-Focșani, pe care nu este deservită direct de nicio stație, cea mai
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
Cucova este un sat în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Satul Cucova se află la
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Satul Cucova se află la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D (asfaltat ) pe porțiunea Valea Seaca-Cucova-Orbeni. În continuarea porțiunii DJ119D, se află un drum comunal asfaltat. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. Climatul zonei
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
de case, și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ, în care Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, În același an comuna a fost desființată, satul Cucova trecând la comuna Valea Seacă. Este o mânăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în satul Cucova. Construcția lăcașului a început în anii 1933-1934 prin grija ieromonahul Ioanichie Dudescu. Au fost ridicate o biserică, câteva chilii
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
din Băhnășeni prin fața Bisericii pe Dealul Ariei , realizează legătura cu satul Leontinești , prin care trece șoseaua Bacău-Moinești. Pârâul Solonț ce curge de -a lungul văii cu același nume , în general are nivelul apei scăzut ; în verile cu secetă îndelungată , poate seca , dar când plouă torențial , au loc pe versanții dealurilor scurgeri masive de apă și pârâul Solonț poartă spre Tazlăul Mare , cantități uriașe de apă într-un interval mic de timp ( sub formă de viitură) distrugând totul în cale . În fața satului
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
de pe malul opus), în bazinul hidrografic al afluentului acestuia, Pârâul Mare. Este traversată de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre sud-vest de Onești (unde se termină în DN11A) și (deși momentan întrerupt) spre nord de Răcăciuni, Cleja, Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11). Din acest drum, la Dumbrava se ramifică șoseaua județeană neasfaltată DJ206B, care duce spre est la Parava și Răcăciuni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
râului Siret. Tot din DN2, la Răcăciuni se ramifică șoseaua județeană DJ206B care duce spre vest la Parava și Gura Văii. Prin zona de vest a comunei trece șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Cleja, Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11) și spre sud de Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). Este traversată și de calea ferată Focșani-Bacău, pe care este deservită de stația Răcăciuni. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
de șoseaua județeană DJ206B, care o leagă spre est de Răcăciuni (unde se termină în DN2) și spre vest de Gura Văii. Din acest drum, la Parava se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care duce spre sud la Orbeni și Valea Seacă (unde se termină tot în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Parava se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,11%), cu o minoritate
Comuna Parava, Bacău () [Corola-website/Science/300689_a_302018]
-
în bazinul afluentului acestuia, râul Orbeni. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani și trece prin estul comunei, dar și de șoseaua județeană DJ119D, care o leagă spre nord de Parava și spre sud de Valea Seacă (unde se termină în DN2). Prin comună trece și calea ferată Bacău-Focșani, pe care este deservită de stația Orbeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Orbeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Orbeni, Bacău () [Corola-website/Science/300688_a_302017]
-
Nicolae Bălcescu (în ; în trecut, Valea Seacă) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Buchila, Galbeni, Lărguța, Nicolae Bălcescu (reședința) și Valea Seacă. Comuna se află în zona centrală a județului, imediat la sud de municipiul Bacău, pe malul drept al Bistriței și
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
Nicolae Bălcescu (în ; în trecut, Valea Seacă) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Buchila, Galbeni, Lărguța, Nicolae Bălcescu (reședința) și Valea Seacă. Comuna se află în zona centrală a județului, imediat la sud de municipiul Bacău, pe malul drept al Bistriței și Siretului, la confluența celor două râuri care se află în lacul de acumulare Galbeni, aflat la limita estică a comunei
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
DJ119, care leagă comuna spre nord de Sărata și Bacău, și spre sud de Faraoani, Cleja, Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Bacău-Mărășești, pe care este deservită de stația Valea Seacă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nicolae Bălcescu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,14%), cu o minoritate de maghiari (1,28%). Pentru
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (82,7%), cu o minoritate de ortodocși (9,26%). Pentru 7,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Valea Seacă", făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Valea Seacă, Albeni, Florești, Buchila, Galbeni și Bălțata, având în total 2839 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, o școală mixtă deschisă
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
9,26%). Pentru 7,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Valea Seacă", făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Valea Seacă, Albeni, Florești, Buchila, Galbeni și Bălțata, având în total 2839 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, o școală mixtă deschisă în 1865 la Valea Seacă, o biserică ortodoxă și trei catolice, iar principalul proprietar de terenuri era
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Valea Seacă, Albeni, Florești, Buchila, Galbeni și Bălțata, având în total 2839 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, o școală mixtă deschisă în 1865 la Valea Seacă, o biserică ortodoxă și trei catolice, iar principalul proprietar de terenuri era principesa Lucia de Schoenburg-Waldenburg. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, formată din satele Albeni, Buchila, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Ruginca, Valea Seacă, Dămocu
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]