3,426 matches
-
să reluăm expunerea sintetică făcută asupra acesteia într-una din postările precedente, urmând să o completăm cu eventuale noi considerații. Sperăm că aceste informatii va vor ajuta să înțelegeți mereu mai bine ceea ce constituie viața de frați și urmași ai sfanțului Francisc. Este de fapt o chemare și o alegere de viață, o vocație care și prin intermediul hainei religioase specifice purtate, ne face ca, in umilință și minoritate, să putem fi o prezență profetica în mijlocul oamenilor atât de însetați de adevărată
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
din Europa, începând din perioada suprimărilor nepoleoniene, ca urmare a acestora, s-a folosit culoarea neagră. Astăzi există însă o tendință de revenire graduală la culoarea originară gri-cenușie. Originea hainei franciscane În prezentarea originii hainei franciscane voi pleca de la experiența sfanțului Francisc, subliniind în mod particular tradiția Fraților Minori Conventuali. Toma de Celano, primul biograf al sfanțului Francisc de Assisi ne povestește despre momentul în care Francisc, după convertirea să și renunțarea la moștenirea părinteasca prin gestul dezbrăcării de hainele sale
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
Astăzi există însă o tendință de revenire graduală la culoarea originară gri-cenușie. Originea hainei franciscane În prezentarea originii hainei franciscane voi pleca de la experiența sfanțului Francisc, subliniind în mod particular tradiția Fraților Minori Conventuali. Toma de Celano, primul biograf al sfanțului Francisc de Assisi ne povestește despre momentul în care Francisc, după convertirea să și renunțarea la moștenirea părinteasca prin gestul dezbrăcării de hainele sale în piață din Assisi înaintea episcopului și a concitadinilor care erau de față, a început să
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
la început era pur și simplu o „funie înnodata” fără un numar anume de noduri, nu după mult timp acestea au fost reduse la un numar fix de trei, așa cum putem observa de asemenea și în primele reprezentări iconografice ale sfanțului Francisc, în care cingolul Sărăcuțului apare astfel și unde referință la voturi este de altfel evidență. „Funia franciscana” aleasă la început pentru a încinge haină la mijloc, doar pentru că era mai simplă și grosolană spre deosebire de cureaua de piele a pustnicilor
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
gri-cenușiu, cu nuanțe diferite, cănd mai deschise, cănd mai închise (în funcție de lâna pe care o aveau la dipoziție). Culoarea hainei franciscane a fost definită nu după mult timp că fiind cea gri-cenușie pentru toți fra...nciscanii, așa încât deja din timpul sfanțului Bonaventura, mai exact în Constituțiunile de la Narbona, era prevăzut cum trebuia să fie stofă din care se confecționa haină: „două fire negre și unul alb”. În plus, această culoare gri-cenușie a hainei, transmite prin ea însăși ideea de pocăința, de
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
stofă din care se confecționa haină: „două fire negre și unul alb”. În plus, această culoare gri-cenușie a hainei, transmite prin ea însăși ideea de pocăința, de convertire care trebuie să caracterizeze viața de fiecare zi a fraților, după modelul sfanțului lor fondator. Reprezentările cele mai vechi ale fraților atestă culoare gri-cenușie ca fiind tipică franciscanilor de la începuturi, „frații comunității” sau conventuali, astfel încât în țările de limbă engleză Frații Minori Conventuali erau și sunt inca numiți greyfriars (frații în gri). Vicisitudinile
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
spune că ar fi tras în țeapă peste 100.000 de turci, probabil un numar exagerat. Pe plan istoric, Dracula derivă din Ordinul Cavaleresc numit Ordinul Dragonului, inffintat de Sigismund de Luxemburg (pe atunci Regele Ungariei, mai tarziu Împărat al sfanțului Imperiu Român), pentru a susține creștinătatea și a apăra Imperiul de otomani. Vlad ÎI Dracul, tatăl lui Vlad III, a fost acceptat în ordin în jurul anului 1431 datorită curajului cu care luptă împotriva turcilor. Începând cu 1431, Vlad ÎI a
Dracula (roman) () [Corola-website/Science/315549_a_316878]
-
al XIII-lea și este construită în stil gotic amestecat cu stil român. Există o biserică reformata olandeză în "Marktplein". O clopotnița independența din secolul al 16-lea este una din caracteristicile orizontului din Winschoten. Există o biserică romano-catolică dedicată sfanțului Vitus, construită de Alfred Tepe în 1880. Acesta este o biserică neo-gotica cu vitralii de Kocken și o gresie de Freitag din Münster. Altarul a fost inițial în biserică Saint Boniface în Nieuwe Pekela iar când aceasta a fost demolată
Winschoten () [Corola-website/Science/315716_a_317045]
-
Saint Martin, adică biserică din Utrecht-. Episcopul de Utrecht a primit terenuri, în primul rând de la regii franci, si mai târziu de la împărații Sfîntului Imperiu Român, în special de la Otto I. În anul 1024 episcopii au fost făcuți Prinți ai Sfanțului Imperiu Român și nouă episcopiei princiara din Utrecht a fost formată. În jurul anului 1000 AD așezarea se limitată la albia râului, restul fiind mlaștini. Episcopii au folosit nouă lor autoritate pentru a stimula folosirea terenurilor neutilizate. Concesii au fost acordate
Woerden () [Corola-website/Science/315821_a_317150]
-
Catedrală Sfanțul Sava () este o biserică ortodoxă în Belgrad, capitala Șerbiei, și una dintre cele mai mari din lume. Biserică a fost construită în amintirea Sfanțului Sava, fondatorul Bisericii Ortodoxe Sârbe și o figură importantă în Șerbia medievală. Este construită pe podișul
Catedrala Sfântul Sava din Belgrad () [Corola-website/Science/315862_a_317191]
-
Catedrală Sfanțul Sava () este o biserică ortodoxă în Belgrad, capitala Șerbiei, și una dintre cele mai mari din lume. Biserică a fost construită în amintirea Sfanțului Sava, fondatorul Bisericii Ortodoxe Sârbe și o figură importantă în Șerbia medievală. Este construită pe podișul Vračar, locul unde, se presupune că rămășițele sale au fost arse în 1595 de Sinan Pasă, Mare Vizir al Imperiului Otoman. Catedrală Sfanțul Sava
Catedrala Sfântul Sava din Belgrad () [Corola-website/Science/315862_a_317191]
-
amintirea Sfanțului Sava, fondatorul Bisericii Ortodoxe Sârbe și o figură importantă în Șerbia medievală. Este construită pe podișul Vračar, locul unde, se presupune că rămășițele sale au fost arse în 1595 de Sinan Pasă, Mare Vizir al Imperiului Otoman. Catedrală Sfanțul Sava a fost construită de-a lungul a nu mai puțin de 65 de ani (între anii 1939-2004), cu întrerupere între anii 1941-1958. De atfel proporțional cu durata mare de timp este faptul că aceasta catedrală este cea mai impunătoare
Catedrala Sfântul Sava din Belgrad () [Corola-website/Science/315862_a_317191]
-
doilea nivel. Catedrală are capacitatea de 10.000 de persoane și de 800 de coriști în balconul destinat acestora. Subsolurile catedralei, găzduiesc încă o biserică, de 1.800 mp. suprafață. Într-o cripta a acesteia se află fragmente din vesmântul "Sfanțului Sava"'.
Catedrala Sfântul Sava din Belgrad () [Corola-website/Science/315862_a_317191]
-
din Ptolemais (Αντιόχεια από Πτολεμαΐδα), probabil de către Ptolemeu al II-lea Filadelful. Arabii, care au cucerit localitatea în secolul al VII-lea i-au redat numele antic semitic sub forma Akka عكا. În vremea cruciadelor creștinii occidentali au numit orașul Sfanțul Ioan din , în cinstea Sfanțului Ioan Botezătorul -, respectiv în franceză , engleza și italiană: Saint Jean d'Acre, Saint John d'Acre sau Sân Giovanni d'Acri. Ei au confundat locul cu localitatea biblică Ekron , în versiunea lor „Accaron”, Când și-
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
probabil de către Ptolemeu al II-lea Filadelful. Arabii, care au cucerit localitatea în secolul al VII-lea i-au redat numele antic semitic sub forma Akka عكا. În vremea cruciadelor creștinii occidentali au numit orașul Sfanțul Ioan din , în cinstea Sfanțului Ioan Botezătorul -, respectiv în franceză , engleza și italiană: Saint Jean d'Acre, Saint John d'Acre sau Sân Giovanni d'Acri. Ei au confundat locul cu localitatea biblică Ekron , în versiunea lor „Accaron”, Când și-au dat seama de identificarea
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
această perioadă spre nord și i s-a adăugat un teritoriu în formă de triunghi, denumit Mont Musard. În anul 1229 Cavalerii Ospitalieri , cunoscuți și că Ioaniți, au obținut controlul în oraș. De aceea orașul a început să fie numit Sfanțul Ioan din Acra, Saint Jean d'Acre. Au fost reluate mari lucrări de construcții, în jurul portului s-a deschis un cartier comercial foarte activ, orașele italiene și-au reclădit cartierele și recăpătat privilegiile. Cu cei circa 50 000 locuitori ai
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
Sfanțul mare mucenic Ioan cel Nou (cunoscut și ca Ioan cel Nou de la Suceava este un sfânt român din secolul al XIV-lea. Este pomenit de Biserică Ortodoxă Română la 2 iunie, precum și la 24 iunie (comemorarea aducerii moaștelor sale la
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
puteau fi considerate acum că sfinte moaște. Ele au rămas în această biserică aproximativ 70 ani, revărsând multe daruri asupra creștinilor care veneau și îngenunchiau în fața lor, cerând mijlocirile sale în fața Părintelui ceresc. Vestea minunilor ce se săvârșesc prin moaștele Sfanțului Mucenic Ioan cel Nou se răspândește în toată Țara Moldovei, al cărui ocrotitor a fost socotit atunci evlaviosul domn Alexandru cel Bun, care cu înțelepciune reușește să obțină din partea Patriarhiei Ecumenice recunoașterea canonica a mitropolitului Moldovei, Iosif Mușat dorea că
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
dorea că aceasta împlinire istorică și de mare importanță bisericească s-o pecetluiască cu mutarea sfintelor moaște ale Mucenicului Ioan ce Nou de la Cetatea Albă la Suceava, unde își fixase reședința și noul ierarh. În legătură cu orașul în care a pătimit Sfanțul Ioan - numit acum "cel Nou", spre a se deosebi de Sfanțul Ioan Botezătorul sau de alti sfinți cu acest nume - s-a crezut mult timp că este vorba de Cetatea Albă de la gurile Nistrului, oraș care a aparținut secole în
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
o pecetluiască cu mutarea sfintelor moaște ale Mucenicului Ioan ce Nou de la Cetatea Albă la Suceava, unde își fixase reședința și noul ierarh. În legătură cu orașul în care a pătimit Sfanțul Ioan - numit acum "cel Nou", spre a se deosebi de Sfanțul Ioan Botezătorul sau de alti sfinți cu acest nume - s-a crezut mult timp că este vorba de Cetatea Albă de la gurile Nistrului, oraș care a aparținut secole în șir Moldovei, apoi României întregite. Mai nou, unii învățați consideră că
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
Nistrului, oraș care a aparținut secole în șir Moldovei, apoi României întregite. Mai nou, unii învățați consideră că este vorba de o localitate cu același nume de lângă strâmtoarea Kerci, din Crimeea. În anul 1402, Alexandru cel Bun a adus moaștele Sfanțului Mucenic Ioan cel Nou la Suceava. Alaiul cu moaștele Sfanțului Ioan au fost întâmpinat la locul numit "Poiana Vlădicăi", în apropiere de Iași, de către domnitor și soția sa, de mitropolitul Iosif, de marii dregători, egumeni, călugări, preoți și credincioși, care
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
României întregite. Mai nou, unii învățați consideră că este vorba de o localitate cu același nume de lângă strâmtoarea Kerci, din Crimeea. În anul 1402, Alexandru cel Bun a adus moaștele Sfanțului Mucenic Ioan cel Nou la Suceava. Alaiul cu moaștele Sfanțului Ioan au fost întâmpinat la locul numit "Poiana Vlădicăi", în apropiere de Iași, de către domnitor și soția sa, de mitropolitul Iosif, de marii dregători, egumeni, călugări, preoți și credincioși, care l-au însoțit până la Suceava. Acolo au fost așezate în
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
până la Suceava. Acolo au fost așezate în biserică Mirăuți, care cu multe refaceri de mai tarziu, dăinuiește până azi. Moaștele au rămas în biserică Mirăuți până în anul 1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitana din Suceava - cu hramul Sfanțului Gheorghe - ctitorita în prima jumătate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan III și fiul său Ștefăniță. Se cunosc mai multe minuni înfăptuite de moaștele Sfanțului Ioan cel nou de la Suceava, una dintre ele fiind amintită de Petru Movila
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitana din Suceava - cu hramul Sfanțului Gheorghe - ctitorita în prima jumătate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan III și fiul său Ștefăniță. Se cunosc mai multe minuni înfăptuite de moaștele Sfanțului Ioan cel nou de la Suceava, una dintre ele fiind amintită de Petru Movila al Kievului: La 2 iunie 1622 Suceava era amenințată să fie cotropita de tătari. Locuitorii se refugiau în toate părțile. Preoții slujitori la biserică în care erau
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
fie cotropita de tătari. Locuitorii se refugiau în toate părțile. Preoții slujitori la biserică în care erau adăpostite moșstele au voit să ia racla să o ducă în cetatea Suceava, dar n-au putut să o ridice. Au înțeles că Sfanțul nu voia să fie dus în altă parte și că-i va ocroti, încât au continuat să se roage că orașul să nu cadă în mână cotropitorilor. Într-adevăr, o ploaie torențiala a împiedicat pe tătari să mai asedieze orașul
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]