4,151 matches
-
existenței (nevoia de varietate și stimulare Într-un mediu monoton sau stresant, motivație prezentă la toate vârstele, dar mai ales la adolescenți și tineri); 4) comunicare, relaționare și socializare; 5) provocarea schimbării (Îmbogățirea intereselor, schimbarea atitudinilor, noi valorizări); 6) actualizarea sinelui; 7) terapie fără terapeut, la Îndemâna tuturor Dinamica depășirii paradoxului individualitate unică și exemplar de serie Această antinomie provoacă la nivelul individului două tipuri generale de comportament. I. Comportament de diferențiere și ieșire din masă prin care persoana se individualizează și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
personalizare și individualizare vizibil În criza de originalitate specifică adolescenței cu impact tot mai mare la diferite niveluri ale activității umane. Personalizarea este un fenomen psiho-social complex În creștere, o cerință susținută de multiple Înțelesuri dintre care amintim: a. identitatea sinelui, a unicității sale exprimată prin căutarea unei structuri de material țesătură-unicat pentru haine sau purtarea bijuteriilor; b. valorizarea de către comunitate, anturaj, mediu profesional a contribuției individuale (exprimate sub forma insignelor, roba avocaților, a senatorilor etc); c. atribuirea și asumarea de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și elevii care Își reprezintă uniforma ca o modalitate de Înregimentare și „poliția modei” (vezi Ziarul de Iași din 10.11.2006, pag. 3A) sau o taxă pe bugetul familiei, semnalează: a. criza dintre cele două tendințe individuare - unicitate, identitatea sinelui și integrarea În seria grupului de apartenență. Conform concepției lui Erik Erikson (fig.3) acest conflict este specific adolescenței sub forma crizei dintre identitatea Eu-lui și confuzia de roluri; b. lipsa comunicării Între cele două părți implicate direct În conflict
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
două părți implicate direct În conflict: elevi/adolescenți și profesori alături de care părinții, comunitatea apar ca factori cu presiune indirectă; c. nu În cele din urmă conflictul arată necunoașterea de către adulți a psihologiei adolescentului aflat În căutarea identității, a exprimării Sinelui, a delimitării și manifestării Însușirilor personalității sale. Mai dispus și orientat spre individuare prin personalizare, adolescentul refuză uniformizarea distinctivă percepută ca uniformizare distructivă, anihilare a Eu-lui. Este aici implicat rolul specialistului „mustăți de pisică” să exploreze fenomenul și să ofere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
celor care studiază și doresc să controleze piața, cât și la nivelul fiecărui consumator, fiind necesar de luat În considerare În cazul ambilor termeni ai relației producător-consumator. În cazul consumatorului este implicat procesul de prezentare și realizare a Sine-lui. Prezentarea Sinelui, competentă cu efecte la nivelul pieței de textile În dinamica dezvoltării Eu-lui social, stima de sine este considerată ca o coloană vertebrală a comportamentului. Pe parcursul existențial, fiecare individ aparține mai multor grupuri, cluburi, locuri de muncă În care involuntar, dar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și adaptată legilor scrise și nescrise ale grupurilor respective. Ca urmare va căuta vestimentația adecvată. Cine Îl ajută, cine sesizează trebuințele sale și Îl susține? - „mustățile de pisică”. Celula umană sesizor Îl va sprijini și În procesul de prezentare a sinelui În multitudinea de roluri pe care individul le Îndeplinește zilnic, oferindu-i susținere În structurarea și impunerea imaginei pe care și-o dorește fiecare la orice oră și În orice loc. Efectul Medici Un specialist recunoscut În sesizarea problemelor, tendințelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu sentimentul ulterior al dezamăgirii produse de o decizie incorectă; riscul de imagine implică evaluarea asupra produsului din punctul de vedere al concordanței acestuia cu imaginea și mesajul pe care individul dorește să-1 transmită despre sine. Este vorba despre prezentarea sinelui prin elemente vestimentare, iar produsele de Încălțăminte constituie un element foarte important de susținere a managementului impresiei. Chiar și riscul financiar atrage după sine implicații psihologice prin aceea că pierderea În acest plan induce o imagine de sine negativă, de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și cu ceilalți. Apărarea, recunoașterea și revendicarea propriilor drepturi, acceptarea responsabilităților și respectarea nevoilor celorlalți corelate cu dorința de afirmare și pregătirea succesului social sunt componente foarte importante ale sferei creativității. Comportamentul asertiv depinde În mare măsură și de aspectele sinelui social care oferă individului un sens și o semnificație a vieții și conștiința propriei identități. În opinia autorilor Brehm și Kassin(1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor individului asupra propriilor atribute. În componența sinelui social sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de aspectele sinelui social care oferă individului un sens și o semnificație a vieții și conștiința propriei identități. În opinia autorilor Brehm și Kassin(1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor individului asupra propriilor atribute. În componența sinelui social sunt integrate, astfel, componenta cognitivă, componenta afectivă și componenta comportamentală. Sinele cognitiv explică modul În care Înțeleg oamenii propriile acțiuni, emoții și motivații. Componenta afectivă este stima de sine care se referă la autoevaluarea pozitivă și negativă a persoanei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a vieții și conștiința propriei identități. În opinia autorilor Brehm și Kassin(1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor individului asupra propriilor atribute. În componența sinelui social sunt integrate, astfel, componenta cognitivă, componenta afectivă și componenta comportamentală. Sinele cognitiv explică modul În care Înțeleg oamenii propriile acțiuni, emoții și motivații. Componenta afectivă este stima de sine care se referă la autoevaluarea pozitivă și negativă a persoanei. Autoprezentarea este cea de-a treia componentă a sinelui social și presupune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și componenta comportamentală. Sinele cognitiv explică modul În care Înțeleg oamenii propriile acțiuni, emoții și motivații. Componenta afectivă este stima de sine care se referă la autoevaluarea pozitivă și negativă a persoanei. Autoprezentarea este cea de-a treia componentă a sinelui social și presupune manifestarea comportamentală a sinelui și se referă la strategiile pe care oamenii le utilizează pentru a-și crea imaginea În fața celorlalți Dintre componentele acestei structuri complexe a sinelui ne vom opri și asupra autoprezentării componenta comportamentală a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În care Înțeleg oamenii propriile acțiuni, emoții și motivații. Componenta afectivă este stima de sine care se referă la autoevaluarea pozitivă și negativă a persoanei. Autoprezentarea este cea de-a treia componentă a sinelui social și presupune manifestarea comportamentală a sinelui și se referă la strategiile pe care oamenii le utilizează pentru a-și crea imaginea În fața celorlalți Dintre componentele acestei structuri complexe a sinelui ne vom opri și asupra autoprezentării componenta comportamentală a Eului social de care depinde În mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
persoanei. Autoprezentarea este cea de-a treia componentă a sinelui social și presupune manifestarea comportamentală a sinelui și se referă la strategiile pe care oamenii le utilizează pentru a-și crea imaginea În fața celorlalți Dintre componentele acestei structuri complexe a sinelui ne vom opri și asupra autoprezentării componenta comportamentală a Eului social de care depinde În mare măsură manifestarea asertivității. Din această perspectivă, consecințele stimei de sine, a autoevaluărilor influențează considerabil modul de abordare a situațiilor interacționale zilnice ale indivizilor. Deși
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asetiv de autoprezentare. Acesta este interesat de calitatea relațiilor cu ceilalți, dar se prezintă pe sine autentic și are curaj să Își exprime preferințele, dorințele, convingerile. Pornind de la acest stil de autoprezentare, Mariana Caluschi (2001, 111112) promovează, În sfera prezentării sinelui, două concepte esențiale pentru managementul imaginii: conceptul de „self-made man” și cel de „selfmanagement”. Primul concept desemnează individul ridicat din poziții social de nivel inferior, În condiții materiale și economice precare, indivizi care s-au afirmat și impus În societate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
condiții materiale și economice precare, indivizi care s-au afirmat și impus În societate și au cucerit o poziție socială și economică fără să fi fost prea mult școlarizați. Prin inteligență socială și creativitate, prin calități În controlul și prezentarea sinelui au reușit să acceadă la un statut social și economic satisfăcător. Self-managementul este un proces al conducerii de sine, al cărui produs este Însuși comportamentul și structurile de atitudini manifestate de subiect. Așadar, abilitățile de self management, printre care și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la un statut social și economic satisfăcător. Self-managementul este un proces al conducerii de sine, al cărui produs este Însuși comportamentul și structurile de atitudini manifestate de subiect. Așadar, abilitățile de self management, printre care și cele de prezentare a sinelui, Îi asigură individului o mai bună adaptare la viața socială. Comportamentul de consum se află În strânsă corelație cu imaginea pe care o hrănește individul și pe care o transmite celor din jur. Anxietatea socială va determina alegeri vestimentare moderate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de referință, familia, rolurile și statusurile asumate vor genera orientări diferite În preferințele de consum. Un set complex de factori care asigură caracterul specific al răspunsurilor comportamentale este reprezentat de trăsături de personalitate, structuri motivaționale și strategii de prezentare a sinelui. Raportând analiza științifică la fiecare din dimensiunile menționate se pot distinge o serie de tendințe dezvoltate la nivel mondial cu privire la comportamentul consumatorului În dinamica pieței de textile și confecții: În funcție de tipul de cultură, individualist sau colectivist, societățile se manifestă permeabil
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor). De vreme ce cultura populară comercializată nu Încetează să le spună copiilor ce să poarte și unde să-și cheltuiască banii, a nu avea acasă sau În ghiozdan produsul momentului le poate provoca acestor consumatori impresionabili și imaturi o criză a sinelui. Așa se explică, spune Karl Albrecht „cum de copiii din cartierele nevoiașe se tânguiesc și imploră până ce unul dintre părinții lor prost plătiți scoate 130 de dolari pentru o pereche de bascheți (care le rămân mici În scurt timp). Explică
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentele de la serviciu care au o bază noncalculativă, nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației, nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului și nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind un set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
a realizat că înțelegerea comportamentelor organizaționale are la bază premiza că indivizii acționează prin metode ce le maximizează valoarea schimbului pe care-l fac cu organizația. Într-un efort de a descoperi acest fenomen, unii cercetători au mizat pe teoria sinelui, ca o explicație alternativă pentru comportamentul organizațional. Specific, teoria identității sociale, teoria auto-prezentării și teoria auto-eficienței, toate sunt fundamental corelate cu conceptul de sine. Ceea ce lipsește este un model al conceptului de sine care să definească clar aceste constructe și
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
existente în literatură. (Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul de sine, conceptul individului despre sine este compus din patru percepții interrelaționate ale sinelui: sinele perceput, sinele ideal, stima de sine și setul de identități sociale. Fiecare din aceste elemente joacă un rol crucial în înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
în literatură. (Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul de sine, conceptul individului despre sine este compus din patru percepții interrelaționate ale sinelui: sinele perceput, sinele ideal, stima de sine și setul de identități sociale. Fiecare din aceste elemente joacă un rol crucial în înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste reprezentări
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul de sine, conceptul individului despre sine este compus din patru percepții interrelaționate ale sinelui: sinele perceput, sinele ideal, stima de sine și setul de identități sociale. Fiecare din aceste elemente joacă un rol crucial în înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste reprezentări de sine
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
crucial în înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste reprezentări de sine vor fi descrise, iar interrelațiile vor fi discutate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.1 Sinele Perceput Sinele perceput include percepțiile a trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Trăsături sunt etichete pentru o gamă largă de reacții care se regăsesc relativ permanent în tiparul de comportament. Fundamental pentru această definiție este ipoteza că
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste reprezentări de sine vor fi descrise, iar interrelațiile vor fi discutate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.1 Sinele Perceput Sinele perceput include percepțiile a trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Trăsături sunt etichete pentru o gamă largă de reacții care se regăsesc relativ permanent în tiparul de comportament. Fundamental pentru această definiție este ipoteza că oamenii fac
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]