4,201 matches
-
domnești și pere de Rădășeni”), tehnici ale descântecelor („oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată se pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opasul încălțării, ori, mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!” și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!”) etc. La fel de importantă în educarea elevilor este fabula. Deși
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată se pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opasul încălțării, ori, mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!” și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!”) etc. La fel de importantă în educarea elevilor este fabula. Deși, nu apare decât o dată în cei patru ani de
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
inițial, ulterior semne de HVS. 2. Radiologia este de importanță deosebită fiind prezente o serie de aspecte caracteristice. Cordul este de mărime nomală cu un VS uneori proeminent, cu pedicul vascular alungit până la articulațiile sternoclaviculare cu aspect de „coș de sobă” cu marginile dreaptă și stângă paralele. CoA este adeseori vizibilă în regiunea istmică ca o adâncitură în aortă (semnul indexului). În poziția OAS, cu esofag baritat se pot vedea două amprente - semnul 3 clasic, corespunzător dilatației pre- și post- stenotice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
În Portugalia aproape cinci ani!). Aștepta aici viza franceză. Locuia Într-o casă În curs de dezafectare, În jur maidan și piață de pește, noaptea se săra pește, casa mirosea de trăsnea, se impregnase. Iarna, frig, imposibil de Încălzit cu soba de fier această locuință. Adormea În zori, epuizat, fără speranțe. Își pierduse de câteva luni soția, Își impunea să nu se ducă la mormânt ca să nu o localizeze acolo, ci s-o aibă cu el. La șase luni de la decesul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
umflată care stă pe masa din salon. Picioarele mesei stau în cutii de parafină. Scaunele atârnă în cârlige prinse în tavan. Dimineață. Soarele strălucește. Ceața persistă în tufișurile de alun. Mă simt bine, deși am hainele ude. Fac focul în soba din secolul al XVIII-lea. Frescă în metal turnat: Lia o vede pe Rahila întrând în casă. Găsesc porcul sub podeț. O schijă sau sârma ghimpată i-a provocat o rană deschisă la rât. E clar că nu-l doare
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
punct de vedere al materialului de construcție, locuințele vârstnicilor sunt inferioare mediei și sunt mai bune cele din urban decât cele din rural; • din punct de vedere al modului de încălzire, locuințele vârstnicilor sunt utilate sub nivelul mediu (47% au sobă cu lemne, cărbuni, petrol); • 53,7% dintre gospodăriile vârstnicilor au ca sursă principală de apă rețeaua publică; • 50% nu au instalație de apă caldă; • 43% nu au canalizare; • 50% au grup sanitar în interiorul locuinței; • doar 50% au post telefonic propriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
înainte de a împlini zece ani. Unul din nefericitele ca zuri a fost cel al două fetițe, decedate la vârsta de nici trei ani. În timp ce mama era plecată la gârlă să clătească niște rufe, ele, rămânând singure în casă, pe plita sobei în care ardea focul era o tigaie cu untură, dată în clocote. Una din gemene - că erau născute concomitent - pune mâna pe coada tigăii, o trage spre dânsa să mănânce din ea, cum văzuse că făcea mama când le hrănea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pași în jos gârla pe care o deslușisem cu privirile de pe munte. Deschid poarta, intru în ograda destul de mare, parte din ea pietruită, merg în căsuța de vară, cea de la capătul grajdului, ca să mă văd cu mama. Focul ardea în sobă, iar plita sobei o simt destul de fierbinte, ademenitoare. Deșert traista de bureți, aleg roșcovii și câteva pânișoare, îi așez pe plită, iar când simt că și-au lăsat zeama în pălăria lor, iau burete cu burete și beau zeama care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
gârla pe care o deslușisem cu privirile de pe munte. Deschid poarta, intru în ograda destul de mare, parte din ea pietruită, merg în căsuța de vară, cea de la capătul grajdului, ca să mă văd cu mama. Focul ardea în sobă, iar plita sobei o simt destul de fierbinte, ademenitoare. Deșert traista de bureți, aleg roșcovii și câteva pânișoare, îi așez pe plită, iar când simt că și-au lăsat zeama în pălăria lor, iau burete cu burete și beau zeama care mi se pare
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o păstra ca pe o comoară și nu o prea împrumuta la vecini, făina combinată cu apă și sare, fără fermenți de creștere, prima și chiar și cea de-a doua turtă răsucită cu un făcăleț special, coaptă pe plita sobei din casă, purta numele de „turta vacii”. De unde se vede, că era în tradi ție ca înainte de om, de copiii din casă, să se dea însemnătate, cu întâietate, vacii care asigura hrana celor care o îngrijeau. Turtele erau așezate sub
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de loc bine. Nu prea aveai pe ce pune mâna, ca să-ți ostoiești foamea. Să poți dormi noaptea. Să ai putere de muncă a doua zi. Restul turtelor pregătite de mama, poate și mai bine întinse și coapte pe plita sobei din casă aveau și ele rostul lor principal. Înmuiate și umplute cu straturi succesive de julfă, după un anumit meșteșug, asortate cu miez d e nucă, mirodenii și zahăr ori miere de albine, după poftă și gust, numite „pelincile Domnului
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
meu, chiar și pantalonii, care tot uzi erau. Când am ajuns acasă i-am povestit babei întâmplarea trăită. De atunci m-am hotărât să nu mai merg noaptea în pădure. Și n-am mai mers! La aer și la gura sobei Cobor treptele casei bătrânești și în ogradă dau cu ochii de cumnatul, soțul Catrinei, a surorii mele. Abia intrase în ogradă. Era frânt de obosit. De la cumnatul meu Gheorghe, miner la mina Leurda și apoi funcționar la biroul de contabil
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cel mai eficient, că era ca sticla. Intrase în obiceiul minerilor ca în traista în care își purtau mâncarea , la întoarcerea acasă de la șut să pună și o bucată de antracit, pe care, când aju ngeau acasă, o puneau în sobă pentru că avea o putere calorică superioară, înroșind repede plita de la sobă. Se d esfăcea ca o floricică de porumb prăjită și după ardere nu rămânea cenușă, ci doar un fel de spumă. Acest cărbune nu deținea în conținutul lui nici un
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ca în traista în care își purtau mâncarea , la întoarcerea acasă de la șut să pună și o bucată de antracit, pe care, când aju ngeau acasă, o puneau în sobă pentru că avea o putere calorică superioară, înroșind repede plita de la sobă. Se d esfăcea ca o floricică de porumb prăjită și după ardere nu rămânea cenușă, ci doar un fel de spumă. Acest cărbune nu deținea în conținutul lui nici un gram de pământ, fiind foarte scump și căutat pe piață. Cel
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
rășcovi, pânișoare, sbârciogi, urechea babei sau hribi din care mama, acasă, deși era iarnă, făcea o tocăniță tare gustoasă, mâncată cu poftă, de-mi lingeam degetele, după cum am mai spus într-un alt loc al povestirilor mele. Când plita de la sobă era fierbinte, așezam rășcovii sau pânișoarele pe plită, pândeam până bureții lăsau un fel de zeamă în pălăria lor, pe care eu o sorbeam repede repede, ca să nu mi-o ia sora-mea înainte. După ce mâncam asemenea bucate gustoase, ieșeam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cu lemne, luam toporul și începeam să desfac buturuga adusă, în bucăți-bucăți, mai mari sau mai mici, pe care le stivuiam în grămadă, după dimensiuni, de unde un braț sau două de lemne le d uceam în casă. La așezam în fața sobei ca să servească bine la încălzit mai ales mie care aveam un loc al meu, imediat în spatele sobei și unde mă simțeam cald, cât era noaptea de iarnă, destul de lungă. Îmi aduc aminte de anul 1932, murise tata, se abătuse pe la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe care le stivuiam în grămadă, după dimensiuni, de unde un braț sau două de lemne le d uceam în casă. La așezam în fața sobei ca să servească bine la încălzit mai ales mie care aveam un loc al meu, imediat în spatele sobei și unde mă simțeam cald, cât era noaptea de iarnă, destul de lungă. Îmi aduc aminte de anul 1932, murise tata, se abătuse pe la noi o iarnă foarte aspră, cu zăpadă de aproape un metru înălțime, timp când, singura distracție duminica
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mari, către râpa care cobora până la gârla care era înghețată și treceam cu săniuța până departe în fața porții surorii mele, Catrina. Seara, când mă retrăgeam în casă și dădeam jos opincile de cauciuc și oghelile, întindeam picioarele înghețate până la gura sobei, plină cu jeratic... Mintea mă conducea să părăsesc sania și să mă a puc să-mi procur schiuri, așa cum aveau băieții pe care îi vedeam coborând năvalnic dincolo de Trotuș, din dealul Asăului. Dar de ce nu aș putea să-mi fac
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
noaptea în visurile puține și de loc liniștitoare. Ca o lumină vie care îmi picură în s uflet, o văd și o simt. Stau de vorbă cu dânsa, îmi zâmbește, mă mângâie ca atunci când îmi făceam reapariția de după prichiciul de la soba din odaie, locul meu de d ormit și de veghe... Mâinile ei mici și neobosite, mereu lucrătoare, mereu agitând, spălând și dereticând, îmi apar împreunate că într-o rugăciune, ca atunci când mergea cu noi la biserica satului și mă purta
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
din Europa, legile Islamului au fost pe alocuri călcate, căci de unde să știe acei Ghiauri ignoranți cum se folosește mozaicul acela colorat în toate nuanțele curcubeului? Și cum nu știau, au luat ceramica și au clădit cu ea porți, în loc de sobe, în vreme ce un meșter uzbec, al cărui nume s-a păstrat scris la intrarea palatului, a împletit, pentru prima dată în lume, dantelă de alabastru pe fond de oglinzi, împodobind astfel pereții acelei săli ce avea să se numească, pînă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
nu ne înțeleg graiul, noi nu-l înțelegem pe al lor și ne continuăm drumul, în paralel, fără să ne amestecăm, străini... Vizita se sfîrșește în Sala de Ceai, plină de darurile trimise Emirului de alți mai mari ai lumii. Sobele sunt din faianță olandeză, oglinzile din cristal de Veneția, porțelanul și ceramica din toate colțurile lumii. Ne pregătim să ieșim în parc, noi și bătrînii, dar mai zăbovesc o clipă în fața unui superb serviciu de ceai din porțelan de Delft
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Aplecăm cît putem staturile noastre prea înalte pentru pragul colorat și ne strecurăm la căldură, într-o iurtă spațioasă, luminată cît se poate de bine de razele puternice ale soarelui, căzînd vertical prin deschizătura acoperișului. Căldura provine de la o mică sobă de tuci al cărui coș se înalță prin aceeași deschizătură și în care o femeie tînără și frumoasă îndeasă găteje și bulgări de bălegar uscat. Întreaga familie vreo opt sau zece suflete se adună în jurul nostru. Lepăd cojocul și șalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
vreo opt sau zece suflete se adună în jurul nostru. Lepăd cojocul și șalul uriaș în care înfruntasem gerul și vîntul usturător al deșertului și ne așezăm pe două taburete micuțe. Ganjur, Sandan și bărbații familiei se lasă la pămînt, în jurul sobei încinse. Tînăra femeie scotocește prin cotloane și scoate la iveală două castroane, unul din faianță colorată și celălalt din lemn lăcuit. Le cercetează cu atenție, ca nu cumva, din nebăgare de seamă, vasele să fi suferit vreo stricăciune, ceea ce ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de la mină sau se pregătesc să intre în schimbul de noapte iar femeile și copiii se adună de pe la treburile casei sau ale cîmpului, aparatele miraculoase aduc de la distanță ecourile unei lumi necunoscute, care țin locul basmelor de odinioară, spuse la gura sobei înainte de stingerea opaițului. Din pricina asta, cei ce se deplasează, cu vreo ocazie, pînă în comună, aduc, odată cu puțina corespondență, cîte un "Program de radio și televiziune". Așa se face că, în clipa asta, am în mînă programul de săptămîna viitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
găsi ceva pentru punga mea, am căutat și m-am instalat la Frascati la douăzeci de kilometri depărtare de Roma. Odaia ce-o aveam la Frascati era la fel cu aceea a lui Popp. Peste tot piatră și rece, fără sobă. Era pe lângă piața principală a orășelului. Ca și la București, la Roma, după război, era mereu lipsă de locuințe și o bună parte din români, îndeosebi ardeleni, ne aranjasem la Frascati unde eu am stat până prin mai, când reușesc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]