6,537 matches
-
fermecătoare femei care se jucau și se alergau. Ele s-au repezit cu toatele în întâmpinarea lui Rogero, și l-au condus în palat care era asemenea unui paradis. Am putea să numim astfel acest palat în care ceasurile treceau fără socoteală, într-o veșnică încântare. Locuitorii săi nu cunoșteau spațiul, lipsa și... mai ales bătrânețea. Ei nu încercau alte senzații decât acelea de plăcere și de veselie; fericerea era aici o cupă ce părea că niciodată nu se golește. Cele două
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
nici un bărbat heterosexual n-o mai făcuse. Era un sacrilegiu să sar peste vreo seară de joi, care, pe lângă că era foarte amuzantă, Îmi oferea și cea mai mare cantitate de atenție masculină din toată săptămâna (dacă nu puneam la socoteală brunch-ul). Will și Simon Își creaseră multe ritualuri În cei aproape treizeci de ani de când erau Împreună. Își petreceau vacanțele În doar trei locuri: St. Barth’s la sfârșitul lui ianuarie (deși În ultima vreme Will Începuse să se plângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
știu dacă aș putea spune că ne-am regulat de-adevăratelea, spuse Janie. Ce dracu’ Înseamnă asta? Întrebă Alex. Ori ai făcut-o, ori nu. — Păi, dacă nu era șeful meu, probabil că nici nu s-ar fi pus la socoteală. A intrat și-a ieșit de câteva ori, n-a fost mare brânză. E mai mult decât am făcut eu În ultimii doi ani, am zis. —Interesant. Mă Întreb câți alți tipi au mai intrat În categoria nu-mare-brânză-nici-nu-sepune-la-socoteală. Janie? Lămurește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Adică, a existat riscul ca nici o celebritate de primă mână să nu apară? — Au fost câțiva actori din Totul despre sex, a remarcat Leo meditativ. —Păi, scuză-mă, dar nu cred că Chris Noth și John Corbett se pun la socoteală dacă vorbim de prima mână! spuse Skye. Ai văzut-o cumva pe Jessica Parker? Nu! În plus, TDS - folosi abrevierea aici - e atât de depășit. Toată chestia a fost un coșmar. Firma fusese angajată de Warner Books să dea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Mason Pearson. După cum vedeți, mai sunt doar câteva luni. După multe cercetări și consultări, am ales Sanctuary ca locație. Leo, poți să ne informezi asupra logisticii? Leo se uită la Elisa cu o expresie ce Însemna „De când Îți dau ție socoteală?“, dar apoi Își drese glasul și ne spuse tuturor că avea interviuri cu mai multe companii de producție (care se vor ocupa de toate, de la mobilă la lumini) și că va obține cu siguranță o listă cu cele alese până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pe acoperiș. —Ăă, nu-mi trebuie, mulțumesc, am spus, incapabilă să-mi desprind ochii de pe fată. Terminase cele două mici linii pe care Caleb i le lăsase și se rostogolise pe spate. Tehnic, nu era complet goală, dacă puneai la socoteală banda de mătase fucsia, care-i atârna foarte jos, pe șolduri și-i acoperea doar partea din față a pelvisului, lăsând toată partea din spate la vedere. Cureaua pe care am crezut la Început că o purta se dovedi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
leagă lucrurile. Da’ cine știe dacă or mai fi tunuri pentru niște moșnegi ca noi? ― Apoi dacă voi sunteți moșnegi, atunci ci sî mai zâc di mini? - a intrat în vorbă moș Pavel. ― Ei. Pe matale nu te punem la socoteală - a răspuns Dumitru. ― Aflați voi, flăcăi’ tati’, cî șî eu am făcut armata la artilerii. Doamni, cât am mai împins la tun în timpu’ războiului! Eu eram ochitor. Șî dacî aș fi greșât macar cu o gradațâi, apâi nu era
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
un oftat adânc scăpat fără voie. ― Apoi, din câte știu eu, pe la ora douăsprezece, la noapte, am cam ajunge... ― Asta înseamnă că, dacă o luăm la picior, pe la ora trei la noapte vom fi acasă... ― Da’ tu nu pui la socoteală și bagajele? Că nu-l poți trezi pe Aizic hangiul în miez de noapte, ca să le lași la el. ― Da’ ce, ora douăsprezece îi ceas târziu pentru un hangiu? ― Cred că ai dreptate, Todiriță... Se vedea cât de colo că
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
acasă când ne-or vedea... ― Așa cred și eu - a întărit Todiriță, cu jumătate de gură, spusa lui Dumitru. „Te cred, netotule. Te cred. Cum să nu-i faci bucurie muierii tale, când prin sosirea ta acasă îi încurci toate socotelile! Are să se bucure ca de o casă aprinsă” - îl dojenea Dumitru în gând. Pe la Crâșma din drum, lui Todiriță i-a scăpat un oftat adânc. ― Da’ ce jale așa mare te-o cuprins, omule, de oftezi atât de tare? ― Ei
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mai veni la târg. ― Să vă fie de bine și să nu-l ocoliți pe Aizic, căăă... multă lume l-o cam uitat - vorbea hangiul numărând banii cu prefăcută nepăsare, în timp ce și-i aduna în palmă de pe colțul mesei. ― Bună socoteala, jupâne? - a întrebat Dumitru, în timp ce își potrivea pălăria pe cap. ― Mai bună nici că se poate, gospodarilor. ― Apoi, rămâi în pace, că noi ne-om duce la treburile noastre - a vorbit Todiriță. ― Mergeți cu bine și să-i găsiți sănătoși
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
șolduri. Apoi și-o scoase din gura ei și ejaculă. Danny se uită în altă parte. Claire îi atinse șoldul. Danny tresări, încercă să se relaxeze, dar continuă să tresară. Claire îi mângâie un mușchi încordat la câțiva centimetri de socoteala lui. Drogatul o regula pe coșuroasă pe la spate, cu penetrarea prinsă în prim-plan. Stomacul lui Danny ghiorăi - mai rău decât atunci când doar bea și nu mânca nimic. Mâna lui Claire continua să exploreze. Danny simți că se zgribulește, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Lui. 16. Și să nu dați uitării binefacerea și dărnicia; căci lui Dumnezeu jertfe ca acestea Îi plac. 17. Ascultați de mai marii voștri și fiți-le supuși, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele, pentru ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinînd, căci așa ceva nu v-ar fi de nici un folos. 18. Rugați-vă pentru noi, căci suntem încredințați că avem un cuget bun, dorind să ne purtăm bine în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
la mine nu se prind... Nu pot să-ți dau mai mult de 20 de lei! ― Atâta mă costă pe mine! răspunse băcanul supărat. Și, dacă nu-ți convine, n-ai decât să nu iei; îl torn înapoi, și gata socoteala! ― Chiar te rog! zise pungașul nostru supărat. Băcanul, necăjit că-și pierduse vremea de pomană, luă urciorul, se duse la butoi și-l răsturnă cu gura în jos, așteptând până crezu el că s-a scurs tot untdelemnul, care, fiind
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
spuse bucuros: ― Mulțumesc, domnule, că nu ți-ai uitat de datorie, dar eu, să-ți spun drept, nu mai țineam minte de ea. Câți îmi rămân mie datori un ban-doi, n-am păr în cap! Eu nu le mai țin socoteală, că nici n-am să mă-mbogățesc, nici n-am să sărăcesc din atâta lucru. Dar, dacă zici dumneata că mi-ai rămas dator... apoi așa trebuie să fie. După asta, pungașul plecă și se mai plimbă prin inima târgului
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
rubiniu. Ei, dar și masa aceasta nu putea să dureze cât un praznic! Când crezură pungașii că s-au săturat mai ales de băutură, și că e vremea potrivită, se hotărâră să plece și chemară pe hangiu să le facă socoteala. Cum se brodi, nu știu, se vede spre și mai marele noroc al cinstiților mușterii, că hangiul avea treabă la grajduri, așa că trimise cu socoteala pe tejghetarul lui. ― Cât face? ― Uite atâta și-atîta! ― Foarte bine! Și aproape toți pungașii în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
că e vremea potrivită, se hotărâră să plece și chemară pe hangiu să le facă socoteala. Cum se brodi, nu știu, se vede spre și mai marele noroc al cinstiților mușterii, că hangiul avea treabă la grajduri, așa că trimise cu socoteala pe tejghetarul lui. ― Cât face? ― Uite atâta și-atîta! ― Foarte bine! Și aproape toți pungașii în același timp băgară mâinile în buzunare, chipurile ca să scoată bani și să plătească fiecare. Atunci, unul din ei spuse: ― Eu plătesc toată socoteala! ― Ba nici
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
trimise cu socoteala pe tejghetarul lui. ― Cât face? ― Uite atâta și-atîta! ― Foarte bine! Și aproape toți pungașii în același timp băgară mâinile în buzunare, chipurile ca să scoată bani și să plătească fiecare. Atunci, unul din ei spuse: ― Eu plătesc toată socoteala! ― Ba nici nu mă gîndesc! îi răspunse altul. Tu ai mai plătit și ieri. Acum e rândul meu! ― Nu vă mai certați degeaba, intră al treilea în vorbă, pentru că azi am să plătesc eu! Și de-aci porni gâlceava. Fiecare
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mai luam doi colegi, care trebuiau să m-aducă în clasă, ținîndu-mă cu grijă de subțiori. Scopul era să intrăm după ce profesorul scosese la lecție seria pe care urma s-o examineze. Așteptam în curte, cam cât ne făceam noi socoteala că a notat absenții, apoi ne puneam planul în aplicare; eu mă lungeam pe gheața pe care ne dăduserăm în serie până arunci, și unul din ei mă târa de-o mână, până mă murdăream de zăpadă și de noroi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
atunci noi am fi făcut niște teze fictive, așa, de ochii profesorului, ca sa vadă, el că nu stăm degeaba, ci scriem ceva, acolo! Printre cei cinci candidați, în afară de mine, mai era și Moscu lonaș. Dar sfântă mai e vorba romînului: "Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din tîrg". Ca niște elevi sârguincioși și cu cele mai bune intenții, ne așezaserăm toți în primele bănci din laborator și așteptam în liniște sosirea profesorului și începerea tezei. Chimistul, însă, a bănuit
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Meciul era deosebit de important, pentru că rămăseserîm în finală cu Evanghelica și lupta nu era prea ușoară; și printre cei de la Evanghelică erau câțiva internaționali, care jucau la "Olympia-Club", Echipa Evanghelicei era compusă mai mult din nemți, iar noi ne făcuserăm socoteala că, în afară de jocul măestrit al băieților noștri, trebuia să conteze foarte mult și "galeria". La meci avea să vină tot Lazărul, sportiv sau nu, afară de Cioc, care nu admitea alt sport decât oina, singurul punct asupra căruia nu se înțelegea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
O glumă oarecum impertinentă, dar în același timp spirituală, a făcut-o Chiorul, tot la ora de Filozofie. Profesorul obișnuia să intre în clasă foarte devreme, imediat ce suna; iar mulți dintre băieți mai întîrziau pe la bufet, cam cât își făceau socoteala că durează notarea absenților. De data aceasta, Tânărul, surâzător ca de obicei, pusese absenții și se pregătea să-nceapă explicația noii lecții, când ușa se deschise încet și intră Chiorul cu gura plină, mestecând de zor. Profesorul îl văzu și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Mă privește! Oina se joacă de către două echipe: una este "la bătaie" și a doua, "la prindere". De data aceasta, echipa lui Costache era la bătaie și a lui Matei Păunescu, la prindere. Mingea o arunca Matei, care-și făcuse socoteala să tragă în Moscu, când o încerca să fuga. Știa că bietul Moscu nici nu fugea și nici nu se apăra. Ba, când trebuia să bată mingea, de frică să nu i-o prindă adversarul și să treacă la mijloc
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Cornel și-a aruncat servieta în bancă și a pornit glonț spre banca mea. ― Ia ascultă, bă, zgîrîie-hîrtie, îți bați joc de mine și de dragostea mea? ― Cu mine vorbești?! ― Cu tine, cu cine vrei să vorbesc? Să-mi dai socoteală! Te nenorocesc în bătaie, papugiule! Îmi faci poezii cu abțibilduri, de iese că fata pe care-o iubesc eu e o gâscă, ai? ― Ce, mă, nu ești în toate mințile?! ― Ba eu sânt dar tu n-ai fost când mi-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
nu mai știu câte, mă prefăcui eu încurcat, spre a-i provoca un răspuns precis. Băieții, care până atunci priviseră pe fereastră, plictisiți că nu se simțeau deloc la largul lor, își ciuliră urechile, presimțind că se vor amuza pe socoteala lui Marinescu, vădit în mare încurcătură. Dar răspunsul întîrzia să vină. Marinescu își îndreptă nodul la cravată, își împinse apoi maxilarul inferior în afară, scoțîndu-și mărul lui Adam din guler și spuse stingherit: ― Dacă dumneata ții chiar atât de mult
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ăsta, cu suplinitorul! Timpul trecu mai repede decât ne așteptam. Se făcuse tîrziu: 11 și jumătate! Cofetarul ne spuse politicos că trebuie să închidă, că niciodată nu mai ținuse deschis până la acea oră. Ne-am hotărât să plecăm. Am făcut socoteala, am plătit și am ieșit din cofetărie. Afară, sub un șopron, se odihnea un autocamion de transportat gheața. ― Băieți, propuse Moscu, foarte bine dispus și inspirat, nu sânt poet, dar trebuie să recunosc că zeița Fortuna, în aleasa-i mărinimie
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]