3,200 matches
-
constantă lui Planck redusă, iar "s" este un numar nenegativ întreg sau semiîntreg (0, 1/2, 1, 3/2, 2, etc.), denumit numărul cuantic de spin. De exemplu, electronii (care sunt particule elementare) sunt denumite particule cu "spin-1/2" deoarece spinul lor este "s = 1/2". Spinul fiecărei particule elementare are o valoare "S" fixă care depinde doar de tipul particulei, si nu poate fi modificat prin niciun mijloc cunoscut (deși este posibil să fie modificată direcția vectorului impuls unghiular). Fiecare
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
este un numar nenegativ întreg sau semiîntreg (0, 1/2, 1, 3/2, 2, etc.), denumit numărul cuantic de spin. De exemplu, electronii (care sunt particule elementare) sunt denumite particule cu "spin-1/2" deoarece spinul lor este "s = 1/2". Spinul fiecărei particule elementare are o valoare "S" fixă care depinde doar de tipul particulei, si nu poate fi modificat prin niciun mijloc cunoscut (deși este posibil să fie modificată direcția vectorului impuls unghiular). Fiecare electron are "s = 1/2". Alte
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
fi modificat prin niciun mijloc cunoscut (deși este posibil să fie modificată direcția vectorului impuls unghiular). Fiecare electron are "s = 1/2". Alte particule elementare cu spin-1/2 sunt neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetica) are spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero. Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, si atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
este posibil să fie modificată direcția vectorului impuls unghiular). Fiecare electron are "s = 1/2". Alte particule elementare cu spin-1/2 sunt neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetica) are spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero. Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, si atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar impulsul lor unghiular este suma dintre spinul
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
1/2". Alte particule elementare cu spin-1/2 sunt neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetica) are spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero. Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, si atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar impulsul lor unghiular este suma dintre spinul particulelor și impulsul unghiular orbital al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
Alte particule elementare cu spin-1/2 sunt neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetica) are spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero. Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, si atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar impulsul lor unghiular este suma dintre spinul particulelor și impulsul unghiular orbital al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero. Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, si atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar impulsul lor unghiular este suma dintre spinul particulelor și impulsul unghiular orbital al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de cuantificare a impulsului unghiular se aplică atât particulelor elementare cât și celor compuse. Se spune despre unele particule compuse că au un spin definit, ca
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
suma dintre spinul particulelor și impulsul unghiular orbital al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de cuantificare a impulsului unghiular se aplică atât particulelor elementare cât și celor compuse. Se spune despre unele particule compuse că au un spin definit, ca și cele elementare; de exemplu, protonul are spinul 1/2. Prin această se înțelege spinul stării interne de energie minimă a particulei compuse. Aproape toate particulele, atât reale, cât și presupuse, au spini cuprinși între 0 și 2
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de cuantificare a impulsului unghiular se aplică atât particulelor elementare cât și celor compuse. Se spune despre unele particule compuse că au un spin definit, ca și cele elementare; de exemplu, protonul are spinul 1/2. Prin această se înțelege spinul stării interne de energie minimă a particulei compuse. Aproape toate particulele, atât reale, cât și presupuse, au spini cuprinși între 0 și 2:
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
de cuantificare a impulsului unghiular se aplică atât particulelor elementare cât și celor compuse. Se spune despre unele particule compuse că au un spin definit, ca și cele elementare; de exemplu, protonul are spinul 1/2. Prin această se înțelege spinul stării interne de energie minimă a particulei compuse. Aproape toate particulele, atât reale, cât și presupuse, au spini cuprinși între 0 și 2:
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
particule compuse că au un spin definit, ca și cele elementare; de exemplu, protonul are spinul 1/2. Prin această se înțelege spinul stării interne de energie minimă a particulei compuse. Aproape toate particulele, atât reale, cât și presupuse, au spini cuprinși între 0 și 2:
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
de undă totală este antisimetrică. Pentru electronii dintr-un singur atom, înseamnă că doi electroni nu pot avea aceleași patru numere cuantice, adică dacă "n", "l", și "m" sunt aceleași, atunci "m" trebuie să fie diferit, astfel încât electronii să aibă spin opus. este unul din principiile cele mai importante din fizică, în primul rând pentru că cele trei tipuri de particule din care este compusă materia obișnuită — electroni, protoni, și neutroni — i se supun; astfel, toate particulele materiale prezintă comportament de ocupare
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
operator de rotație) din mecanica cuantică. Schimbul de particule din sistemul cu două particule identice (care este echivalent matematic cu rotația fiecărei particule cu 180 de grade) are ca rezultat schimbarea semnului funcției de undă a sistemului (când particulele au spin semiîntreg) sau nu (când particulele au spin întreg). Astfel, două particule identice cu spin semiîntreg nu pot fi în același loc cuantic - pentru că funcția de undă a unui astfel de sistem ar trebui să fie egală cu opusul său - și
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
de particule din sistemul cu două particule identice (care este echivalent matematic cu rotația fiecărei particule cu 180 de grade) are ca rezultat schimbarea semnului funcției de undă a sistemului (când particulele au spin semiîntreg) sau nu (când particulele au spin întreg). Astfel, două particule identice cu spin semiîntreg nu pot fi în același loc cuantic - pentru că funcția de undă a unui astfel de sistem ar trebui să fie egală cu opusul său - și singura funcție de undă care satisface această condiție
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
identice (care este echivalent matematic cu rotația fiecărei particule cu 180 de grade) are ca rezultat schimbarea semnului funcției de undă a sistemului (când particulele au spin semiîntreg) sau nu (când particulele au spin întreg). Astfel, două particule identice cu spin semiîntreg nu pot fi în același loc cuantic - pentru că funcția de undă a unui astfel de sistem ar trebui să fie egală cu opusul său - și singura funcție de undă care satisface această condiție este funcția de undă nulă. Particulele cu
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
fermioni—și respectă principiul de excluziune Pauli. În afară de electron, proton și neutron, în această categorie se mai înscriu neutrinii și quarkurile (din care sunt formați protonii și neutronii), precum și unii atomi cum ar fi cel de heliu-3. Toți fermionii au spin semiîntreg, adică ei au un impuls unghiular intrinsec a cărui valoare este formula 1 înmulțită cu un număr semiîntreg (1/2, 3/2, 5/2, etc.). În teoria mecanicii cuantice, fermionii sunt descriși ca "stări antisimetrice". Particulele cu spin întreg au
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
fermionii au spin semiîntreg, adică ei au un impuls unghiular intrinsec a cărui valoare este formula 1 înmulțită cu un număr semiîntreg (1/2, 3/2, 5/2, etc.). În teoria mecanicii cuantice, fermionii sunt descriși ca "stări antisimetrice". Particulele cu spin întreg au o funcție de undă simetrică și se numesc bosoni; în contrast cu fermionii, ei se pot afla în număr mai mare în aceeași stare cuantică. Exemple de bosoni sunt fotonul și bosonii W și Z. La începutul secolului al XX-lea
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
reduse la regula simplă "un electron pe stare", dacă stările electronilor sunt definite folosind patru numere cuantice. Pentru acest scop, el a introdus un nou număr cuantic cu două valori posibile, identificat de Samuel Goudsmit și George Uhlenbeck ca fiind spinul electronului. Principiul de excluziune Pauli poate fi descoperit pornind de la presupunerea că un sistem de particule ocupă stări cuantice antisimetrice. Conform teorema statisticii spinului, particulele cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
nou număr cuantic cu două valori posibile, identificat de Samuel Goudsmit și George Uhlenbeck ca fiind spinul electronului. Principiul de excluziune Pauli poate fi descoperit pornind de la presupunerea că un sistem de particule ocupă stări cuantice antisimetrice. Conform teorema statisticii spinului, particulele cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două particule, în care o particulă există
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
cu două valori posibile, identificat de Samuel Goudsmit și George Uhlenbeck ca fiind spinul electronului. Principiul de excluziune Pauli poate fi descoperit pornind de la presupunerea că un sistem de particule ocupă stări cuantice antisimetrice. Conform teorema statisticii spinului, particulele cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două particule, în care o particulă există în starea formula 2
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
un sistem de particule ocupă stări cuantice antisimetrice. Conform teorema statisticii spinului, particulele cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două particule, în care o particulă există în starea formula 2 și cealaltă în starea formula 3 este Totuși, dacă formula 2 și formula 3 sunt doar aceeași stare, formula de mai sus dă mulțimea zero: Aceasta nu reprezintă o
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
străbăteau urmându-l pe Harris aveau anumite caracteristici: "„apa și pietrele erau inexistente, copacii la fel; abundența scaieților în timpul anotimpului ploilor, scaieți care se transformau în arbuști și formau adevărate hățișuri de netrecut, apoi, de asemenea arbori pitici, arbuști cu spini - toate acestea oferind acelor câmpii un aspect arid și pustiu. Or, nimic din toate acestea nu era astfel”". Explicația lui Harris este aceea că zona străbătută de ei este un ținut care îl uimește și pe el. Nepotrivirile se înmulțesc
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
pare să aibă un hobby. Deși el este fericit și jucăuș, este lipsit de bun simț. Cele mai multe decese ale lui implică capul său ochii ce-i ies din orbite. Flaky, în traducere Fulgușor, este un porc spinos roșu ai cărui spini au fulgi albi care seamănă cu mătreața. Sexul ei este necunoscut, dar creatorii o iau drept față, cu toate că îi lipsesc trăsături fizice pe care le au celelalte personaje feminine, cum ar fi genele. Ea este un personaj timid, si tinde
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
soluție" a paradoxului lui Gibbs, deoarece oferă, prin produsul scalar, o măsură naturală a apropierii între două stări. Pentru aceasta, luăm în considerație gradele interne de libertate ale particulelor care constituie gazele și presupunem pentru simplitate că ele au un spin egal cu 1/2. Presupunem că gazele L și R sunt identice, dar diferit polarizate. Este de așteptat ca, atunci când direcțiile de polarizare se apropie una de cealaltă ("similaritatea gazelor crește"), creșterea de entropie datorită amestecului scade continuu către zero
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
de "totală similaritate" dispare acum. Acest argument este expus în detaliu în și se bazează pe definiția entropiei în mecanica cuantică dată de J.v.Neumann în cartea sa . După J.v.Neumann entropia unui mol de gaz format din particule cu spin 1/2 la temperatura Ț în volumul V este dat de:formulă 18 unde "S(clasic)" este dat de ecuația (S), "R" este constantă gazelor perfecte , "ρ" este matricea de densitate asociată cu o singură particulă:formulă 19 iar "Tr" semnifică urma
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]