3,217 matches
-
încă ce vin! Dar nimeni nu se hotărî să se întoarcă în pădure pentru așa ceva. Ș-apoi... nu-l aveau pe moș Lazăr Brusture aproape? Mai discutară puțin despre faptul că fiecare era zgîriat pe față și pe mîini de spini, își mai atraseră atenția asupra unor pete de noroi rămase pe haine, apoi Iancu Răgălie interveni cu întrebarea care sta pe buzele fiecăruia: Totuși ce-a putut fi acolo, dom'le? Nimeni nu se putea împăca cu gîndul că ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de viață pâlpâie din ce în ce mai slab. Îndărătnice, oasele nu mai vor să deseneze unghiuri drepte și linii continue sau boltite acolo unde au fost, odată, umeri, șolduri, genunchi. Mai cu seamă coastele împung prin pielea din ce în ce mai subțire, ca o pădure de spini. Pe Musa îl bântuie însă genele de fluture, colțurile gurii căreia i-a inventat un zâmbet născut numai pentru el. Dege tul îngreunat, nu demult, de inelul lui Solomon. Talia subțire, așa cum a văzut-o el prima oară, dreaptă în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
copacilor albastrul cerului de vară, mă simțeam ca În anii copilăriei mele cînd după ce hălăduiam prin zăvoiul În care păsările cîntau doar pentru mine, fluturii Încercau să mă Înveselească oprindu-se pe flori ca să le admir culorile minunate ale aripilor, spinii Îmi mai Înțepau tălpile goale ca să mă facă atent că În lume sînt și lucruri de care trebuie să mă păzesc, șopîrlele voiau să mă avertizeze că trebuie să mă feresc de șarpe, buburuzele Îmi arătau binevoitoare direcția În care
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
zi aceeași față pentru nația sa. Prezența legiuitorilor în șatră îl tulburase nespus de mult pe bulibașă. Nu știa cum de se ajunsese aici. Avusese strania impresie că aceștia îi vorbiseră într-o limbă necunoscută; erau cuvinte înciudate, pline de spinii unor acuzări despre fapte pe care starostele nu bănuise că le purtase prin lume cu șatra lui. I se spusese că se cerea a se face lumină în cazul enunțat și că venise timpul de a se lua o hotărâre
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
țipetele de durere ale lui Guzu. Acesta era un om cam prostănac și avea o femeie cam tâmpă ca și el. Nu era nici gospodar ca lumea. O casă ca vai de ea cu grădină înconjurată de un gard de spini prin care treceau câinii și porcii în voie. Ne-am hotărât să râdem de el într-o vară. Aveam vreo 18 ani. Am strâns ciulini și cam pe aproape de miezul unei nopți de cătran ne-am dus la Guzu. Avea
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și cercetări psihopedagogice” în două volume (1982 și 1995), după pensionare, cu o hărnicie deosebită a scris și a scos de la tipar încă zece volume de proză, versuri și aforisme, cu titluri cât mai sugestive, precum: „Flori târzii”, „Parfum de spini”, „Educator adevărat”, „Toamnă la Copou”, „Lumina educației”, două volume (2005 și 2007), „Vâslaș în luntrea vieții”, „Stropi de înțelepciune”, „Acorduri pe strune de suflet” și „Trompeta cu surdină”, care sper să nu fie și ultimul volum. Autorul a avut bunăvoința
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Contesa, câinele nefericitului care i-a adus nefericirea, să umble cu mâinile ude la priza micului televizor alb-negru, să dea anunț la ziar pentru găzduirea unei tinere perechi care s-o omoare ca să le rămână Palatul, să se înțepe cu spinii trandafirilor și să nu se dea cu spirt, să lingă vopseaua de pe tablourile vechi, să se închidă în pian până se sufocă, să se roage să moară, să arunce o monedă în Fontana di Trevi, să moară de râs de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
bun pentru dat la copii, să-și mai revină. Lecțiile le făceam pe malul unui pârâu care se vărsa în Olt având în jur locul natural în care ne puteam camufla la apariția avioanelor. Și iarăși, cercul de coroană de spini cu rare înfloriri de speranță își recuperează întregul. La Câșlița, într-una din zile, năboi de lume și mișcare de căruțe. Erau aduși răniții de pe nu știu care vapor de pasageri, victimă și el a războiului. Lovit de câteva mine își aruncase
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de aplecare peste caiete scri se, fotografii, acte cu literele dezlânate, gata să dau tiparului această Carte a părinților. Tata vorbește în Cer cu fratele, Constantin sin Constantin, și trec săptămânile și nu știu ce să așez pe copertă. Poate coroana de spini a lui Cristos, cu un mugure de speranță și o lacrimă de roșu... Vocea mamei mereu singură în crisalida casei pe care nu vrea s-o părăsească, poate și din teama unui alt fel de nou refugiu parcă mă imploră
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ce făcea, dar fetița sosea și pleca, într-o zi cu urechile găurite, apoi cu un piercing în buric, apoi cu buzele rujate, apoi duhnind a parfum. Băiatul a sosit, la un moment dat, cu un tatuaj. Un lanț de spini în jurul mușchiului firav de la pulpă. Altă dată, cu sfârcurile găurite de niște inele de argint. Apoi cu penisul găurit. Odată, cu părul blond mirosind acru. Mirosind a gălbenele. Ca pungile de marijuana din camera cu probe. Camera aia plină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
s-au adunat zece volume, acesta fiind cel de-al unsprezecelea. Scrisul lui Vasile Fetescu se concentrează în jurul unui trunchi tematic apropiat de preocupările sale psiho-pedagogice, îmbrăcând însă forme diverse de expresie literară. În Flori târzii (2002) și Parfum de spini (2003), profesorul Fetescu tatonează parcă spațiul literaturii, adunând împreună creații aparținând mai multor genuri literare: proză scurtă, versuri lirice profunde, catrene vesele și triste, cugetări și aforisme. Urmează apoi o separație necesară a genurilor, în urma căreia câștigă pentru început proza
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
vorba despre aforism. Faptul acesta nu este surprinzător pentru cel ce i-a urmărit evoluția (rapidă) a scrisului. În primul rând, aforismul este o preocupare mai veche a sa, fiind prezent fragmentar în primele cărți (Flori târzii și Parfum de spini), una dintre secțiunile din Flori târzii purtând chiar titlul cărții precedente de parimii. În al doilea rând, factura scrisului lui Vasile Fetescu prefigurează potențialități pentru acest gen. În aproape întreaga operă literară a profesorului se întrevede înclinația pentru cugetarea densă
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
cu pompă ca tine...“ Pentru Înmormântarea Marietei au fost pustiite nu știu câte sere de flori și devastate grădinile mahalalelor, că toată noaptea lătraseră câinii, tot chemându‑se Între ei dobermani cu câini‑lupi, Îndârjiți În zgardele lor aidoma unor coroane de spini; lunecau verigile grele ale lanțului pe sârma de oțel temeinic Întinsă, răsunând precum lanțurile sclavilor din negura istoriei, fără ca nimănui să‑i treacă prin cap, chiar nici bătrânilor grădinari osteniți, În a căror oase istovite zăcea istoria bolilor, veșnică precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
piept. La țărmul apelor de gală Strig hidra mea, chilocefală: - Întemnițate William, Cast hidrofil, te așteptam Să treci, maree, din oglindă În luna frunții, să te-aprindă; Student stufos, Bostonian, Cețoase Wilson William, Îți jur, ar face-o bună mină Spini șase-n pielea ta marină! (De șase ori, în ape grele Sting fier aprins, până-n prăsele; Fulger cedat, just unghi normal, Cad reflectat, croiesc cristal.) Piei, chip! Rămâi, cortină spartă, Pătrată Spanie pe-o hartă, Răpus, în mâini, pumnalul tras
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Eminescu. Când într-un cerc de scriitori, în primăvara 1921, un adolescent comprimat și închis, ca un nor de energie (ca una din pietrele dense și fără vârstă ale domeniului novalisian), ne evoca, în spuneri fără seamăn, Pietrele privegheate de spini, Drumurile mediatoare între destine; Else-neur-ul adânc al Prințului în Amânare (unde "clipele te plouă ca o rouă de aramă") și Soarele mai ales: orb, hipogeic, aur sterp ori inimă a Erdei, către care Novalis comanda echipele-i de vise; când
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
China. La Universitatea din Annamalainagar, în sudul Indiei, aproape de Madras - după cum povestește cu mult humor - a trebuit să predea învestmîntat în haină sacră și petrecut de mai multe ori cu îmbălsămate cununi de trandafiri. Adesea, trandafirii de la mâneca odăjdiei ștergeau spinii caracterelor algebrice de pe tablă, încît totul s-a cufundat, până la urmă, într-un aburos mister. Adesea, în trenuri, un capabil reprezentant de comerț, cu indiscreția breslei, îl întreabă: - În ce branșă voiajați? - Eu voiajez în matematice, răspunde d. Blaschke. Conversația
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
rezonanță, aerul devine carnal, spectatorii imponderabili, baierele universului se deschid, în clipa aceea Sandei atacă pianul, cele două încep concertul, trupurile lor se înconjoară de o aură transparentă, pe fruntea lui Zinzin apar picuri de sudoare ca o coroană de spini, privirea albastru-violet devine incandescentă, mâinile lui Sandei aleargă pe clape, Aide ascultă concertul paralizată de uimire, cele trei se scufundă într-o lume proteică, fiecare cade în propriul ei tunel, în propria ei imaginație, toate trei pășesc în propria lor
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
al terasei de desprindere, din marginea Baisei și în care căruțele de odinioară tăiaseră defileu către fumuriul zărilor. Păun ținea, totdeauna, își aminti el, un pepene mare, cel mai mare din câți erau ochiți de copiii-hoți, prin gardul amarnic de spini, care împrejmuia bostănăria. Chiaburul ascundea acest pepene și nimănui nu-i dădea să guste din el. Îl bagă în pântecele femeii", clevetiseră, mai demult, limbi veninoase. Că Iustiniana, răposata nevastă a lui Petrea Păun, avusese burduhanul umflat, ca de ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în chimir, până a le da doctorilor, care scoteau, iarăși, cu o siringă lungă, lichide roșii, din pântecele Iustinianei. Păun dădea și de pomană, totdeauna, mai cu seamă miercurea și vinerea și în zilele luminate. Dădea din bostănăria îngrădită de spini și păzită de frica dulăilor ciobănești, cât voiau să ia văduvele din Goldana și invalizii de război, care veneau, pe malul Gegiei, în mantale ponosite, sprijinindu-se în cârje. Da' tot se cunoaște că e hapsân, fiindcă, de cumva, cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o curiozitate de bebeluș poznaș, îl îmboldi în coastă pe puiul de linx vânăt care, cocoțat stângaci în arbore, îl fixa cu ochi tăioși. Nevârstnica și încă nătăfleața jivină scuipă șuierător, după tradiția felinelor, și, cu o mânioasă cange de spini în devenire, lovi convingător în spațiu. Ludic și stupefiat agresor, cu endemice instincte ale jocurilor de vânătoare, practicate de îndepărtați strămoși tribali, Profesorul făcu un instantaneu salt înapoi. Reculul involuntar și prea veloce îi deveni fatalmente gravitațional: se împiedică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a nopții până la Pământul cel binecuvântat. Îmbătat de înțelesul concentrat, de revelația surprinzătoare, de savoarea misterioasă a concisei balade, Profesorul se precipită spre o tufă de ghimpe din marginea luminișului cu arborele-candelabru de argint. Smulse dintr-un ram țepos un spin ascuțit și lung și împinse cu hotărâre vârful atroce în carne, dungându-și câteva linii sângerii în formă de radical în podul propriei palme. Văzându-l, Vânătorului i se crispară ușor vopselele de război de pe frunte. Clătină din cap a dojană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în curtea de acasă cu mecanismul de la pompa care umplea rezervorul de apă, montat pe acoperișul vilei, Profesorul urcă ager în autocarul luxos al Companiei Turistice de Vest, ținându-și mai departe foarte strâns palma tatuată cu vârful ascuțit al spinului. Nu conteni să surâdă, amuzat de același gând al recentei amintiri: nici unul dintre cei care, după ce-i deschideau poarta, opintindu-se și minunându-se de neglijența proprietarului, nu se plângeau de dificultatea operațiunii, în afară de poștaș, care după un timp îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Frunzele sfioase își mureau moartea strâns lipite. Moartea sub ochii copiilor, priveghere. Așa se întâmplă și între oameni când Dumnezeu nu îngăduie lumânarea: Le-a venit timpul... ,,Nedrept ești, Dumnezeul plantelor, te risipești până și-n rădăcina de brusture, în spinii salcâmului, în puful păpădiei; Dumnezeul meu din plafar, nu ești bun nici măcar în siropul de tuse. În jurul unei tulpini, doi copii și-au împreunat mâinile mai mult decât o răstignire. Iubirea ispitirea adâncului; la început izvor, apoi fântână, apoi nemărginire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
geantă. 22. Un necaz nu vine niciodată singur. Cuza, Unirii, Lăpușneanu, Sărăriei, Copou, drumul spre casă mereu era mai scurt. Mersul, un fel de plutire: Așa ar trebui să zboare toți când ies de la biserică: plumbul din picioare să curgă, spinii din inimă să ardă, norii din suflet să plouă. Am fost în casa ta, Doamne, nu m-ai văzut. Biserica era plină de Sfinți, de Îngeri, Cuvioși, Arhangheli, Mucenici și mai erau în casa ta, Doamne, câteva cete de demoni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cauți cu privirea în altă parte. Picioare împlinite la miezul nopții, precum felinarele din grădinile publice, întunericul nu are unde să te ascundă, plutoane de lumini verticale mărșăluiesc de-a lungul bulevardului ca într-o retragere cu torțe. Picioare trandafiri, spinii trezesc gustul sângelui, până la beție mai ai un pas; draga mea, ți-am așternut petale sub icoană, cazi în genunchi a dezlegare, păcatul este că sunt, fericirea este că poți. Picioare cât două semne de exclamare, până și cerului îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]