KorAP: Find »[drukola/base=stăpână & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...112 113 114 ...126 >

3,144 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349

cel de-al doilea exercițiu, însemnând și oprindu-mă asupra punctelor unde am simțit o mai mare consolare sau dezolare, sau o mai mare simțire spirituală 2, după care voi purta trei dialoguri în felul următor. 63. Primul dialog, cu Stăpâna noastră, ca să-mi dobândească de la Fiul și Domnul său har pentru trei lucruri: primul, să dobândesc o cunoaștere lăuntrică a păcatelor mele și dezgust față de ele; al doilea, ca să simt neorânduirea lucrărilor mele, pentru ca, dezgustându-mă de ele, să mă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
Domn al tuturor, nu numai că-și vor oferi trudei propriile persoane, ci mergând împotriva propriei senzualități și împotriva iubirii lor trupești și lumești, vor aduce o ofrandă de mai mare cinste și de mai mare însemnătate 2, spunând: 98. „Stăpâne Veșnic al tuturor lucrurilor, Îți aduc ofranda mea, cu bunăvoința și cu ajutorul Tău, dinaintea nesfârșitei Tale bunătăți și dinaintea slăvitei Tale Maici, și a tuturor sfinților și sfintelor Curții cerești, pentru că ceea ce vreau și doresc și este hotărârea mea chibzuită

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
și cum, văzând că toți coborau în iad, hotărăsc 1 din veșnicia Lor ca cea de-a doua Persoană să se facă om pentru a mântui neamul omenesc; și astfel, la plinirea timpurilor, îl trimit pe sfântul înger Gabriel la Stăpâna noastră 2. 103. A doua introducere. Compunerea vizuală a locului; aici va fi să văd marea cuprindere și rotunjime a lumii unde se află oameni atât de mulți și feluriți; îndeosebi casa și încăperile Stăpânei noastre din cetatea Nazaret, în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
pe sfântul înger Gabriel la Stăpâna noastră 2. 103. A doua introducere. Compunerea vizuală a locului; aici va fi să văd marea cuprindere și rotunjime a lumii unde se află oameni atât de mulți și feluriți; îndeosebi casa și încăperile Stăpânei noastre din cetatea Nazaret, în ținutul Galileii. 104. A treia introducere. Să cer ceea ce vreau: aici va fi să cer cunoașterea lăuntrică a Domnului, care pentru mine S-a făcut om, ca să-L iubesc și să-L urmez mai mult

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
scaunul de domnie sau pe tronul Maiestății Sale dumnezeiești, cum privesc întreaga față și rotunjime a pământului și pe toți oamenii, șaflațiț într-o orbire atât de mare, cum mor și coboară în iad. Al treilea, să o văd pe Stăpâna noastră și pe îngerul care o salută; iar apoi să reflectez pentru a trage folos dintr-o astfel de scenă 1. 107. Al doilea punct. Să aud ceea ce vorbesc persoanele de pe fața pământului, și anume cum vorbesc unii cu alții

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
punct. Să aud ceea ce vorbesc persoanele de pe fața pământului, și anume cum vorbesc unii cu alții, cum înjură și hulesc etc. La fel, ce vorbesc Persoanele dumnezeiești, și anume: „Să mântuim neamul omenesc etc.”, și apoi ce vorbesc îngerul și Stăpâna noastră; iar apoi să reflectez pentru a trage folos din cuvintele lor. 108. Al treilea punct. Să privesc apoi la ce fac persoanele de pe fața pământului, ca de pildă, cum rănesc, ucid, merg în iad etc.; de asemenea, șlaț ceea ce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
privesc apoi la ce fac persoanele de pe fața pământului, ca de pildă, cum rănesc, ucid, merg în iad etc.; de asemenea, șlaț ceea ce fac Persoanele dumnezeiești, și anume, purced la sfânta întrupare etc.; de asemenea, șlaț ce fac îngerul și Stăpâna noastră, și anume, pe înger, îndeplinindu-și îndatorirea de sol, și pe Stăpâna noastră, smerindu-se și aducând mulțumire Maiestății dumnezeiești; iar apoi să reflectez ca să trag vreun folos din fiecare dintre aceste lucruri. 109. Dialog. În sfârșit, este de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
rănesc, ucid, merg în iad etc.; de asemenea, șlaț ceea ce fac Persoanele dumnezeiești, și anume, purced la sfânta întrupare etc.; de asemenea, șlaț ce fac îngerul și Stăpâna noastră, și anume, pe înger, îndeplinindu-și îndatorirea de sol, și pe Stăpâna noastră, smerindu-se și aducând mulțumire Maiestății dumnezeiești; iar apoi să reflectez ca să trag vreun folos din fiecare dintre aceste lucruri. 109. Dialog. În sfârșit, este de purtat un dialog, gândindu-mă la ce trebuie să spun celor trei Persoane

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
dumnezeiești; iar apoi să reflectez ca să trag vreun folos din fiecare dintre aceste lucruri. 109. Dialog. În sfârșit, este de purtat un dialog, gândindu-mă la ce trebuie să spun celor trei Persoane dumnezeiești, sau Cuvântului Întrupat, sau Mamei și Stăpânei noastre, cerând în funcție de ceea ce simt, pentru a-L urma și imita mai mult pe Domnul nostru, care tocmai S-a întrupat 2, spunând un Pater noster. 110. CEA DE-A DOUA CONTEMPLAȚIE ESTE CEA A NAȘTERII. Rugăciune. Rugăciunea pregătitoare obișnuită

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
imita mai mult pe Domnul nostru, care tocmai S-a întrupat 2, spunând un Pater noster. 110. CEA DE-A DOUA CONTEMPLAȚIE ESTE CEA A NAȘTERII. Rugăciune. Rugăciunea pregătitoare obișnuită. 111. Prima introducere este istorisirea, șcareț aici va fi cum Stăpâna noastră, însărcinată aproape în luna a noua, după cum se poate medita cu evlavie, a ieșit din Nazaret călare pe o măgăriță, împreună cu Iosif și o slujnică, ducând șcu eiț un bou, pentru a merge la Betleem, să plătească tributul pe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
joasă sau de înaltă, și cum era aranjată. 113. A treia va fi la fel și va avea aceeași formă ca aceea din contemplația de mai înainte. 114. Primul punct este să văd persoanele, și anume să-i văd pe Stăpâna noastră și pe Sfântul Iosif și pe slujnică și pe pruncul Isus după ce s-a născut, luând eu chipul unui mărunt sclav sărac și nevrednic, privindu-i, contemplându-i și slujindu-i în trebuințele lor, ca și cum m-aș afla de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
trei trepte: prima, a sărăciei opusă bogăției; a doua, ocările și disprețul, opuse slavei lumești; a treia, umilința opusă trufiei; și, de la aceste trei trepte, să fie conduși către toate celelalte virtuți. 147. Dialog. Se va purta un dialog cu Stăpâna noastră, ca să-mi dobândească de la Fiul și Domnul său harul de a fi primit sub steagul Lui, în primul rând în cea mai mare sărăcie spirituală, iar dacă Maiestatea Sa dumnezeiască ar fi astfel slujită și ar binevoi să mă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
Pater noster. 148. Notă. Acest exercițiu se va face la miezul nopții și, apoi, din nou, dimineața; și se vor face două reluări ale aceluiași exercițiu, la ceasul liturghiei și la ceasul vesperelor, terminând mereu prin cele trei dialoguri: cu Stăpâna noastră,cu Fiul și cu Tatăl; iar exercițiul cu perechile, care urmează, la ceasul dinaintea cinei. 149. ZIUA A PATRA. TOT ÎN ZIUA A PATRA SE VA FACE MEDITAȚIA ASUPRA CELOR TREI PERECHI DE OAMENI 1, PENTRU A ÎMBRĂȚIȘA CEEA CE

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
287). 162. Prima notă este că în contemplațiile acestei a doua săptămâni, după cum va vrea să acorde timp sau după cum va trage folos, fiecare poate prelungi sau scurta șnumărul de zileț. Dacă se va prelungi, se pot lua misterele vizitei Stăpânei noastre la Sfânta Elisabeta, păstorii, tăierea împrejur a pruncului Isus, cei trei crai4 și așa mai departe; dar dacă se va scurta, să se scoată chiar și dintre cele propuse. Pentru că aceasta se face pentru a oferi o introducere și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
dat sufletul (nr. 297); apoi, cele două reluări și exercițiul cu cele cinci simțuri 2. ZIUA A ȘASEA. La miezul nopții, de la coborârea de pe cruce până la mormânt, exclusiv (nr. 298); și dimineață, de la mormânt, inclusiv, până la casa în care era Stăpâna noastră, după ce și-a îngropat fiul. ZIUA A ȘAPTEA. Contemplarea întregii pătimiri laolaltă în exercițiul de la miezul nopții și în cel de dimineață, iar în locul celor două reluări și al exercițiului cu cele cinci simțuri, să mă gândesc de-a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
mă gândesc de-a lungul întregii zile, cât mai adesea cu putință, cum trupul preasfânt al lui Cristos, Domnul nostru, a rămas desprins și despărțit de suflet și unde și cum era îngropat. De asemenea, să mă gândesc la singurătatea Stăpânei noastre, sfârșită de durere; apoi, pe de altă parte, la aceea a ucenicilor. 209. Notă. Trebuie luat aminte că acela care vrea să stăruiemai mult3 în pătimire, trebuie să ia pentru fiecare contemplație mai puține mistere, de pildă, în prima

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
mai mult, pentru a stăvili mai bine orice poftă neorânduită și ispită a dușmanului, dacă este ispitit să mănânce mai mult, atunci să mănânce mai puțin. 218. SĂPTĂMÂNA A PATRA. PRIMA CONTEMPLAȚIE: CUM CRISTOS, DOMNUL NOSTRU, I S-A ARĂTAT STĂPÂNEI NOASTRE (NR. 299). Rugăciune. Obișnuita rugăciune pregătitoare 1. 219. Prima introducere este istorisirea, care aici va fi cum, după ce Cristos Și-a dat sufletul pe cruce și trupul a rămas despărțit de suflet, rămânând mereu unit cu dumnezeirea, fericitul suflet

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
sufletele drepților, și venind la mormânt, a înviat și i-a apărut binecuvântatei Sale Maici cu trup și suflet. 220. A doua introducere. Compunerea vizuală a locului, care aici va fi să văd așezarea sfântului mormânt și locuința sau casa Stăpânei noastre, privind fiecare colț în parte; de asemenea odaia, locul de rugăciune. 221. A treia introducere. Este să cer ceea ce vreau; aici va fi să cer harul să mă bucur și să mă veselesc adânc de atâta slavă și bucurie

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
Domnul nostru, să se încredințeze pe sine în rugăciunea pregătitoare Maiestății Sale dumnezeiești; și după ce și-a cercetat fiecare simț în parte, să zică Ave Maria sau Pater noster; iar cine ar dori să o imite în folosirea simțurilor pe Stăpâna noastră, să i se încredințeze în rugăciunea pregătitoare, ca să-i dobândească acest har de la Fiul și Domnul său; și, după ce și-a cercetat fiecare simț în parte, să zică Ave Maria. 249. AL DOILEA FEL DE A SE RUGA ESTE

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
următoare, toate cuvintele cuprinse între paranteze sunt chiar din Evanghelie, dar nu și celelalte șcuvinteț 1; și, în mare parte, pentru fiecare mister vor fi trei puncte pentru a le medita și contempla cu mai multă ușurință. 262. DESPRE BUNĂVESTIREA STĂPÂNEI NOASTRE, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 1,26-38. 1. Primul punct este că sfântul înger Gabriel, salutând-o pe Stăpâna noastră, îi vestește zămislirea lui Cristos, Domnul nostru (Și, intrând îngerul acolo unde era Maria, a salutat-o spunându-i: „Dumnezeu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
parte, pentru fiecare mister vor fi trei puncte pentru a le medita și contempla cu mai multă ușurință. 262. DESPRE BUNĂVESTIREA STĂPÂNEI NOASTRE, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 1,26-38. 1. Primul punct este că sfântul înger Gabriel, salutând-o pe Stăpâna noastră, îi vestește zămislirea lui Cristos, Domnul nostru (Și, intrând îngerul acolo unde era Maria, a salutat-o spunându-i: „Dumnezeu să te mântuiască, cea plină de har2, vei zămisli în pântece și vei naște un Fiu”). 2. Al doilea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
Domnul nostru (Și, intrând îngerul acolo unde era Maria, a salutat-o spunându-i: „Dumnezeu să te mântuiască, cea plină de har2, vei zămisli în pântece și vei naște un Fiu”). 2. Al doilea: îngerul întărește ceea ce i-a spus Stăpânei noastre, vestindu-i zămislirea sfântului Ioan Botezătorul („Și iată că Elisabeta, ruda ta, a zămislit un fiu la bătrânețea sa” ). 3. Al treilea: Stăpâna noastră i-a răspuns îngerului („Iată slujitoarea Domnului, fie mie după cuvântul tău”). 263. DESPRE VIZITA

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
în pântece și vei naște un Fiu”). 2. Al doilea: îngerul întărește ceea ce i-a spus Stăpânei noastre, vestindu-i zămislirea sfântului Ioan Botezătorul („Și iată că Elisabeta, ruda ta, a zămislit un fiu la bătrânețea sa” ). 3. Al treilea: Stăpâna noastră i-a răspuns îngerului („Iată slujitoarea Domnului, fie mie după cuvântul tău”). 263. DESPRE VIZITA STĂPÂNEI NOASTRE LA ELISABETA, VORBEȘTE SFÂNTUL LUCA ÎN 1,39-56. 1. Primul. Cum Stăpâna noastră a vizitat-o pe Elisabeta, iar sfântul Ioan Botezătorul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
noastre, vestindu-i zămislirea sfântului Ioan Botezătorul („Și iată că Elisabeta, ruda ta, a zămislit un fiu la bătrânețea sa” ). 3. Al treilea: Stăpâna noastră i-a răspuns îngerului („Iată slujitoarea Domnului, fie mie după cuvântul tău”). 263. DESPRE VIZITA STĂPÂNEI NOASTRE LA ELISABETA, VORBEȘTE SFÂNTUL LUCA ÎN 1,39-56. 1. Primul. Cum Stăpâna noastră a vizitat-o pe Elisabeta, iar sfântul Ioan Botezătorul, fiind în sânul mamei sale, a simțit prezența Stăpânei noastre (Când a auzit Elisabeta salutarea Stăpânei noastre

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
a zămislit un fiu la bătrânețea sa” ). 3. Al treilea: Stăpâna noastră i-a răspuns îngerului („Iată slujitoarea Domnului, fie mie după cuvântul tău”). 263. DESPRE VIZITA STĂPÂNEI NOASTRE LA ELISABETA, VORBEȘTE SFÂNTUL LUCA ÎN 1,39-56. 1. Primul. Cum Stăpâna noastră a vizitat-o pe Elisabeta, iar sfântul Ioan Botezătorul, fiind în sânul mamei sale, a simțit prezența Stăpânei noastre (Când a auzit Elisabeta salutarea Stăpânei noastre, pruncul a săltat în pântecul ei și Elisabeta, plină de Duhul Sfânt, a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]