19,182 matches
-
un lirism doloricsarcastic, de-o tonalitate aparent lîncedă, în fond mustind de contrarietate: „orășelul dormitează/ tihnit și senin în propria-i insipidă,/ incoloră, sudoare.// A morții? A sorții?/ Ferestrele sînt oblonite/ în calea luminii de început de veac,/ cățelul fără stăpîn pare bine hrănit” (Dumnezeu într-un rol infantil). Locatară a unui apartament cocoțat la etajul opt al unui bloc purtînd, culmea, maleficul număr 13 bis, poeta trăiește singurătatea citadină care o determină să ia aminte la cîteva detalii consolatoare: un
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
reacții suficient de energice. În primul rînd față de fauna umană rebarbativă, întrupată într-un „neica nimeni”, care „se plimbă sătul și tihnit// prin orășelul de pe malul stîng/ al apei aproape curgătoare, presărînd/ pe urmele lui vagi hîrtii sclipitoare”, fiind totodată „stăpîn/ pe coada vacii nebune,// pe ștampila primăriei/ și pe destinul meu -/ doar atît” (Neica nimeni). Autoarea are puterea imaginativă de a-și abandona „exilul” de-o viață, evadînd „pentru douăzeci/ și patru de ceasuri/ de pe malul stîng al Jiului,/ din
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
Făr-cuprinde lumeantreagă”... Pentru a ajunge la semantica misteriosului lexem ler din colinde, obiectivul încercării noastre, vom apela la o etimologie inversă, pornind în arheologia semantemului de la remanențele lui moderne. Să cercetăm, așadar, cuvântul lord, cu echivalarea lui latină dominus, ’domn, stăpân’, care acoăeră și sensul de Dumnezeu. Cu etimonul compus din arhaicele hlaf (pâine) + weard (paznic, păstrător), eng. lord a avut inițial sensul de ’stăpân al pâinii, al casei’. Ulterior, în Evul Mediu, ’la’eard a fost contaminat omofonic de scoțianul
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
semantemului de la remanențele lui moderne. Să cercetăm, așadar, cuvântul lord, cu echivalarea lui latină dominus, ’domn, stăpân’, care acoăeră și sensul de Dumnezeu. Cu etimonul compus din arhaicele hlaf (pâine) + weard (paznic, păstrător), eng. lord a avut inițial sensul de ’stăpân al pâinii, al casei’. Ulterior, în Evul Mediu, ’la’eard a fost contaminat omofonic de scoțianul laird, ‘stăpân al unei proprietăți, al unei moșii’, rezultând eng. lord, ‘domn’. Ajungem astfel la substratul celtic și la scoțianul laird, glosem care ascunde
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
acoăeră și sensul de Dumnezeu. Cu etimonul compus din arhaicele hlaf (pâine) + weard (paznic, păstrător), eng. lord a avut inițial sensul de ’stăpân al pâinii, al casei’. Ulterior, în Evul Mediu, ’la’eard a fost contaminat omofonic de scoțianul laird, ‘stăpân al unei proprietăți, al unei moșii’, rezultând eng. lord, ‘domn’. Ajungem astfel la substratul celtic și la scoțianul laird, glosem care ascunde după o dentală protetică străvechiul lair al legendelor celtice. Prin transfer semantic, lair, ar însemna, în opinia noastră
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
al unei moșii’, rezultând eng. lord, ‘domn’. Ajungem astfel la substratul celtic și la scoțianul laird, glosem care ascunde după o dentală protetică străvechiul lair al legendelor celtice. Prin transfer semantic, lair, ar însemna, în opinia noastră, nu doar ’domn, stăpân al locului’, ci și ’stăpân suprem, zeu’, ca în cazul lat. domine sau daco-rom. doamne. Revenind la colinde și la sintagma lerui ler, putem concluziona acum că ea traducea un ’Domnu-i doamne’, sau ’doamne doamne’, o invocație căreia adstratul latin
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
lord, ‘domn’. Ajungem astfel la substratul celtic și la scoțianul laird, glosem care ascunde după o dentală protetică străvechiul lair al legendelor celtice. Prin transfer semantic, lair, ar însemna, în opinia noastră, nu doar ’domn, stăpân al locului’, ci și ’stăpân suprem, zeu’, ca în cazul lat. domine sau daco-rom. doamne. Revenind la colinde și la sintagma lerui ler, putem concluziona acum că ea traducea un ’Domnu-i doamne’, sau ’doamne doamne’, o invocație căreia adstratul latin i-a subliniat sensul cu
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
luată în considerare. Și de când lucrați aici? De mai bine de un an de zile. Dar nu aveti familii și nu mergeți niciodată pe la casele voastre? Suntem, toate, orfane și celibatare. Mi se părea din ce in ce mai ciudat. Dar, oare, aveți vreun stăpân ori stăpâna, vreo firma care se ocupă de voi? Avem un stăpân, da, se grăbiră ele să răspundă, însă nu l-am zărit niciodată. Ne trimite doar scrisori, toate primim scrisori de la el. Epistole de serviciu, am bănuit eu, rostindu
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
an de zile. Dar nu aveti familii și nu mergeți niciodată pe la casele voastre? Suntem, toate, orfane și celibatare. Mi se părea din ce in ce mai ciudat. Dar, oare, aveți vreun stăpân ori stăpâna, vreo firma care se ocupă de voi? Avem un stăpân, da, se grăbiră ele să răspundă, însă nu l-am zărit niciodată. Ne trimite doar scrisori, toate primim scrisori de la el. Epistole de serviciu, am bănuit eu, rostindu-mi bănuiala cu voce tare. O, nu, mă corectară femeile-papusi, sunt scrisori
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
Ne trimite doar scrisori, toate primim scrisori de la el. Epistole de serviciu, am bănuit eu, rostindu-mi bănuiala cu voce tare. O, nu, mă corectară femeile-papusi, sunt scrisori de suflet. Cobră se miră, într-un târziu, și el: bărbatul acela, stăpânul, cum îl numiți, va scrie tuturor epistole grave? O, nu, îl corectară femeile-papusi și pe el, sunt politicoase și personale. Adică erotice, am incercat eu să le prind în capcana, dar femeile mă priviră aspru. Stăpânul, spuseră ele, vorbind iar
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
și el: bărbatul acela, stăpânul, cum îl numiți, va scrie tuturor epistole grave? O, nu, îl corectară femeile-papusi și pe el, sunt politicoase și personale. Adică erotice, am incercat eu să le prind în capcana, dar femeile mă priviră aspru. Stăpânul, spuseră ele, vorbind iar în cor - după cum am precizat deja, întrucât nu aveau o bunica a lor -, știe cum ne cheamă pe fiecare, cine suntem, care sunt bucuriile și tristețile noastre. Bine, am capitulat eu, dar nu ați încercat să
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
încheiere, dar fără a o știrbi în vreun fel, povestea lui Orfeu și a Euridicei. Apoi, în acest final de învinși învingători, am fost lăsați să ieșim din casă transparență, după ce femeile-papusi ne încărcară cu flori și ciocolată primite de la stăpânul lor nevăzut, dar auzit prin scrisori. Am răsuflat ușurați și am tăcut, mai apoi, o zi întreagă, întrucat poveștile ne mâncaseră limba. Astfel avea să se încheie, pare-se, călătoria mea în țară trupelniciei și a senzualității, fiind eu împăcata
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
schimbe soarta noastră cu mult curaj, însă cu pierderi foarte mari. Printre cei căzuți era și Dimitrie Tarangul. Pe morți i-am lăsat pe câmpul de luptă, luând cu noi numai răniții ce puteau fi transportați pe caii rămași fără stăpân. Noi cei dispresurați și ce mai rămăsese din cavaleria Moldovei, cu oamenii lui Dimitrie strânși în jurul meu, ne-am unit cu vârful marei armate rusești care înainta, în timp ce avantgarda turcească, cu pașa Vali rănit, s'a retras făcând loc grosului
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
Cristescu se apropie de zona fierbinte a unei problematici care privește relația puterii cu individul; iată: "Oamenii greșesc punînd puterea în aceeașei sferă largă cu omenescul. Nici un stăpînitor dintre cei mai lăudați n-a mai fost om după ce a ajuns stăpîn. A fost cel mult un stăpîn mai priceput în arta lui, a manevrat mai bine și nu s-au văzut ițele lucrării lui. Marii stăpînitori n-au nevoie să-și ucidă cel mai bun prieten, să-și arate "adevărata fire
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
a unei problematici care privește relația puterii cu individul; iată: "Oamenii greșesc punînd puterea în aceeașei sferă largă cu omenescul. Nici un stăpînitor dintre cei mai lăudați n-a mai fost om după ce a ajuns stăpîn. A fost cel mult un stăpîn mai priceput în arta lui, a manevrat mai bine și nu s-au văzut ițele lucrării lui. Marii stăpînitori n-au nevoie să-și ucidă cel mai bun prieten, să-și arate "adevărata fire", adică cruzimea. Iată pe viu ceea ce
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
cafenelele și restaurantele renumite. Manifestînd o adevărată predilecție pentru amănunt, Haller descrie periferia și abatorul în culori neplăcute și vorbește despre cîinii vagabonzi și semisălbăticiți din București, prezenți peste tot, o victimă și ei a socialismului, rămași de pripas cînd stăpînii lor s-au mutat în blocurile construite de Ceaușescu. Bucureștiul cu florăresele țigănci a fost și este un oraș balcanic, colorat, vioi și dinamic. La București, naratorul locuiește în vila profesorului universitar de biologie Uricariu, pensionar, a cărui soție fusese
Un nou roman despre București by Mircea M. Pop () [Corola-journal/Imaginative/15328_a_16653]
-
Constanța Buzea * mâinile lungi ale săracului își lasă stăpânul afară pe trepte intră singure în locaș aprind o lumânare se roagă se închină așezându-se apoi smerite pe marginea mesei cu pâine * de câte ori pui în palma unui sărman un fruct curat dumnezeu pomului tău din cer îi scutură floarea
Ipostaze by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/15392_a_16717]
-
și intensă strălucire. Moartea sa în cutremur, acum 25 de ani, pe stradă, în mers, poartă pecetea unei asemenea clipe, unde totul s-a concentrat dintr-o dată, într-o fulgerare. Ca într-un vers de Rilke: "dă fiecărui moartea lui, Stăpîne", sfîrșitul a semănat întru totul omului.
Alexandru Ivasiuc - inedit by Tita Chiper () [Corola-journal/Imaginative/15478_a_16803]
-
băncile Facultății. Imediat după ce încheiasem studiile, fusesem trimis un an să mă specializez la Moscova. Cunoșteam așadar foarte bine, din lăuntru, grozăviile din Soviete, nu eram un inocent și cu toate astea, sau poate tocmai de aceea, îl admiram pe stăpânul Kremlinului. La întoarcere, element strălucit, de mare încredere și de mare perspectivă, am fost încadrat în Centrală, la București. După două-trei săptămâni, am cunoscut-o pe Chiara: întâmplător, într-o cofetărie. Era studentă în ultimul an la Geografie. M-au
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
fixitate a atitudinii ei față de mine - tocmai fiindcă mi s-a dăruit cu totul, fiindcă s-a pus necondiționat în slujba mea, tocmai de aceea ea a ajuns, de fapt, stăpâna mea. Da, adevărul este că necontenit am avut un stăpân eu, care mi-am făcut un crez din a spulbera ierarhiile, din a refuza să fiu condus de altcineva decât de mine însumi, eu, care chiar și pe Dumnezeu l-am respins, convins că nu e decât o ideologie de
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
timp, și tocmai de aceea, eu eram din ce în ce mai îndrăgostit de ea, mai subjugat de ea și faptul de a nu o fi supus mă orbea de furie neputincioasă, realizam exact situația: puteam să dispun cum voiam de viața ei, eram stăpânul ei ca un stăpân de sclavi, dar în același timp nu-mi aparținea deloc, nu cucerisem nici un milimetru din sufletul ei. Gândul acesta mă tortura, nu mai reușeam să dorm nopțile eu, care avusesem totdeauna un somn impecabil, de prunc
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
aceea, eu eram din ce în ce mai îndrăgostit de ea, mai subjugat de ea și faptul de a nu o fi supus mă orbea de furie neputincioasă, realizam exact situația: puteam să dispun cum voiam de viața ei, eram stăpânul ei ca un stăpân de sclavi, dar în același timp nu-mi aparținea deloc, nu cucerisem nici un milimetru din sufletul ei. Gândul acesta mă tortura, nu mai reușeam să dorm nopțile eu, care avusesem totdeauna un somn impecabil, de prunc neprihănit, îmi dădeam seama
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
ce înseamnă sentimentul proprietății, pot să fie contrariați de imaginea mulțumită de sine a lui Dim Cozianu, care, abia intrat în postura de proprietar de moșii și acareturi, sprijinindu-se bine în perne, se simte "ca un bărbat și un stăpîn". Chiar și femeile, în loc să se "abandoneze" vrajei erotice, îi privesc pe bărbați fie ca pe niște moșii îmbietoare, fie ca pe unele arvunite dar neadjudecate, fie "cu plăcere sătulă, mulțumită, de proprietar" în toată regula (vezi cazul Cleopatrei Cozianu). însăși
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
a căpăta forța unei Legi. Dacă în primele două lucrări menționate, Nina Ivanciu insista mai ales asupra consecințelor stagnării Eului în posturile sale de odinioară, reductibile până la urmă la rolurile eterne de victimă și călău sau de sclav și de stăpân, unul manifest, celălalt latent, cea de-a treia carte, refăcând parcursul tragi-comic al Eului - prins în capcana Imposibilului, promițător de miracole și a Interdicției, filtru a ceea ce trebuie și ceea ce nu trebuie spus, gândit sau simțit -, nu se mulțumește numai
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
reacții de apărare îndreptate spre mascarea emoției sau spre corectarea ei, ba chiar a înlocuirii acesteia prin ceea ce convine așteptărilor narcisice ale "zeului" său. Limbajul va fi solicitat să numească secretele (dorințe, fantasme etc.), - considerate bulversante sau rușinoase în ochii Stăpânului -, să formuleze pasiunile "intolerabile", să participe la proiectul pe care Eul se hotărăște să-l asume și să-l desăvârșească: sinceritatea cu sinele, renunțarea la artificiile autoidealizante, evadarea din cadre de referință și interpretative false sau parțiale, care îl împiedicau
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]