4,293 matches
-
în întregul spațiu dintre Tisa, Dunăre, Marea Neagră și Nistru, descendența latină și folosirea aceleiași limbi, cu câteva particularități regionale, locuitorii celor trei state românești continuă să se numească moldoveni, munteni, transilvăneni, dar și orheeni, soroceni, etc., chiar în interiorul aceleiași construcții statale. Apariția conștiinței naționale se datorează unei pături subțiri de intelectuali și se răspândește în mase pe parcursul secolului al XIX-lea, prin alfabetizare, presă, literatură. În Basarabia, desprinsă de Moldova și de masa principală a vorbitorilor limbii române înainte de debutul procesului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a identității dintre stat și națiune sau, mai exact, formarea unei națiuni odată cu statul și întemeierea națiunilor pe baza unor structuri politice. Astfel, după Vasile Vieru (președintele Asociației Istoricilor „Meleag Natal”), într-un articol sugestiv intitulat Afirmarea temeliilor noastre național - statale, enunță o teză halucinantă, anume că „Orice națiune (etnie) se consideră înfăptuită odată cu constituirea statului său național. Acest fenomen a avut loc și la Moldoveni. De aceea afirmăm cu toată certitudinea: da, noi suntem Moldoveni cu vechime istorică, cu tradiții
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
continuat să vorbească și să-și numească limba lor - moldovenească”. Materialul prezintă, așadar, și o contradicție logică: dacă o națiune apare odată cu statul, iar apariția statului determină geneza unei națiuni, atunci oare dispariția statului și înlocuirea sa cu alte construcții statale nu determină, implicit, și dispariția națiunii respective (și, după accepția autorului, și a etniei și a limbii corespunzătoare) și înlocuirea sa cu altă națiune, o altă etnie și o altă limbă? Așadar, națiunea moldovenească a fost înlocuită, pentru „Moldova de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
până la urmă o masă omogenă, cu trăsături comune, cum ar fi, să zicem, culoarea pielii și aspectul fizionomic specific doar acestui tip. Cu alte cuvinte, termenul „român” nu deține o conotație pur etnică: el e doar un criteriu de apartenență statală. Deci, a fi român înseamnă a fi cetățean al României. La fel cum cetățeni sovietici erau toate națiunile conlocuitoare în cadrul Uniunii Sovietice”. Citind aceste rânduri, ce se apropie periculos de retorica nazistă a raselor, rânduri ce ar trebui citite
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
serioși au fost unanimi de altfel în a susține unitatea limbii române, dincolo de fireasca sa diversitate sub forma graiurilor. Cele 3 (după alte păreri 5) graiuri ale dialectului dacoromân (muntenesc, moldovenesc, bănățean, crișean și maramureșean), nu coincid, de altfel, granițelor statale artificiale și bazate pe considerente politice și geografice în Evul Mediu (graiul moldovenesc se întinde și în nord-estul Transilvaniei și în nordestul Munteniei, precum și o parte a Dobrogei). De asemenea, nu există graiul transilvănean, dobrogean sau basarabean, deci teoria conform
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
limbă identică cu limba română, dar cu o denumire diferită, ceea ce este un non-sens), câtă vreme deznaționalizarea este în primul rând una lingvistică. Câteva momente din trecutul Moldovei sunt considerate evenimente decisive în constituirea statalității moldovenești și în legitimarea construcției statale de astăzi. Unele sunt preamărite, (1359, 1917, 1940, 1944, 1991), altele sunt amintite cu mare durere (1859, 1862, 1918). Astfel, despre Unirea din 1918 se spune că România a invadat tânăra Republică Moldova, au ocupat Chișinăul, au instituit starea de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
24 ianuarie 1918, ședința Sfatului Țării care declară „independența” Republicii Democratice Moldovenești”. Este preamărită în schimb ocupația sovietică din 1940 și 1944, considerată o piatră de temelie a statului moldovenesc, chiar actul prin care, în 1924, era creată o construcție statală artificială la est de Nistru, cu o populație majoritar ucraineană, este amintită cu nostalgie: „statalitatea moldovenească a fost de două ori suprimată: în 1862 și în 1918. Insistența cu care ea se restabilește se explică prin necesitatea istorică de autodeterminare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
avut statul lor național, Țara Moldovei, întemeiată în 1359; a fost dezmembrată de puterile expansioniste Austro-Ungaria și Rusia; populația dintre Prut și Nistru nu a participat la „alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn pe viață al noii formațiuni național - statale - România (1859)”. Deși istoric de profesie, rectorul Universității de Stat săvârșea unele erori și mistificări penibile: trecând peste faptul că Austro-Ungaria nu a apărut decât la aproape un secol de la anexarea Bucovinei, caracterizarea României din 1859 ca stat național combate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
la inițiativa Academiei de Științe și condusă de Gheorghe Duca, președintele instituției, la puțină vreme de la dezbaterea publică organizată de Asociația Istoricilor din Moldova, care a combătut cu argumente științifice miturile istorice ale Partidului Comuniștilor, în special cel al „tradițiilor statale unice”. La conferință istoricii serioși au combătut legitimitatea decretării anului 2009 ca an jubiliar al întemeierii Moldovei și au condamnat scopul politic electoral al festivităților. Demir Dragnev rezuma evenimentele care au dus la înființarea statului moldovenesc medieval și concluziona că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și obișnuința obedienței față de un for superior scindează clasa politică și vârfurile intelectualității. Curentului unionist românesc firesc, întemeiat pe trecutul istoric comun și pe factorii actuali de apropiere, i se opune o puternică orientare de păstrare a independenței și suveranității statale, cucerite în 1991. Independență doar aparentă, pentru că, în actualele condiții geopolitice, aservirea economică a Republicii Moldova de către succesoarea puterii hegemone din anii 19441990, Rusia, tinde să se materializeze și într-un control politic, prin interpușii săi de la Chișinău. Noua dominație rusească
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de Giorgio Agamben, Școala de la Frankfurt, Axel Honnert, Habermas, Viorella Manolache optează pentru un binom recesiv format din viață și politică/putere; așa cum se întîmplă cînd viața naturală, cum spune undeva autoarea, e "inclusă în mecanismele și în calculele puterii statale, politica transformîndu-se în (bio)politică. Cu tot ceea ce reclamă recalibrarea lui zoon pe o axă a politicului bioactiv și, pe filiera inaugurată de Stagirit, cu acceptarea omului modern drept o variantă adaptată a lui zoon politikon, sintagmă în a cărei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
referă la aceste "impedimente" într-o manieră, iarăși, particularizată: pentru americani, nu întâmplător, singurele posibile piedici pe cale pot fi generate numai din interior. Reagan descrie perioade de "stres economic și social", datorate neatenției cu care americanii au transferat, temporar, autoritatea statală guvernului național sau chiar poporului însuși. Însă, desigur, toate acestea reprezintă nu mai mult decât niște momente accidentale în logica istoriei mitice americane, a cărei revigorare depinde exclusiv de reînnoirea încrederii în libertate, însoțită, desigur, de atenție deosebită acordată forțelor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Comunitățile imaginare", așa cum se referă Benedict Anderson (1983), sunt națiunile văzute ca niște comunități existente la nivel imaginar, născute sau create de elite politice statale. Comunitatea și limitele sale sunt "imaginare" în măsura în care indivizii care o compun nu au nevoie de contact direct pentru a le cunoaște; ei știu că formează, cu toții, o națiune care are o limită precisă. 2 Pentru mai multe informații, vezi http
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
id prog=18 6 http://www.osf.ro/ro/detalii program.php?id prog=18 7 Națiunile sunt definite de Benedict Anderson (1983) drept "comunitățile imaginare" pentru că pot fi văzute ca niște comunități existente la nivel imaginar, născute sau create de elite politice statale. Comunitatea și limitele sale sunt "imaginare" în măsura în care indivizii care o compun nu au nevoie de contact direct pentru a le cunoaște; ei știu că formează, cu toții, o națiune care are o limită precisă. 8 Vezi http://www.osf.ro/ro
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
din manageri și din așa numitele «gulere albeă. Importanța sa este că garantează stabilitatea societății. Și prin faptul că se bazează pe proprietatea particulară, independența sa economică o face să se sustragă, să se opună și chiar să reziste autorităților statale. Altfel spus, ea singură poate garanta efectiv libertatea și independența de spirit și, deci, în esență, libertatea și democrația politică. Din care cauză, micul burghez respinge ordinea totalitară pe toate planurile. Textul lui Varujan Vosganian, de o mare densitate și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
evita tulburările care puteau rezulta pentru echilibrul european din slăbiciunile Porții și din puterea Rusiei”. Constantin Șerban considera că problema orientală înseamnă pentru popoarele din răsăritul Europei, “emanciparea politică și economică și crearea unui climat favorabil pentru desăvârșirea unității lor statale”. în ceea ce privește sursele de informare cu privire la legăturile dintre Marea Britanie și chestiunea orientală în primele trei decenii ale secolului al XIX-lea, acestea se împart în trei categorii: colecții de documente; lucrări contemporane evenimentelor; memorii și articole de presă. Plasate sub “punctul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cadru, constatăm că, între autonomia recunoscută prin Tratatul de la Adrianopol, legiferată de Regulamentul Organic, și suveranitatea pe care acum o oferea Porții, “exista o antinomie care dă expresie limitelor restrânse în care puteau găsi aplicabilitate principiile noi, moderne, de organizare statală în cadrul juridic internațional și al arbitrariului despotic sub incidența cărora se aflau Principatele”, cum atât de bine s-a apreciat în istoriografia românească. Consecința a fost înăbușirea revoluției și legiferarea unui nou statut politico-juridic internațional al Principatelor, instituit în cadrul Convenției
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
însă diferite de la o societate la alta, în funcție cu gradul său de dezvoltare: în Franța, programul său a fost de natură politică, în spațiile german și italian (ne referim la statele mici, care încă nu se formaseră ca entități statale: Prusia, Sardinia) - de natură națională și politică, în timp ce în Austria și Principate, dezideratele revoluției erau de natură politică, socială și națională, urmărind edificarea unei societăți noi prin eliminarea rămășițelor „vechiului regim” și a dominației străine. Revoluția română de la 1848 a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
față de informațiile științifice incerte; - aplicarea principiului "poluatorul plătește". Constatăm că la nivelul marilor structuri organizaționale, precum Organizația Națiunilor Unite sau Uniunea Europeană, ideea dezvoltării durabile a generat un consens declarativ puternic și a pus în mișcare proiecte majore destinate conștientizării autorităților statale, regionale și locale. Desigur, din punct de vedere practic, în ordinea economiei reale și a politicilor economice de implementare, lucrurile sunt încă la început. Dezvoltarea durabilă presupune o schimbare a mentalității dominante, fapt care explică diversele inerții și blocaje. Avem
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pretutindeni, nu doar față de membrii aceleiași comunități. Principiul de bază al corelării eticii mediului cu etica globală poate fi formulat pornind de la teza că întrucât poluarea nu cunoaște frontiere, tot așa și responsabilitatea noastră trebuie să se extindă dincolo de granițele statale. Aceasta este o cale deseori utilizată de teoreticieni pentru a ajunge intuitiv la recunoașterea necesității unei etici globale conform căreia întreaga lume este un domeniu al moralității și că relațiile de asumare a răspunderii se întrețes pe întreaga planetă. Deși
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
domeniul justiției s-a înființat Curtea Internațională de Justiție de la Haga și a fost adoptată Declarația Universală a Drepturilor Omului. În domeniul financiar s-au înființat Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Alte structuri organizaționale internaționale nu au un caracter statal. Așa sunt corporațiile transnaționale, precum Renault, Ford, Chevron, Shell, Mitsubishi, dar și organizații nonguvernamentale precum Amnesty International și Greenpeace. Aceste organizații se bazează pe valori împărtășite de membrii lor, sunt orientate spre anumite scopuri derivate din aceste valori și funcționează
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nouă a statelor, a căror înfruntare înlocuiește lupta pentru unitate cu lupta pentru hegemonie. Capitolul 3 CONVULSII POLITICE ȘI NAȘTEREA STATULUI NAȚIONAL ■ Din punct de vedere politic, Europa de la sfirșitul Evului Mediu capătă caracteristici noi, marcate de dispariția marilor construcții statale cu năzuință universală. Urmaș îndepărtat al Imperiului roman, Imperiul grec bizantin se prăbușește după o lungă agonie, f/i timp ce turcii otomani cuceresc Constantinopolul în 1453. Cît despre Sfintul Imperiu roman de origine germanică, pradă anarhiei și frămîntării, nu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lupte interne între principatele germane și italiene, ceruri între cetăți, războaie civile interminabile etc. Europa occidentală vede luînd naștere pe ruinele concepțiilor medievale moștenite de la romanitate, primele state naționale (Spania, Franța, Anglia) delimitate geografic de frontiere. Constituite în Iiirul instituțiilor statale consolidate, ele oferă suveranilor lor posibilități de a acționa total diferite de cele de care dispuneau pînă atunci. Datorită impozitelor și împrumuturilor forțate percepute de la supușii săi, regele poate de acum înainte să-și plătească soldații și să dispună de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
guvernării statelor. În sfîrșit, libertatea acordată Bisericii, orașelor și altor instituții este pe cît posibil micșorată și limitată. Statele își creează mijloace de guvernare dînd un caracter permanent inovațiilor apărute în timpul crizei din secolele XIV și XV și perfecționînd instituțiile statale, în monarhiile occidentale, consiliul de coroană (regal), desemnat direct de suveran, devine un adevărat guvern. Secțiuni specializate se desprind din acesta pentru a îndeplini funcții depinzînd de suveran. Astfel, dreptatea este împărțită în numele regelui de către "Audiențe" în Castilia, de Camera
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a statelor pe ruinele concepțiilor medievale despre monarhie. Criza este legată în egală măsură de căutarea echilibrului dintre diversele grupuri sociale și o monarhie din ce în ce mai abso lutistă. Criza din secolul al XVII-lea pune deci în termeni noi problema formei statale. Soluțiile la care ajung statele naționale europene sînt diferite: o diferență netă separă Franța, Marea Britanie și Provinciile Unite care ies consolidate din criză, de Spania care, ruinată de război și de politica neprevăzătoare a suveranilor săi, pare să se îndrepte
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]