144,572 matches
-
economice de cooperare de anvergură. Ca secretar general al M.A.E., a urmărit cu perseverență dotarea Ministerului și a personalului său cu un cadru legislativ corespunzător misiunii care le revin. A condus elaborarea și negocierile pentru adoptarea Legii privind Statutul personalului diplomatic al României, a Legii privind pensiile personalului diplomatic, a Legii privind salarizarea personalului M.A.E. și al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, a hotărârii Guvernului privind asigurarea gratuită de sănătate a personalului M.A.E. în străinătate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pentru prezervarea identității culturale și lingvistice a românilor din țara vecină. De asemenea, a condus negocierile cu Serbia, pentru încheierea Convenției bilaterale privind protecția minorităților naționale. A sprijinit consolidarea și afirmarea Academiei Diplomatice a M.A.E. ca instituție cu statut postuniversitar, cu un program susținut și coerent de formare a personalului M.A.E. și a altor persoane interesate din alte instituții și cu intense relații de colaborare cu institute similare din alte țări. În decembrie 2004 urma să plece
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
satisfacție de a fi recunoscut și apreciat de colegi, inclusiv de cei tineri, ca un bun coleg, ca un diplomat care și-a făcut datoria, a ajutat pe mulți, a fost corect și a lăsat în urmă lucruri temeinice pentru statutul ministerului și al diplomaților români. MARCEL DINU Născut la 24 iulie 1935 în orașul Silistra, aflat în prezent în Bulgaria. Este căsătorit din 1960 cu doamna Maria Dinu, de profesie inginer constructor și au trei copii. Studii A urmat școala
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Grupul celor 77" (al țărilor în curs de dezvoltare), acțiuni considerate atunci ca demersuri semnificative ale politicii externe independente a României. A condus delegația română la Conferința Ministerială a țărilor nealiniate de la Lima (1974), la care țara noastră a primit statutul de invitat și a făcut parte din delegațiile României la Conferințele la nivel înalt ale mișcării de nealiniere de la Colombo, New Delhi, Havana și Harare. A participat la demersurile României, pentru soluționarea politică a conflictului din Orientul Mijlociu, prin elaborarea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ne chinuie acest obsedant "De ce?" De ce așa și nu altfel? Crede că profesiunea de diplomat i-a înlesnit nu numai accesul la informație, dar mai ales o oarecare independență de judecată, o detașare de influențele și interesele de conjunctură, prin statutul lor, diplomații având o mare libertate de gândire și de acțiune. Este membru al Societății de Prietenie România-Africa, al Asociației Române de Politică Externă și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. A fost decorat cu ordine și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
agresiune sau a oricăror alte acțiuni care ar primejdui pacea și securitatea internațională" și a chemat statele membre să acționeze în acest sens. Ca urmare a inițiativei românești, a fost creat Comitetul pentru Carta O.N.U., care a dobândit statutul de organ subsidiar permanent al Adunării generale, și a fost antamat un proces de ample dezbateri privind reforma Organizației, proces ce continuă și în prezent. A contribuit la fundamentarea conceptuală a poziției României privind Conferința pentru Securitate și Cooperare în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al misiunii de pace în Orientul Mijlociu, condusă de ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase, în preajma izbucnirii războiului din Golf (ianuarie 1991). La U.E.O., a conferit cu Robert Pontillon, președintele Adunării Parlamentare, privitor la perspectiva europeană a României și la obținerea statutului de membru al țării noastre în această uniune. În discursul său la cea de-a 37-a sesiune Ordinară a Adunării U.E.O., a arătat ca România dorește garantarea securității în Europa prin: (1) necesitatea creării unei rețele de tratate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a colaborării și cooperării științifice și culturale, intensificarea și diversificarea schimburilor de oameni de știință și cultură, obținerea de burse de studii, stagii de doctorat și masterat. În aceeași perioadă, a coordonat activitatea Centrelor culturale din străinătate ale României, elaborând statutul acestora și normele colaborării în acest domeniu dintre M.A.E., Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Academia Română. S-a implicat în acțiunile de deschidere a Centrului cultural de la Budapesta și a participat, în mai 2002, la inaugurarea Centrelor culturale ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
privată "Hyperion", Școala națională de științe politice și administrative (S.N.S.P.A.), Facultatea de limbi străine a Universității București. Câteva aspecte deosebite din cei 40 de ani de carieră diplomatică Tratativele româno-sovietice cu privire la delimitarea platoului continental și a zonei economice din Marea Neagră, statutul insulei Șerpilor și consecințele acestuia pentru România, negocierile privind regimul navigației și de exploatare a apelor fluviului Dunărea, convențiile bilaterale cu țările vecine privind regimul frontierelor de stat și al apelor transfrontaliere au constituit timp de mulți ani domeniul principal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
provocat în cei 10 ani cât a durat zeci de mii de victime din rândul populației). În cadrul lucrărilor Subcomisiei, a contribuit în mod substanțial la clarificarea și definirea unor concepte din domeniul drepturilor omului, îndeosebi a unor teze referitoare la statutul minorităților; a propus și reușit înscrierea pe agenda acestui organism a unor teme de mare actualitate (terorismul și drepturile omului, influența nefastă a corupției asupra respectării drepturilor omului), care sunt astăzi în atenția organelor de specialitate ale O.N.U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ca un act diplomatic de curaj și largă deschidere internațională. După Uniunea Sovietică, România era prima țară din Tratatul de la Varșovia, care stabilea o misiune diplomatică, la nivel de ambasadă, la Bonn. Este cunoscut însă că U.R.S.S. avea un statut de țară cobeligerantă a coaliției antihitleriste. De aceea, gestul României a avut un impact nu numai în cercurile guvernamentale vest-germane. S-a creat astfel o atmosferă favorabilă pentru o largă colaborare bilaterală. Ca prim ambasador al României în Republica Federală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
fel era considerată și participarea României, în calitate de invitat la activitatea Mișcării țărilor nealiniate. La reuniunile care au avut loc la Nicosia (Cipru) și la Luanda (Angola), Constantin Oancea, în calitate de șef al delegației române, a prezentat poziția României, acționând pentru consolidarea statutului țării noastre în cadrul Mișcării. Diplomatul român, a avut șansa de a funcționa în două țări europene importante, Italia și Republica Federală a Germaniei, țări cu o îndelungată și bogată tradiție de colaborare bilaterală, precum și numeroase oportunități de a participa la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Europa Centrală. Prilejul pentru a ieși din această stare s-a ivit odată cu intrarea în vigoare, în februarie 1995, a Acordului de asociere la U.E. al țărilor noastre. Celelalte țări cu reprezentare diplomatică în Argentina (menționate mai sus) aveau deja statutul de "țări asociate". Lansarea ideii înființării grupului a fost primită cu reticență. A fost nevoie de convorbiri repetate, purtate cu delicată grijă, pentru a îndepărta clișee și spaime vechi ("iar pata roșie din Centrul Europei?", "iar grup, iar reuniuni obligatorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
I, II și III. Tratatul între România și Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940 Trecut și prezent, Editura Lumina Lex, București, 2004. Tratat de Drept Internațional Public, București, Editura Lumina Lex, ed. 2002 și 2006. B. Studii 1. Statutul juridic al piloților americani capturați în timpul războiului din Vietnam; criminali sau prizonieri de război?! (Buletinul de studii și informare al M.A.E./A.D.I.R.I. 1972, 25 pag.). 2. Definiția agresiunii directe armate în lumina lucrărilor celei de-a III
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pag.). 7. Capitularea necondiționată și Planul Morgenthau, două concepte controversate. Implicațiile politico-juridice ale acestora la acordarea calității de beligerant a României la Conferința de pace de la Paris, 1946 (Revista de istorie militară, nr. 4 8, din 1993, 48 pag.). 8. Statutul politic al Insulei Șerpilor în lumina negocierii Tratatului politic de bază cu Ucraina (Revista de istorie militară, nr. 6/1976 și 14 pag.). C. Un număr de 16 articole, dintre care: România și încheierea păcii cu o Germanie unită (România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
masă și sindromul obedienței față de imensitatea Estului (România liberă, nr. 1720/18 noiembrie 1995); Cum a devenit Insula Șerpilor "Zmeinâi Ostrov" (Repere politico-juridice privind contenciosul frontierei de stat dintre Ucraina și România), în România liberă, nr. 1819/13 decembrie 1995); Statutul politico-juridic al Insulei Șerpilor (România liberă, nr. 18/12 martie 1997); Odiseea tezaurului românesc. Considerații juridice contemporane privind lichidarea acestui contencios (România liberă, nr. 2397/14 februarie 1998). Este membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. AUREL
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
oficiale au răspuns cerințelor promovării relațiilor internaționale ale României. A participat la sesiunile comisiilor mixte de cooperare economică și tehnica în Maroc, Zimbabwe și alte țări. În una din țări a fost președintele părții române în comisie. România a obținut statut de invitat la conferințele țărilor nealiniate. A participat ca membru al delegației române la conferințele la nivel de șef de stat și guvern de la Havana, New Delhi și Harare. A fost acreditat ca Ambasador extraordinar și plenipotențiar, Reprezentant permanent al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
generale a O.N.U. A îndeplinit acțiuni în cadrul procesului lung de mediere desfășurat în acei ani de România, mai ales prin întâlniri speciale cu ambasadorul Israelului la O.N.U. și cu reprezentantul Organizației pentru Eliberarea Palestinei, care avea statut de observator la Națiunile Unite. Diplomația română își exprimă în prezent satisfacția pentru admiterea și proclamarea oficială de către S.U.A., prin președintele George W. Bush, a conceptului de două state independente Israel și Palestina. Acum, în fapt, toate statele lumii au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și, ulterior, de director de relații, iar la oficiile diplomatice a fost aproape tot timpul prim-colaborator al ambasadorului și adesea locțiitor al său (Însărcinat cu afaceri a.i. al României în țările respective, iar în Mongolia a avut permanent acest statut). Funcțiile avute s-au centrat prioritar pe dezvoltarea relațiilor României cu statele din spațiile geostrategice de care s-a ocupat (U.R.S.S., statele balcanice, îndeosebi Iugoslavia, țările din Asia Centrală și din Extremul Orient, respectiv, China, India, Vietnam, Indonezia, Coreea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
să desfășoare o activitate cvasinormală, perioada de trei ani și jumătate slujiți la Ankara constituind un bun prilej de inițiere în practica muncii pe teren. În primăvara anului 1950, a primit dispoziția de a se deplasa în Liban pentru definitivarea statutului Consulatului general al României de la Beirut, sarcină de care s-a achitat în mod corespunzător. Apoi, la începutul anului următor, a fost numit la Istanbul, ca șef al Consulatului general al României, de unde a revenit definitiv în țară în aprilie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
miniștrilor de externe ai celor două țări. A studiat și informat Centrala asupra negocierilor de aderare a Austriei la U.E., despre experiența austriacă în primii ani de integrare, cu accent asupra modului în care își proteja interesele naționale specifice și statutul de neutralitate, lozinca austriacă a integrării fiind: "Suntem europeni, rămânem austrieci!". A promovat obiectivul integrării europene a României, documentând capacitatea autorităților române de a asigura o pregătire corespunzătore pentru lansarea negocierilor de aderare la UE; a stimulat interesul unor instituții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
În perioada 2004-2005, a activat ca prim-colaborator al ambasadorului României la Praga. A avut în responsabilitate, în principal, problematica integrării europene. A urmărit conduita R. Cehe în primul an de la integrarea în UE, maniera proactivă în care își înțelege statutul de membră a acesteia. A informat despre dificultățile adaptării la rigorile comunitare, despre continuarea dezbaterii interne asupra proiectului european ca atare, a strategiei post-aderare, precum și despre preocuparea autorităților cehe de a valorifica în interes național oportunitățile oferite de integrare. A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
bacalaureat a Liceului "Dimitrie Cantemir", București. 1960: Licențiat, inginer constructor, al Institutului de Construcții, București, cu teza " Proiectul unui Castel de Apă". Limbi străine: engleza, franceza, spaniola, rusa. Titluri științifice 1964: M.A. în relații internaționale, Universitatea București, cu teza "Statutul neutralității în dreptul internațional." 1973: M.A. în științe politice, relații internaționale, New York City University, New York, S.U.A., cu teza "Cooperarea regională între țările balcanice". A urmat diferite cursuri de pregătire și stagii de perfecționare în relațiile internaționale: 1962 1964: Cursul postuniversitar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
acțiunile care au dus la încheierea primului Acord guvernamental de cooperare economică și tehnică dintre R.F. Germania și România, care a pus bazele investițiilor de capital în țara noastră și crearea primelor societăți mixte pe producție și comercializare. Beneficiind de statutul R.F. Germania de prim-partener comercial al României, a acționat pe lângă forurile competente din țara noastră pentru crearea posibilităților întreprinderilor românești să participe la principalele târguri internaționale din R.F. Germania (Frankfurt pe Main, Köln, Dusseldorf, Hanovra ș.a.), dându-le astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
diplomatice sau consulare". 3 "Nu cunosc o activitate mai complexă decât profesia de diplomat" (Jules Cambon). * Referitor la categoriile de persoane care fac parte din Corpul Diplomatic și Consular, a se vedea art. 2 din Legea nr. 269/ 2003 privind Statutul Corpului Diplomatic și Consular. * În conformitate cu art.20 (alin. 2 și3) din Statutul Asociației, Ministrul Afacerilor Externe în exercițiu și președinții Comisiilor de politică externă ale Senatului și Camerei Deputaților sunt invitați să facă parte din Asociație, având titlul de membri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]