5,507 matches
-
stimul (și nu afectul) constituie după numeroși cercetători (Peak, Cofer, Berlyne ș.a.) factorul fundamental, care determină intensitatea și persistența comportării atente. Reacția de orientare constituie deci, primul răspuns la un stimul prosexigen, și o putem verifica la scara conduitelor: un stimul auditiv declanșând această reacție scade pragul de percepție vizuală(subiectul percepe o sursă luminoasă care înainte de stimularea auditivă era prea slabă pentru a fi percepută). Reacția de orientare o putem verifica și la nivel fiziologic. Un stimul prosexigen declanșează desincronizarea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
scara conduitelor: un stimul auditiv declanșând această reacție scade pragul de percepție vizuală(subiectul percepe o sursă luminoasă care înainte de stimularea auditivă era prea slabă pentru a fi percepută). Reacția de orientare o putem verifica și la nivel fiziologic. Un stimul prosexigen declanșează desincronizarea traseului EEG, dispariția ritmului alpha, o creșterea tonusului muscular, modificări ale ritmului cardiac și respirator, modificări care corespund în mod direct sau indirect activității formațiunii reticulate. Se cuvine să notăm și ceea ce scria Pavlov în legătură cu reacția de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
constituie un răspuns nespecific, global al organismului la orice modificare neașteptată a ambianței. Ea se exprimă prin modificări somatice, vegetative, bioelectrice având drept consecință creșterea difuză a excitabilității sistemelor aferente. Direcția în care evoluează reacția de orientare depinde de semnificația stimulilor care au provocat-o. Stingerea reacției de orientare comportamentale, echivalentă cu fenomenul de obișnuire din sistemele senzoriale specifice și nespecifice, reprezintă unul din mecanismele elaborate ale neatenției selective. Mecanismul probabil constă în inhibiția descendentă a mecanismelor nespecifice. 3.2. Rezistența
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în inhibiția descendentă a mecanismelor nespecifice. 3.2. Rezistența atenției la factori perturbatori Problema factorilor care distrag atenția are un aspect practic de netăgăduit, deoarece concentrarea atenției reprezintă condiția fundamentală a oricărei activități productive. Indicatorul de bază al capacității unor stimuli perturbatori de a distrage atenția de la o activitate dată este reprezentat prin curba performanțelor în condiții de "zgomot". Pentru ca experimentul să poată fi corect interpretat trebuie păstrată pe cât posibil o singură variabilă independentă factorii perturbatori deoarece același factor are o
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
păstrată pe cât posibil o singură variabilă independentă factorii perturbatori deoarece același factor are o întărire mai mică sau mai mare asupra randamentului, în funcție de dificultatea sarcinii, motivația subiectului, gradul de oboseală. Schema generală a experimentelor în care s-a urmărit efectul stimulilor perturbatori asupra atenției este următoarea: subiectul este instruit să răspundă (verbal sau motor) cu maximum de exactitate și promptitudine la anumite semnale, fiind totodată prevenit asupra faptului că nu trebuie să se lase tulburat de nici un fel de alte modificări
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
randamentul la probele experimentale constatăm că atenția se poate menține concentrată chiar în condițiile unor solicitări senzoriale perturbatoare destul de intense. Cercetări de detaliu au arătat, că deși performanțele globale nu sunt sensibil modificate ele scad la introducerea sau la întreruperea stimulilor perturbatori; s-a observat, de asemenea, o intensificare a presiunii degetelor cu care subiectul apăsa clapele pentru răspuns în timpul zgomotului. Efectele zgomotului asupra randamentului obișnuit depind în mare măsură de atitudinea pregătitoare a subiecților. La patru loturi de câte 15
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
se poate conchide fără rezerve că aceștia exercită un efect negativ. Astfel, Jerison nu constată scăderi ale performanței în timpul acțiunii unui zgomot de 112 dh. Dacă însă sarcina este mai complexă performanța este influențată negativ de acțiunea zgomotului. După Pieron, stimulii senzoriali care nu solicită o concentrare specială, au un efect pozitiv. deoarece măresc excitabilitatea generală. El subliniază însă, că rezistența față de stimulii perturbatori afectogeni este mult mai redusă decât față de stimulările senzoriale neutre. Analiza efectelor favorabile sau defavorabile ale stimulilor
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de 112 dh. Dacă însă sarcina este mai complexă performanța este influențată negativ de acțiunea zgomotului. După Pieron, stimulii senzoriali care nu solicită o concentrare specială, au un efect pozitiv. deoarece măresc excitabilitatea generală. El subliniază însă, că rezistența față de stimulii perturbatori afectogeni este mult mai redusă decât față de stimulările senzoriale neutre. Analiza efectelor favorabile sau defavorabile ale stimulilor supraadăugați asupra capacității de concentrare a atenției nu se poate limita la aspectele constatative legate de rnodificările performanței ci necesită și referiri
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
stimulii senzoriali care nu solicită o concentrare specială, au un efect pozitiv. deoarece măresc excitabilitatea generală. El subliniază însă, că rezistența față de stimulii perturbatori afectogeni este mult mai redusă decât față de stimulările senzoriale neutre. Analiza efectelor favorabile sau defavorabile ale stimulilor supraadăugați asupra capacității de concentrare a atenției nu se poate limita la aspectele constatative legate de rnodificările performanței ci necesită și referiri la o serie de date ale psihofiziologiei cade exemplu cele privitoare la interacțiunea analizatorilo sau la dominantă. 3
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
le fixa. Timpul de expunere a unor imagini este foarte scurt: de la o secundă la sutimi de secundă, astfel încât ochii percep imaginile prezentate simultan, deci nu au posibilitatea de a se deplasa de la un obiect la altul, explorând o imagine. Stimulii prezentați sunt de obicei: puncte, cifre, litere fiind prezentată în serii de imagini care cuprind fiecare 20 de imagini. Fiecare imagine sau planșă cuprinde între doi și opt stimuli, și în fiecare imagine stimulii au o anumită configurație. Subiectul trebuie
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a se deplasa de la un obiect la altul, explorând o imagine. Stimulii prezentați sunt de obicei: puncte, cifre, litere fiind prezentată în serii de imagini care cuprind fiecare 20 de imagini. Fiecare imagine sau planșă cuprinde între doi și opt stimuli, și în fiecare imagine stimulii au o anumită configurație. Subiectul trebuie să stea la o distanță de 60 cm față de aparat, deoarece unghiul vederii rezultat din această distanță trebuie să nu depășească opt grade, deci imaginea trebuie să cadă pe
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
obiect la altul, explorând o imagine. Stimulii prezentați sunt de obicei: puncte, cifre, litere fiind prezentată în serii de imagini care cuprind fiecare 20 de imagini. Fiecare imagine sau planșă cuprinde între doi și opt stimuli, și în fiecare imagine stimulii au o anumită configurație. Subiectul trebuie să stea la o distanță de 60 cm față de aparat, deoarece unghiul vederii rezultat din această distanță trebuie să nu depășească opt grade, deci imaginea trebuie să cadă pe fovea și nu pe porțiunile
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
proceselor afective Acestea sunt clasificate obișnuit în metode de impresie și de expresie (Roșca, Al., 1971, p. 292). Prin metodele de impresie se studiază modifică rile care au loc în trăirile afective în conștiința subiectului ca urmare a acțiunii unor stimuli din lumea obiectivă; prin metodele de expresie modificările care au loc în organism concomitent cu trăirile afective, relația dintre aceste trăiri și modificările corporale. Această clasificare nu mai corespunde în multe privințe dar este totuși utilitară pentru a putea grupa
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
punct. Dând figurile spre apreciere unui număr mare de persoane și socotind totalul voturilor pozitive și negative primite de fiecare figură, se poate stabili care figură tinde să fie preferată. Acest procedeu poate fi utilizat și pentru alte categorii de stimuli. Îndeosebi a fost utilizat pentru culori. Metoda construcției (a potrivirii, ajustării, producției) cere o participare mai activă a subiectului, căci nu i se dau stimuli (culori, figuri etc.) definiți pentru a-și exprima preferința, ci i se dă posibilitatea să
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
figură tinde să fie preferată. Acest procedeu poate fi utilizat și pentru alte categorii de stimuli. Îndeosebi a fost utilizat pentru culori. Metoda construcției (a potrivirii, ajustării, producției) cere o participare mai activă a subiectului, căci nu i se dau stimuli (culori, figuri etc.) definiți pentru a-și exprima preferința, ci i se dă posibilitatea să construiască singur figura preferată, să combine culorile în felul care-i place mai mult etc. De exemplu, subiectului i se poate cere să deseneze un
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
orizontala în sus și în jos pe vertica1ă, oprindu-se la poziția care, pentru el, va realiza cea mai plăcută formă. Metoda rangului sau a ordinii de merit constă în prezentarea simultană în fața subiectului a mai multor obiecte sau situații stimuli, cerându-i să le înșiruie după rang alegând întâi obiectul cel mai plăcut, apoi pe următorul până ce le-a așezat pe toate de la cel mai plăcut până la cei mai puțin plăcut. Unii experimentatori îi cer subiectului să sorteze mai întâi
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
dăm spre evaluare de mai multe ori la aceleași persoane la anumite intervale de tirnp, constatăm gradul de stabilitate al preferințelor lor. Metoda comparării în perechi se deosebește de metoda rangului, ca și de metoda alegerii prin aceea că obiectele stimuli nu sunt prezentate toate deodată ci câte două. Subiectul indică stimulul preferat (culoare, figură etc.) din fiecare pereche. Această metodă a fost utilizată întâi de către J. Cohn în 1894, în studierea preferinței culorilor. Metoda este mai sigură decât celelalte două
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
anumite intervale de tirnp, constatăm gradul de stabilitate al preferințelor lor. Metoda comparării în perechi se deosebește de metoda rangului, ca și de metoda alegerii prin aceea că obiectele stimuli nu sunt prezentate toate deodată ci câte două. Subiectul indică stimulul preferat (culoare, figură etc.) din fiecare pereche. Această metodă a fost utilizată întâi de către J. Cohn în 1894, în studierea preferinței culorilor. Metoda este mai sigură decât celelalte două amintite, pentru că se cere o singură comparație de fiecare dată. Dacă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fluctuațiilor, ezitărilor și eventual, inconsistenței aprecierilor. Metoda comparării în perechi poate fi utilizată și cu prezentarea succesivă a materialelor de comparat, de exemplu compararea a două tonuri, a două fragmente muzicale (diferite în ceea ce privește ritmul, melodia sau armonia) etc. și cu stimuli foarte diferiți, fie estetici, fie de o altă coloratură afectivă (de exemplu, dezgust, frică, mânie etc.). În cazul metodei evaluării, subiectului i se prezintă de fiecare dată un singur stimul și i se cere să-l evalueze sau aprecieze cu ajutorul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
muzicale (diferite în ceea ce privește ritmul, melodia sau armonia) etc. și cu stimuli foarte diferiți, fie estetici, fie de o altă coloratură afectivă (de exemplu, dezgust, frică, mânie etc.). În cazul metodei evaluării, subiectului i se prezintă de fiecare dată un singur stimul și i se cere să-l evalueze sau aprecieze cu ajutorul unei scale verbale ori grafice. În acest caz se utilizează o scală verbală, de două, trei, cinci, eventual șapte, rareori nouă grade. Faptul că trăirile afective sunt însoțite de o
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
teoretice și aplicative 2. Tehnici de măsurare a timpului de reacție 3. Timpul de reacție ca variabilă dependentă 1. Aspecte teoretice și aplicative Timpul de reacție termen utilizat întâia dată de către Exner în 1873 este intervalul scurs din momentul aplicării stimulului, până la declanșarea răspunsului. Probleme timpului de reacție, înainte de a fi o preocupare a fiziologilor și psihologilor a fost o preocupare a astronomilor. Astronomul Maskelyne, de la Observatorul din Greenwich, și-a concediat asistentul pe motivul că nota cu o întârziere de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a căutat să determine în fiecare caz intervalul de timp dintre stimulare și începutul contracției musculare. Fiziologul Olandez Donders studiază (în 1865-1866) timpul de reacție la subiecții umani, în trei condiții diferite: * timpul de reacție simplu care implică un singur stimul și o singură reacție de răspuns; * reacția de alegere, care implică prezentare unor stimuli diferiți la care subiectul reacționează diferit; de exemplu, dacă se dau, într -o alternare neregulată, un pătrat și un cerc, subiectul va reacționa la cerc prin
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
contracției musculare. Fiziologul Olandez Donders studiază (în 1865-1866) timpul de reacție la subiecții umani, în trei condiții diferite: * timpul de reacție simplu care implică un singur stimul și o singură reacție de răspuns; * reacția de alegere, care implică prezentare unor stimuli diferiți la care subiectul reacționează diferit; de exemplu, dacă se dau, într -o alternare neregulată, un pătrat și un cerc, subiectul va reacționa la cerc prin apăsarea pe cheia telegrafică cu un deget, iar la pătrat cu alt deget; * reacția
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
va reacționa la cerc prin apăsarea pe cheia telegrafică cu un deget, iar la pătrat cu alt deget; * reacția de discriminare, care se deosebește de condiția b prin faptul că subiectului i se cere ca în cazul că sunt doi stimuli, la unul să reacționeze, dar la celălalt nu. Timpul de reacție măsurat în condițiile b și c se numește timp de reacție disjunctiv. Prin abordarea acestui timp de reacție Donders a urmărit măsurarea timpului fiziologic al proceselor mintale, care intervin
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
unul să reacționeze, dar la celălalt nu. Timpul de reacție măsurat în condițiile b și c se numește timp de reacție disjunctiv. Prin abordarea acestui timp de reacție Donders a urmărit măsurarea timpului fiziologic al proceselor mintale, care intervin între stimul și răspuns. Ulterior cercetări numeroase asupra timpului de reacție au fost efectuate în laboratorul lui Wundt și în alte laboratoare. Extinderea automatizării în industrie, transporturi etc. a ridicat noi aspecte și probleme ale timpului de reacție. Operatorul care supraveghează un
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]