2,915 matches
-
3777 WORKSTATION PIV CU CD-CDRW, FUJITSU 212176 BUC 1 5672,95 5672,95 Dulap înalt 414-03 60560 BUC 1 718 636 Scaun 696 B C11 60567 BUC 1 533 480 Scaun 696 B C11 60571 BUC 1 533 480 Fotoliu stofă 3001 C11 61360 BUC 1 599 532 Jaluzele 61840 BUC 1 476 476 Jaluzele 61841 BUC 1 476 476 -------
REGULAMENT din 6 octombrie 2010 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278612_a_279941]
-
cu cerințele europene, astfel că astăzi produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare și autocamioane cu design nou și elegant. În prezent "Roman S.A." aparține firmei "Prescon S.A." din Brașov. Alte firme importante în perioada interbelică erau "Scherg" (1823) de stofe, "Schiel" de utilaje hidraulice (1919), "Teutsch" de scule (1833) și "Kügler" de ciment. Actual ele se numesc "Carpatex", "Hidromecanica", "I.U.S." și "Temelia", sunt în majoritate firme cu capital privat și continuă producția. În perioada comunistă s-au remarcat două mari
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
deschidă un birou sau un magazin sau să înceapă o activitate comercială trebuia să facă parte din corporația care se ocupă de domeniul respectiv în care dorea să profeseze și să fie aprobat de eparh. Producerea purpurei și a altor stofe de lux era interzisă în atelierele urbane, fiind sub monopolul statului, realizată numai în atelierele palatului imperial pentru uzul curții și pentru darurile acordate principilor străini. În Bizanț există un număr mare de bresle care aduceau venituri importante, fiind tot
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
salariul și obligațiile), plătiți cu 10-15 nomisme pe an. Sclavii erau folosiți în atelierele imperiale, fiind plătiți cu 30-50 de nomisme și având hrană asigurată. Calitatea materiilor folosite, puritatea aurului și a argintului, calitatea produselor din ateliere erau verificate. Producerea stofelor de lux avea loc numai în atelierele imperiale. Erau numerose corporații în domeniul textilelor: torcătorii de mătase, țesătorii, vopsitorii, negustorii de mătase brută etc. Se încerca evitarea surplusului de bunuri și erau impuse reglementări pentru bună aprovizionare a orașului pentru
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în bordeie de lemn și pământ, cu adăposturi pentru vite, ca expresie a principalei ocupații -păstoritul montan. Pentru iluminat se întrebuința în perioadă aceea opaițul cu seu de oaie, la lumina căruia gospodinele țeseau în războaie pânză de in și stofă (dimia) de lână. Ca și încălțări, tipice pentru întreagă comunitate erau opincile din piele de vacă și porc. Școala Primară din Brebu a început să funcționeze abia în anul 1920, într-un local impropriu, sub conducerea învățătorului Ion Bănulescu. Starea
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
blană neagră de miel sau pălărie cu boruri largi. Încălțămintea erau opincile la marea majoritate, iar cei mai înstăriți purtau cizme și bocanci - acestea formând portul bărbătesc. Portul femeiesc se compunea din poale din pânză, catrințe țesute din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau năfrămi groase de lână țesute
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
pe cuie de lemn bătute între stâlpi), învălitul urzelii pe sulul războaielorde țesut, năditul cu ițele și spata, în final țesutul la război. Produsele obținute prin țesut erau: covoare, desagi, straițe pentru merinde, ștergare, pături, < pricoițe> pentru învelit în pat, stofe (pănuri) pentru confecționat haine, pantaloni, șube, etc. De asemenea trebuie menționată munca desfășurată în cadrul echipelor de întreținere ale celor două fire ale căii ferate care traversează satul (la sfârșitul secolului XIX și prima jumătate a secolului XX. În acest capitol
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
favoriza producerea frecventă a incendiilor, iar din secolul XX s-a trecut la folosirea țiglelor pentru acoperirea caselor. Majoritatea caselor aveau două încăperi: - o cameră unde locuiau, mâncau și dormeau, iar în cursul iarnii aici se instala războiul de țesut stofele pentru îmbrăcăminte, - a doua cameră în majoritatea timpului nelocuită, era mai aranjată fiind destinată pentru oaspeți și sărbători. În camera locuită majoritatea timpului se găseau 2-3 paturi, în funcție de necesități, făcute din scândură și prevăzute cu saltele de paie. De asemenea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
descoperit ca produs secundar în experimente din anii 1980. Numele său vine din franțuzescul "charbone", care, la rândul său, vine din latinescul "carbo", însemnând cărbune. În germană și olandeză, numele carbonului sunt "Kohlenstoff" și, respectiv, "koolstof", ambele însemnând literal "materia (stofă) cărbunelui". Carbonul are doi izotopi naturali stabili: carbon-12, sau C, (98.89%) și carbon-13, sau C, (1.11%), si un radioizotop natural, dar instabil, carbon-14 sau C. Există 15 izotopi cunoscuți ai carbonului, iar cel care există cel mai puțin
Carbon () [Corola-website/Science/300751_a_302080]
-
rugos, textură care influențează depunerea pigmenților. Hârtia satinată (netedă, presată la cald) lasă apa să curgă ușor, este adecvată pentru laviuri, însă lucrul este mai dificil, mai ales pentru începători. Hârtia granulată fin (presată la rece) se obține cu o stofă presată pe hârtie într-o etapă a fabricației. Pe această suprafață este cel mai ușor de lucrat. Hârtia granulată rugos (aspră) are o textură aparentă pronunțată. Necesită multă experiență, dar efectele picturale sunt foarte bune. Suprafața hârtiei este tratată cu
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
de pâine, iar o parte dintre ei se duceau ca baci și ciobani la turmele de oi din Dobrogea și Muntenia, unde prin forța împrejurărilor au abandonat portul mocănesc care reclama mai multă îngrijire și astfel au îmbrăcat costume din stofe de diferite culori, închise. Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile populare, călușarul și boricza. De când căminul cultural nu mai este condus de
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
acest lucru se reflectă în "batik". Pekalongan este un alt centru important în coasta de nord a Javei în fabricarea batik-ului iar designurile florale viu colorate arată influențele chinezești. Cuvântul indonezian "ikat", care înseamnă "a țese", denumește un tip de stofă țesuta manual, cu un model complicat și minuțios în care ață este prelucrata înainte de a fi țesuta. Probabil, acesta tehnică a intrat în Indonezia acum 2000 de ani odată cu migrația culturii Dongson din Chină de Sud și Vietnam. Designul ikatului
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
de liră atrăgea muzele ce amplificau spiritul creativ. De abia în epoca modernă, poezia lirică a ajuns să însemne creație literară ce exprimă sentimente sau atitudini. Treptat, lirismul s-a identificat cu poezia, supusă unor mijloace formale cum sunt versul, stofa, ritmul sau rima. În literatură, genul liric cuprinde operele literare în care sunt exprimate direct (spre deosebire de genul epic) gândurile, ideile și sentimentele autorului prin intermediul "eului liric". În genul liric domină viziunea și transfigurarea artistică, autorul apelând la tehnici aluzive si
Genul liric () [Corola-website/Science/299148_a_300477]
-
Ioan). Giovanni Bernardone s-a născut în 1182, la Assisi, fiul lui Pietro Bernardone și a donnei Pica. La botez, donna Pica și-a numit pruncul Ioan, tatăl însă - abia întors dintr-o călătorie de afaceri, cum era negustor de stofe, obiecte de artă și de bijuterii - renumește pruncul Francisc (foarte probabil, recunoștință pentru călătoria negustorească în Alsacia). Anii tinereții zvăpăiate i-a împărtășit cu cei de-o vârstă cu el și de aceeași treaptă socială, participând chiar la ciocnirile armate
Francisc de Assisi () [Corola-website/Science/299167_a_300496]
-
abur și este folosit uneori îndemânarea meșteșugului origami produce cupe farfurii cutii de diferite forme șervețele ornamentale lucrările sale nu au fost publicate în timpul vieții lui ele fiind doar circulate în manuscris în locul țesăturilor ușoare apar catifele călduroase brocarturi și stofe uni vârfurile copacilor sunt adesea foarte bine conectati prin viță de vie sau de planteepifite sunt fixate pe ele la sfârșitul acestor epoci exista un număr mare de lucrări ca tratate filosofice istorice și colecții de poezie alternativ în loc de frecvență
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
materii prime de import și vindeau produse pentru consumatori din zone îndepărtate geografic. În secolele XIV-XV producția postavurilor pentru piețe non-locale s-au extins în multe părți ale Europei. Pânzeturile erau produse și comercializate în masă, în timp ce bumbacul, mătăsurile și stofele scumpe erau comercializate în cantități mici. În sec. XV-XVI s-au produs mutații la nivelul postovăritului european. Cea mai importantă a fost tranziția la "noua postovărie" producerea unor postavuri mai subțiri, care nu rezistau decenii, ca să fie transmise descendenților timp
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
ĝardeno [geardeno] = grădină ĥ = h gutural; sunet inexistent în limba română i nu este niciodată scurt (maizo [ma-izo] = porumb) j = i scurt ca în românescul cai (kaj [cai] = și) ĵ = românescul j (ĵargono [jargono] = jargon) ŝ = românescul ș (ŝtofo [ștofo] = stofă) u nu este niciodată scurt (reunuiĝo [re-unuigio] = reunire, reunificare) ŭ = u scurt ca în românescul tău (kaŭri [cauri] = a sta pe vine) a, e, i, o, u indică vocale; j și ŭ indică semivocale. Toate celelalte litere indică consoane. Accentul
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
desemna ceea ce denumim astăzi China. Romanii au devenit mari amatori de mătase, după ce ei o achiziționaseră, pe la începutul erei creștine, de la parți: aceștia organizaseră comerțul cu mătase. Numeroase alte produse erau transportate pe aceleași rute: pietre prețioase și semiprețioase, porțelanuri, stofe de lână sau de in, ambră, fildeș, lac, mirodenii, sticlă, coral, metale prețioase și arme, etc. Comerțul se dezvoltă pe traseul Drumului Mătăsii; în timp ce în răsărit drumul comercial este relativ sigur, în vest siguranța comerțului este amenințată prin conflictul dintre
Drumul mătăsii () [Corola-website/Science/298460_a_299789]
-
probabil în timpul regalității romane, când poporul roman își constituia preceptele de bază ale societății sale. Zeița patrona atunci fidelitatea față de înțelegerile și contractele încheiate. Preoții îi aduceau sacrificii, având mâna dreaptă (simbolul înțelegerii și asociațiilor) înfășurată într-o bucată de stofă. De altfel, și monedele, având pe avers efigia zeiței Fides, purtau pe revers același simbol al mâinii drepte, ca garanție pentru respectarea contractelor.
Fides () [Corola-website/Science/307334_a_308663]
-
Octoihul. Au existat și ateliere de pictură bisericească și de țesături de broderie. Astăzi exista un atelier de covoare. În 1910-1912, au fost ridicate două clădiri etajate, care au adăpostit școala de pictură bisericească "Sf. Ana", atelierul de țesut covoare, stofe și veșminte sacre, precum și stăreția, cu o terasă sprijinită pe cinci coloane, după modelul vechilor cule boierești. Lăcașul monahal posedă o bogată colecție de artă bisericească veche. Muzeul colecțiilor bisericești adăpostește obiecte de valoare istorică, artistică și documentată: 27 de
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
anii 1859 și 1868 valoarea comerțului exterior japonez a crescut de la numai 2 milioane la 35 milioane dolari. Străinii cumpărau din Japonia mătase, bumbac, hârtie, ceai, uleiuri, cupru etc. și le vindeau japonezilor nave, arme, mașini și diferite obiecte metalice, stofe de lână, țesături din bumbac și cânepă, unelte de pescuit etc. Preponderența accentuată a importului față de export a cauzat scurgerea aurului în afara granițelor Japoniei. Această pierdere de aur și dezechilibrarea sistemului monetar au provocat o gravă inflație. Totodată, concurența mărfurilor
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
al dreptei credinței în timpul crizei ariene, îndată după Conciliul Ecumenic din Niceea, a plătit rezistența sa eroică prin cinci perioade de exil, în care a fost trimis de împărații Constantin al II-lea, Constant, Iulian Apostatul și Valens. Atanasie avea stofă de luptător și, când era necesar să lupte cu adversarii săi, el era cel care pornea mai întâi la atac: "Îmi pare bine atunci când trebuie să mă apăr", scrie el în "Apologia fugii". Avea curaj atât de mult că ar
Atanasie din Alexandria () [Corola-website/Science/306695_a_308024]
-
mod serial siluete luate din istoria artei sau grupuri de chipuri multiplicate sau serializate. Sunt considerate stereotipi și "gesti tipici" de Lombardi ( "Gesti tipici-Kennedy e Fanfani", 1963), copiile de imagini ale lui Mambor sau scenele de picturi faimoase revăzute pe stofă colorată ale lui Tacchi ( "Quadro per un mito", 1965).
Arte Povera () [Corola-website/Science/307849_a_309178]
-
Fenicienii erau marinari iscusiți și aveau vase bune. În jurul anului 600 î.Hr., egiptenii ii plăteau pe fenicieni ca să exploreze Africa de vest. De asemenea, ei călătoreau spre Britannia pentru a schimba diverse mărfuri pe cositor și argint. Meseriașii fenicieni făceau stofe fine, dar și produse de olărit, obiecte din fildeș și metalice, pentru a le vinde. De asemenea, ei vindeau lemn de cedru. Fenicienii s-au extins în toată Mediterana, întemeind colonii pe multe țărmuri străine, inclusiv Marsilia, Cadiz, Malta, Sicilia
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
liberi și printre Vlahii (Proto-Românii) din nordul Dunării: pe de-o parte păstoritul (transhumanța reprezentând, an de an, o cale de schimburi culturale între zona carpatică, Balcani și zona pontică), și pe de altă parte negustorii (care se deplasau cu stofe, mirodenii, mătase și produse manufacturate la nord de Dunăre, de unde se întorceau în imperiul roman de răsărit (bizantin) cu sare și aur). Lipsa unor lăcașuri de cult în anumite perioade poate fi explicată și prin persecutarea creștinilor latinofoni de către slavii
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]