10,831 matches
-
care creșterea temperaturii (un reper ar fi 25°C) determină o scădere a pornirilor agresive și intervine moleșeala, cu toate corolarele ei fizice și psihice. Alături de temperatură, s-a constatat ca având influență semnificativ agravantă asupra agresivității (tot prin mecanismul stresului) mirosurile neplăcute și fumul de țigară. Ca și în cazul altor procese și fenomene psihosociale, în strădania de a oferi o imagine cât mai holistică asupra lor, specialiștii au recurs la elaborarea unor modele integrative. Proeminent, validat și prin cercetări
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
spre delăsare și performanța scade. Este efectul negativ al lenevirii sociale; 4) Pentru sarcinile dificile și complexe în schimb, faptul de a fi pierdut între ceilalți, de a nu-și putea evalua (critic) contribuția personală, îl eliberează pe individ de stres și performanța are șanse să se îmbunătățească. Acest efect nu are încă un nume consacrat, S. Brehm și colaboratorii săi (2002) propunând noțiunea de securitate socială. 3. Structuri (rețele) și procese grupaletc "3. Structuri (rețele) și procese grupale" 3.1
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
faptul că (vezi și Iluț, 1995a), atunci când, deliberat sau nu, într-un grup familial se emit informații (cerințe) contradictorii în mod sistematic față de copil (contradicție între părinți, în momente temporale diferite sau între verbal și nonverbal), copilul este expus la stres, nesiguranță, grave tulburări emoționale, creându-se astfel, treptat, tendința acestuia (mai ales în faza pubertății și adolescenței) de a evada (simbolic sau chiar fizic) din acel mediu. 2) Comunicarea interpersonală, grupală și mass-media. Despre primele două am amintit, urmând să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
optimism în legătură cu moralitatea celorlalți, pe când lipsa prieteniilor e asociată cu o mai accentuată prudență și neîncredere față de alții. Dar chiar simpla întrerupere de prietenii, cum se întâmplă, de regulă, la terminarea unui ciclu școlar, face ca tinerii absolvenți să manifeste stresuri emoționale în raport cu crearea de noi prietenii (Fredrickson, 1995). Deși în prietenia autentică nu contează condiția socială sau de altă natură, ea bazându-se pe principiul „ce ești”, și nu „cine ești”, la scară statistică este puternic asociată cu proximitatea spațială
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1) Stadiul preconfruntării este cel în care membrii etniei minoritare acceptă necritic valorile, atitudinile, stilurile de viață ale grupului majoritar. Eventualele semne exterioare ce nu pot fi camuflate, culoarea pielii, spre pildă, constituie la aceștia un motiv de îngrijorare și stres. 2) Stadiul confruntării este cel în care, fie datorită unui eveniment de rezonanță (moartea lui Martin Luther King, de exemplu), fie acumulărilor de episoade experiențiale discriminative, indivizii minoritari își dau seama că nu vor deveni niciodată membri deplini ai curentului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se transmită (pe altecanale, dintre care cel mai semnificativ este cel nonverbal) și publicului. Vorbitorii cu experiență știu că, orice ar face, o stare negativă proprie pe care o au (propria plictiseală vis à vis de subiect ori oboseala, tensiunea, stresul etc.) va fi preluată de către ascultători. Dimpotrivă, dinamismul, satisfacția și implicarea vorbitorului în ceea ce prezintă au aceleași șanse de a fi stimulatori în plus pentru a asculta un mesaj. Figura 3. Adaptare după modelul SMCR al lui Berlo privind comunicarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că permite reveniri asupra unor informații, detalieri care nu au fost prevăzute atunci când a fost conceput mesajul; - comunicarea orală este puternic influențată de situație și ocazie (același mesaj poate fi receptat diferit de aceiași receptori, în funcție de dispoziția motivațională, factori de stres și oboseală, condiții favorizante sau nu ale contextului comunicării); - comunicarea orală este puternic influențată de caracteristicile individuale ale emițătorului (un profesor care este un bun orator va fi receptat într-o măsură mai extinsă de către elevii săi ca fiind bine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care tensiunea optimă se va fi produs să se ofere și soluția (spre exemplu, publicul se poate gândi la pericolul ca locuința proprie să-i fie spartă de hoți chiar în acel moment. Când publicul a atins o zonă de stres suficient de mare i se prezintă soluția: un nou tip de alarmă pentru paza locuinței). Scenariul tipdorință-satisfacere nu necesită angoasarea publicului cu stresul unei probleme, ci i se prezintă acestuia lucruri plăcute care urmează să i se întâmple. Dacă primul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să-i fie spartă de hoți chiar în acel moment. Când publicul a atins o zonă de stres suficient de mare i se prezintă soluția: un nou tip de alarmă pentru paza locuinței). Scenariul tipdorință-satisfacere nu necesită angoasarea publicului cu stresul unei probleme, ci i se prezintă acestuia lucruri plăcute care urmează să i se întâmple. Dacă primul mecanism porneade la dezvoltarea unei perspective a incertitudinii, a neliniștii și stresului, acum provocăm o stare de așteptare, de speranță. De fiecare dată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
alarmă pentru paza locuinței). Scenariul tipdorință-satisfacere nu necesită angoasarea publicului cu stresul unei probleme, ci i se prezintă acestuia lucruri plăcute care urmează să i se întâmple. Dacă primul mecanism porneade la dezvoltarea unei perspective a incertitudinii, a neliniștii și stresului, acum provocăm o stare de așteptare, de speranță. De fiecare dată însă procedeul este același: tensiunea creată conduce la un final fericit care va produce o destindere la nivelul audienței; - principiul vaccinării pornește de la o analogie cu biologia: astfel, dacă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este sigur că va răspunde excelent. Inspecția sosește, lecția decurge fără incidente până în momentul final, când cadrul didactic pune întrebările numind elevul respectiv să răspundă. Însă, ca niciodată până acum, acesta nu oferă nici un răspuns, privind undeva în gol. Din cauza stresului provocat de prezența inspectorului, profesorul se impacientează și devine nervos. Elevul izbucnește brusc în lacrimi și, fără alte comentarii, pleacă brusc afară. Profesorul este năucit, iar inspectorul este nemulțumitde prestația acestuia. Profesorul se întreabă: unde am greșit? Planul lecției fusese
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a existat o singură carte și acum ori dumneavoastră, ori colegul dumneavoastră trebuie să aveți acces la ea poate conduce la conflict mult mai repede decât dacă ați fi avut fiecare câte un exemplar din cartea respectivă; 2) stările afective (stresul, tensiunea, ostilitatea, anxietatea); ați observat că, atunci când sunteți stresați de ceva (să luăm tot exemplul de mai sus în care vă aflați în fața unui examen), tindeți să reacționați conflictual mai repede decât în alte situații; ori dacă aveți o stare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Uneori actorii unui conflict acționează greșit pentru a înlătura frustrarea, starea de tensiune indusă de către conflict. Astfel, ei aleg să facă apel la anumite mecanisme de apărare (vezi și cercetările lui Freud); prin astfel de reacții ei scapă iluzoriu de stresul indus de starea conflictuală, problema rămânând nerezolvată (Luthans, 1985, pp. 387-390); metaforic, am putea spune că ei se apără când nu sunt atacați sau acolo unde nu sunt atacați: 1) compensarea reprezintă „contracararea unei slăbiciuni reale sau imaginare prin accentuarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acceptată de grup (pe o scară de zece trepte, să presupunem că aceasta este treapta șapte), situându-se, spre exemplu, la valoarea nouă, lucrul devine pentru grup inacceptabil pentru că cei ce se implică atât de mult le impun celorlalți un stres distorsionat în raport cu sarcina. Preluând modelul lui Jackson, R.A. Schmuck și P.A. Schmuck (1992, pp. 216-219) fac o extensie asupra activităților școlare, vorbind despre: - intensitatea normei; - nivelul comportamentului tolerabil; - cristalizarea normei (cu accent direct asupra coeziunii echipei - cristalizarea fiind văzută ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe ceilalți? Rolurile pot să aibă efecte pozitive sau negative asupra grupului, asupra anumitor persoane din cadrul lui sau chiar asupra celui care le îndeplinește; în această ultimă categorie întâlnim „burnout”-ul, definit drept „ostilitate, apatie și pierderea interesului rezultată din stresul prelungit sau conflictul dintre roluri antagoniste” (Myers, 1990, pp. 176-180). Uneori, jucarea inconștientă a rolurilor poate fi definită de existența unor „jocuri” de manipulare. A. Cardon, adaptând cercetările din aria analizei tranzacționale efectuate de către Stephen Karpman, a preluat ceea ce autorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
necesității de implicare este faptul că societatea actuală bazată pe un progres accelerat îi răpește individului tendința de implicare. Este vorba despre un efect pervers al dezvoltării gradului de confort introdus de societatea modernă în consonanță cu avalanșa informațională și stresul provocat de creșterea demografică, limitarea spațiului personal al fiecărei persoane. Figura 48. Procesul metodei rezolvării creative de probleme (adaptare după Scott G. Isaksen și Donald J. Treffinger, 1985, p. 16) Astfel, gradul ridicat de confort tinde să genereze o anumită
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o anumită pasivitate din partea individului în a se implica în găsirea problemelor în realitatea, de orice tip, care-l înconjoară (vezi și Pânișoară, 1996). În același timp, cel de-al doilea element pe care l-am amintit aici, și anume stresul, poate cauza dimensiuni de alienare a persoanei, cu rezultante ca tendința spre însingurare, spre neimplicare, spre refugiu în fața realității, spre oboseală și spre regres acțional. Necesitatea găsirii resorturilor lăuntrice pentru a implica individul în activități care să-l dezvolte permanent
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în rezolvarea sarcinilor etc.; (b) relațiile interpersonale - controversa creativă determină o interrelaționare mai exinsă și de calitate între cursanți; și (c) sănătatea psihologică - controversa creativă produce o stimă de sine crescută la participanți, competența socială și abilitatea de a controla stresul și confruntarea cu poziții adverse celei proprii. În literatura de specialitate pot fi remarcate două tipuri de controversă structurată. În primul rând, modelul elaborat în 1992 de Johnson, Johnson și Holubec urmărește șapte pași: (1) problematica este propusă de către instructor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Autor: Harry Ross Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului • Capriciile lui Paganini sunt singurele care ne încântă urechea și ne alintă inima. • Am inventat timpul fără a ne gândi la consecințe. Acum trăim în stres și asta nu e un succes. Dacă e adevărat că lumea e un gunoi, oare ce suntem noi? Vinovați sau eroi? • Minciuna nu e credibilă, iar sinceritatea stă, de regulă, sub semnul îndoielii. • Nici grosolănia, nici lașitatea nu sunt onorate
GÂNDURI REBELE (27) – AFORISME (10) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381304_a_382633]
-
de echipă sau de clasă, 6. Mutarea centrilor de interes psiho-social în timpul zilei de școală. Obiective operaționale compensatorii și de refacere 1. Eliberarea și mutarea prin joc a centrilor de concentrare psihică maximă realizând refacerea neuro-psihică la nivel central, combaterea stresului; 2. Combaterea sedentarismului prin joc, realizând refacerea neuro-motorie la nivel periferic; 3. Activarea marilor funcțiuni ale organismului prin joc, odată cu menținerea și întărirea stării de sănătate generală; 4. Combaterea stărilor psihice negative printr-un joc de mișcare autonom, autoimpus în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
hiperactive; mame care au consumat excesiv alcool În timpul sarcinii. În baza descoperirilor științifice actuale putem spune că factorii ereditari joacă un rol semnificativ În apariția tulburărilor de hiperactivitate. Există și alți factori care pot complica situația copilului: În plan social (stresul din familie sau din mediul apropiat), școlar (probleme specifice de Înțelegere) și psiho-afectiv (agresivitate, anxietate și elemente depresive). Consecințe ale comportamentului copilului cu ADHD Copiii cu ADHD sunt marcați de incapacitatea de a sta liniștiți, de a fi atenți la
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
chiar dacă nu se ia o hotărâre. Trebuie să existe un parteneriat cât mai strâns Între părinții copiilor cu dizabilități și cadrele didactice bine pregătite și informate În legătură cu felul În care pot interveni pentru consilierea acestora. Acest lucru ajută la reducerea stresului pe care-l resimt familiile și micșorează riscul ca părinții să-și manifeste frustrările asupra copiilor lor. Trebuie redusă izolarea părinților punându-i În legătură cu alți părinți aflați În situații similare, promovând o abordare pozitivă a creșterii și disciplinării copiilor. Măsurile
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
chiar ei să provoace comportamente deviante. Cea mai frecventă cauză a comportamentului agresiv al preșcolarului o constituie comportamentul agresiv și coercitiv al părinților. Anxietatea și Îngrijorarea, sunt sentimente exteriorizate prin comportament deviant ce pot fi provocate de influența negativă a stresului marital. După Parker există o serie de greșeli pe care le fac părinții În corectarea comportamentului deviant. O primă greșeală ar fi că aceștia nu Întăresc prin recompensă comportamentul pozitiv al copilului. Când un comportament pozitiv este urmat de recompensă
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
ontologic Însă, suferința Întrece ca semnificație și importanță durerea. Civilizația este cea care creează premizele favorabile apariției suferinței. Sursele de plăcere sunt tot mai multe, mai variate, mai intense și din acest motiv ele sfârșesc prin a deveni factori de stres. În aceste condiții, senzațiile noastre suprasolicitate cedează și, În mod paradoxal, plăcerea excesivă și prelungită devine o sursă a oboselii, a neliniștii, a suferinței. Astfel, viața apare ca lipsită de sens, golită de valorile morale și spirituale, iar omul sfârșește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a fi rezolvate urgent. Modul de viață contemporan a adus schimbări importante atât pentru om, cât și pentru grupul social-uman. Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare ale patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Toate acestea constituie un tablou sumbru al vieții comunității umane a secolului XX, în plină expansiune a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]