4,034 matches
-
frunze de săpunariță, 2 lingurițe la cană. Pentru spălături locale, 2 lingurițe la cană, iar pentru băi locale, 30-60 g la litru. Comprese cu muguri de plop, 20 g la cană. Cataplasme cu morcov ras pe eczeme. Cataplasme cu frunze strivite de varză albă, de 2 ori pe zi. Ceai din frunze sau din semințe de asmațui, o linguriță la cană. Se beau 2 căni pe zi. Propolis, spray (10%) pe locul afectat, de 2 ori pe zi, după care se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cărții, imediat ce cortina se ridică, iar explicația sa e atât de frumoasă, Încât o voi transcrie În Întregime: Azi iarna vrajbei noastre s-a schimbat, Prin soarele lui York, În toi de vară; Iar norii toți, ce casa ne-o striveau, Sunt Îngropați În sânu-adânc al mării. Purtăm pe frunți cununi de biruință; Din ciunte arme am făcut trofeu; Din aspre trâmbiți, vesele taifasuri; Din marș războinic, pași suavi de danț. Brăzdatul Marte chipul și-l descruntă, Și-acum, În loc să sperie
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cititorii, mai bine zis o mare parte a lor, s-au situat, în momentul de față, la distanță față de orice fel de extremism practicat în Basarabia. Este sastisit. După patosul revoluționar din ultimii ani (explodase în sfârșit mămăliga!), care a strivit totul asemeni unui tăvălug, provocând adevărate drame nu numai în plan personal, dar care a și eșuat lamentabil ca orice inițiativă fără orizont (când și cine va îndrăzni să facă o analiză obiectivă, fără parti-pris a celor întâmplate?); după reculul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
privilegiați, de la un timp este dublat cu comentarii (oribile) în rusă și popularul canal Eurosport. Protestele singulare care au cerut să fie preluată versiunea în limba română a postului sau măcar păstrat comentariul profesionist, original, în limba engleză au fost strivite - și în acest caz - de listele impresionante ale celor care preferă comentariul în limba rusă. Acest mediu lingvistic rusesc modelează - în timp - o mentalitate și un anume comportament. Basarabeanul se informează asupra evenimentelor din lume, atunci când dorește și vrea să
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de sesizat, Însă, o discrepanță Între ceea ce Sylvia Plath simte și ceea ce exteriorizează. S-ar vrea deschisă spre lume, dar contactul cu necunoscutul o sperie și o obosește. Experiențele ei sunt pur mentale: străpungeri teoretice ale unei platoșe care o strivește sub greutatea ei. Iritabilitatea permanentă e răspunsul prompt la agresiunea unui exterior pe care-l percepe difuz, deformat de avalanșa de informații care-și croiesc drum spre ea. Percepe, de pildă, sexul ca pe o cale de a victimiza specia
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de ani; Savârșit[-]a 40 de resboae; Zidit[-]a 46 de monastiri". În forma inițială, lateral erau înscriși anii de domnie (1457-1504), iar pe fundal se putea recunoaște "steagul ostășesc" de la Muntele Athos, cu Sf. Gheorghe așezat în tron și strivind balaurul de la picioarele sale45. Cu aceste omisiuni din perioada postbelică, ilustrația propusă de Costin Petrescu 46 a trecut cu bine prin zeci de manuale. Întrebările de verificare a celor învățate la lecție solicitau insistent rememorarea realizărilor domnitorului, încheindu-se optimist
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de exorcizare a angoaselor omului modern: În lumea noastră tensionată pînă la ruptură, umorul este unicul remediu care destinde nervii lumii fără a o adormi, îi dă spiritului libertate fără nebunie și plasează în mîinile omului, dar fără să-l strivească, greutatea prorpriului destin" (R.Escarpit, 1991:72). În cele ce urmează vom încerca să surprindem mecanismul de producere/receptare a glumei în raport cu o triplă grilă: lingvistică (evidențiind modul în care actul de limbaj umoristic distorsionează sistemul limbii, prin dubla manevră
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
flămânzi într-o închisoare, angajând controverse cu colegii de celulă, e ușor și vesel. Dar ia încearcă aici să flămânzești, să te spetești și să taci zece ani: încearcă asta! Un pinion de oțel mă apucase deja, gata să mă strivească 136. Impactul trecerii dintr-o lume a recluziunii în alta nu este la fel de mare precum în cazul intrării din lumea liberă într-o lume carcerală, dar dificultatea vine din părăsirea universului propriu de obișnuințe. În orice spațiu, omul reușește să
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de această explicație (sau poate nu, doar pentru că era un om "nu tocmai rău", așa cum înțelege Anna Modestovna), milițianul o lasă să plece. Un deznodământ fericit, mai rar întâlnit în povestirile lui Soljenițîn, în care, de obicei, omul, neputincios, este strivit de sistem. Finalul povestirii este construit ca o clarificare și o completare a informațiilor din ziar. Ceea ce nu știa corespondentul era că abordase un subiect foarte periculos. El scria cu dezinvoltură despre inginerul Modest Aleksandrovici V., pe care îl credea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ochi?". Suspiciunea bolnăvicioasă l-a dus la o neîncredere fără temei, inclusiv față de importanți activiști de partid, pe care îi știa de mulți ani. Pretutindeni el vedea "dușmani", "ipocriți", "spioni". Având putere nelimitată, el a instituit o tiranie crudă, îl strivea pe un om, fizic și moral. A creat o asemenea situație, în care omul nu putea să-și exprime voința. Când Stalin spunea că trebuia arestat cineva, atunci însemna că acesta e "un dușman al poporului"369. (trad. a.) Comparația
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Institutionum, VI, 6, 18). Concepția greșită despre mediul cultural și teritoriul în care cineva trăiește duce la interpretarea exclusivistă a categoriei de patrie în opoziție cu gândirea conținută în Ad Diognetum, 5, unde creștinul este considerat cetățean al lumii. Contrariul, strivește legătura care ar trebui să păstreze întreaga omenire unită, având ca rezultat nașterea unui stat imperialist fondat pe violență. Divizarea neamului uman în atâtea lumi distincte și geloase de propria morală și patrie, duce la discordie și violență dat fiind
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
narațiuni ale puterii, inutilității, superficialității sau posibilității de a ascunde. Impactul vizual al rochiei uriașe este accentuat prin prezența bărbaților de statură măruntă din partea stângă a imaginii și prin plasarea bărbaților de statură obișnuită în partea dreaptă, gata să fie striviți de forța crinolinei imense. Disponibilități narative asemănătoare oferă și Crinoline on the Water unde câteva doamne la care barcagiul privește neputincios ocupă, cu fustele lor enorme, aproape tot spațiul din marginea pontonului. Crinolinomania este însă văzută de lumea victoriană, pe
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
narațiuni ale puterii, inutilității, superficialității sau posibilității de a ascunde. Impactul vizual al rochiei uriașe este accentuat prin prezența bărbaților de statură măruntă din partea stângă a imaginii și prin plasarea bărbaților de statură obișnuită în partea dreaptă, gata să fie striviți de forța crinolinei imense. Disponibilități narative asemănătoare oferă și Crinoline on the Water unde câteva doamne la care barcagiul privește neputincios ocupă, cu fustele lor enorme, aproape tot spațiul din marginea pontonului. Crinolinomania este însă văzută de lumea victoriană, pe
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
narațiuni ale puterii, inutilității, superficialității sau posibilității de a ascunde. Impactul vizual al rochiei uriașe este accentuat prin prezența bărbaților de statură măruntă din partea stângă a imaginii și prin plasarea bărbaților de statură obișnuită în partea dreaptă, gata să fie striviți de forța crinolinei imense. Disponibilități narative asemănătoare oferă și Crinoline on the Water unde câteva doamne la care barcagiul privește neputincios ocupă, cu fustele lor enorme, aproape tot spațiul din marginea pontonului. Crinolinomania este însă văzută de lumea victoriană, pe
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cu targa" au fost în sfârșit demascați de atotputernicul președinte jucător, și puși la colț cu prilejul promulgării noii Legi a învățământului. Ahaaa, v-am prins, vrăjitoarelor! Cel puțin la DNA cu voi! Cuplu bun, (aici cred că președintele a strivit, după vechiul său obicei, o lacrimă în colțul ochiului): UdreaBaconschi. Acești frumoși Al Bano și Romina Power ai politicii și Puterii românești (Power vine, pentru cei care încă nu știu, de la Putere, cu „P" mare) se completează de minune. Cel
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
linguri ruginite, hârtii, sumedenie de hârtii, măreau și mai mult dezolarea, starea aceea de cimitir părăsit. Peste tot o liniște adâncă, acea liniște care în alte locuri ar fi părut binefăcătoare, aici era nefirească și stranie, o liniște ce îl strivea, făcându-i impresia că trecuse de cine știe când pe un tărâm al morții și acest lucru îl făcu să strige cu o voce ciudată, nefiresc de falsă. Strigătul acela rămas fără ecou se pierdu printre clinurile frământate ale dealului
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
frumoși puși în rânduri drepte ca la sfoară. Voiam să ajung acolo, dar orașul nu se mai termina. Asfaltul frigea parcă din ce în ce mai tare, de o parte și alta a străzii numai construcții înalte, unele cu schele pe ele, parcă mă striveau. M-am sprijinit de un stâlp, pe care scria ceva cu galben, nu m-a interesat ce scria, eu vedeam doar dealul acela și deodată toate s-au prăvălit asupra mea. Parcă mă văd și acum și cred că voi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
rămas acolo. Voiam să văd fața tractoristului de la manetele acelea ucigașe. Cu un ultim copac pus în autocamion a ieșit din cabină. Avea o față obosită, atât. Am plecat de acolo și undeva mintea mea păstram imaginea unei crengi verzi strivită sub șenila grea. Tăcu și capul i se aplecă și mai mult deasupra mesei. Afară vântul încetase de tot. Aici era cald și bine. Cu greu ai fi crezut că afară zăpada este cât gardul. Uitând că nu este singur
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe ea. Izbucni cu voce tare: „Ce proastă sunt!” Pe drumul dinspre școală Niculaie venea cu ghiozdanul subsuoară, urmat de bătrâna învățătoare. Gândi, „Vine la mine, oare ce să-i spun? Cine mai știe ce șio fi închipuit...” Singuraticul Prietenul strivi sub talpa groasă a pantofului o frunză uscată din toamna trecută, aceasta foșni sec fără a opune vreo rezistență, apoi ca și cum ar fi vrut să constate efectul mișcării sale ridică piciorul cu pantoful îngreunat de mâlul galben, privi locul și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să-și tortureze cel mai bun prieten"17. În închisoarea de la Pitești se pun în aplicare toate formele de tortură imaginabile, toate mijloacele de degradare fizică și morală. "Unii au încercat să-și sfâșie arterele cu dinții, alții să-și strivească capul de perete", relatează Virgil Ierunca. "În zadar. Erau, în general, surprinși la timp de reeducatorii însărcinați cu supravegherea lor permanentă"18. O carte greu de citit, Fenomenul Pitești arată fața cea mai întunecată a opresorilor din perioada comunistă. "Comisia
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
acum din mersul trenului, privind prin fereastra deschisă cu gândul la timpul care s-a scurs parcă prea repede, a ieșit la iveală și i s-a clarificat și cauza indispoziției sale. Era vorba de un regret înăbușit, uitat și strivit în spațiul limitat din interiorul cutiei sale toracice, ce-i storcea inima până aproape de epuizare. Acum se ivise momentul să iasă la suprafață. În plus, îl răscolise și necazurile prin care a trecut mama acestui copil, pe care o confundase
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Puntea se balansa, gata-gata a se nărui și a-i arunca în hău. Pericolul era iminent. Nu mai era nici o speranță de salvare: Ce vor spune părinții, frații și cealaltă soră a lui, când vor afla că au murit amândoi striviți de bolovani sau înecați?". Un ultim efort. Zădarnic. Puntea suspendată s-a destrămat în sute de bucăți. Amândoi au căzut în gol. Un întuneric profund și adânc în față îi duceau direct spre hău cu o viteză amețitoare în timp ce o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
știu să se adapteze și să se readapteze de câte ori e nevoie! Într-adevăr, și printre ele sunt unele naive, fără discernământ, așa cum ești tu, care se grăbesc să iasă la lumină înainte de momentul potrivit, chiar în fața tăvălugului. Riscă să fie strivite. Tu procedezi la fel. Vrei să ai familia ta, casa ta, copiii tai, ia exemplu de la moluștele înțelepte! Ce Dumnezeu odată, nu pricepi?". Bidaru, pentru prima oară, și-a dat seama de ce colegii, atât de volubili și prietenoși în viața
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care lucra la el. Soția căruțașului murise la naștere cu vreo patru ani înainte lăsând în urmă un băiețel. Căruțașul, cu chiu cu vai, l-a scos până la patru ani, când i s-a și întâmplat nenorocirea. A murit beat, strivit de propria-i căruță încărcată cu lemne care s-a răsturnat peste el pe o pantă în timpul unei furtuni. Când a rămas și fără tată, băiatul avea deja patru anișori. Era frumușel, isteț și avea același nume cu bătrânul. După
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
el cu o viteză amețitoare și cu intenții agresive. Din acel moment mai avea puțin de trăit; doar câteva secunde. Delirând, începu să le numere în timp ce-și vedea familia îndurerată de dispariția lui atât de misterioasă. Va fi strivit odată cu roca deasupra căreia levita. Acesta îi era sfârșitul. Până aici i-a fost scris! Încă cinci secunde, cel mult zece până la contact și totul se va termina. Nu va rămâne din el, decât câteva fire de praf împrăștiate în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]