4,310 matches
-
depoetizare a limbajului artistic. Realul însă rămâne pretext pentru redarea viziunilor de coșmar care par a bântui sufletul unora dintre acești poeți. Cealaltă secțiune importantă a acestui capitol este cea în care avem în vedere o prezentare a modalităților de structurare a discursului poetic, modalități asupra cărora vom reveni și în capitolul final pentru că multe dintre ele se pot regăsi ca trăsături definitorii în literatura contemporană: destructurarea limbajului poetic, forme de dialogism, jocul probabilităților, ironia și chiar structura poemului ekphrastic, însemnând
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și în refuzul vădit de a accepta valorile consacrate, de a le înlocui cu altceva sau măcar de a oferi un punct de vedere personal asupra lor. Diversificarea formelor artistice impune căutarea unui alt concept care să permită o oarecare structurare a istoriei literare și, în acest context, termenul generație, preluat din filosofie și științe ale naturii, folosit și în sociologie din ce în ce mai frecvent, pare să fie destul de potrivit. Se explică astfel succesul pe care acest concept l-a avut și în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
încearcă astfel eliminarea din start a ideii de uniformizare pe care termenul ar putea să o sugereze. Adoptată, la noi, inițial de Tudor Vianu 6, care o privește, mai degrabă, ca pe un context general, generația devine apoi model de structurare în cronologia literară. De aici și discuțiile despre utilitatea sau inutilitatea noului termen. Astfel Al. Piru își construiește istoria literară pe ideea aceasta a generațiilor care se succed 7. Evidențiază, de asemenea, necesitatea existenței unui ideal comun, membrii generației având
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
delimitează de cea de dinainte, astfel, dacă generația lui Nichita Stănescu produce mituri, cea a lui Mircea Cărtărescu demitizează ironic - pe modelul membrilor avangardei și avangardismului târziu depoetizat - Stelaru, Geo Dumitrescu etc. Deși termenul este, în general, acceptat, modelele de structurare a literaturii în funcție de acest criteriu sunt diferite și dau naștere unor controverse legate fie de repartizarea unui scriitor sau a altuia într-o anumită generație, fie de momentul rupturii, al schimbării generației sau a promoției 26. Andrei Bodiu 27 remarcă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
excluse. Ceea ce trebuie să conteze în astfel de situații sunt dominantele operei, avându-se în vedere că, în cazul unora, se mimează apartența la o sensibilitate a epocii fără să corespundă cu adevărat coordonatelor interioare. Apar astfel modele posibile de structurare a literaturii contemporane, importante pentru istoria literară atât timp cât aceste modele nu sunt absolutizate. De altminteri ceea ce trebuie amintit de fiecare dată este că exegeza literară prin însuși obiectul ei de analiză împrumută modalități expresive ale literaturii. E poate domeniul științific
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
două grupări. Ceea ce le separă este, în primul rând, dorința lor de a-și afirma originalitatea, individualitatea pe scena istoriei literare și, în al doilea rând, universul cultural în care-și duc existența și care le impune modele diferite de structurare a discursului liric. Poezia lor reflectă însă același spirit al timpului. Alegem să folosim sintagma generația Albatros sau albatrosistă, deși s-ar putea obiecta că termenii grupare, grup sunt mult mai potriviți pentru a desemna o parte a generației propriu-zise
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
față de tehnica argheziană a concretizării abstractului, în cazul lui Geo Dumitrescu lipsesc lanțurile metaforice și tendința spre narativ este evidentă. Tehnica este a gradării, a acumulării de elemente ca într-un ritual menit să obișnuiască cititorul cu acest tip de structurare a materialului poetic ("nu lovi tare, prea tare", "Se poate juca și cu vorbe/ sau cu stele,/ cu bile negre și bile verzi,/ se poate juca și cu gânduri, albe, albastre,/ dar totul e să găsești bila roșie,/ inima jocului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Coșmar), a mizeriei, a bolii, a războiului și a morții ("Iar târziu, spitalele, târziu/ ne-au strigat profund din bătătură;/ hemoragii de jar puneau în gură/ mari garoafe roșii pe sicriu...", Pacienți), iar pe de altă parte, prin modul de structurare a textelor, din enunțuri eliptice, sacadate, din construcții frânte (ingambamentul revine constant), din trecerea rapidă de la o imagine la alta, din enumerații și gradații, din invocații retorice care introduc schimbări de ritm neașteptate, din adresări directe fie sub formă de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mituri, în modul în care eul poetic tratează ironic cele mai sensibile subiecte, răstoarnă orizontul de așteptare și îl invită pe cititor într-un muzeu lipsit de viață (de fapt o proiecție, lipsită de iluzii, a lumii). 3. Modalități de structurare a discursului liric De foarte multe ori modul în care se structurează discursul liric al acestor poeți pare a se apropia de principiile avangardiste care favorizau hazardul. Deși albatrosiștii s-au distanțat nu o dată de exercițiile avangardei, stilizează câteva dintre
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
textele ar fi avut haz dacă ar fi fost în număr redus, ar fi sunat a glumă literară bună. Ceea ce se amintește mai rar este tocmai faptul că exact această persistență a procedeului de amalgamare îl transformă în modalitate de structurare a textului, în tehnică literară definitorie pentru Tonegaru. Se recunoaște aici trimiterea la poezia voit mitizantă a lui Lucian Blaga "poate că în Lună sunt republici sincere fiindcă acolo trăiesc morții", intervenția neologismului, apariția "faptelor diverse" marchează însă o răsturnare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care sunt astfel modalizate încât să creeze senzația că sunt desprinse dintr-o carte a adevărurilor absolute) apar însă din motive asemănătoare tocmai atunci când sunt prezentate asocieri ieșite din comun, asociații absurde sau șocante. 3.3. (Auto)Ironia - modalitate de structurare a poeticului La Geo Dumitrescu caracterul ironic, declamativ e mult mai pronunțat decât la ceilalți reprezentanți ai grupării. Portret se constituie într-o refacere parodică și autoironică a textelor de tip artă poetică. Regăsim aici o dorință de plasticizare a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
metaforizare extremă. Poezia optzecistă marchează o mutație în modul în care este înțeleasă creația. Ceea ce implică o înlocuire a metaforei cu metonimia, prin aceasta din urmă înțelegând, în maniera în care delimitează termenul Eugen Negrici 256, și o modalitate de structurare a textului poetic. O astfel de poezie se constituie prin alăturarea unor "fragmente din lumea reală" ("fragmente de peisaj, schițe de gesturi și acțiuni, contururi de oameni, materii reziduale, resturi") care însă nu o mai reconstituie odată ce se încearcă potrivirea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
expresie ale acestor poeți, atât prin raportare la modelele declarate sau nu, la poezia epocii, dar și la avatarurile poeticității din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Apelând la o perspectivă tematic-arhetipală, dar și la o analiză a structurării materialului lingvistic esențială în modul de concepere a poeziei ultimului secol, am considerat că trebuie urmărite acele caracteristici ale discursului poetic care se constituie în mărci distinctive pentru grupul de la Albatros. Nu putea să lipsească o minimă contextualizare, referințele la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și nu de univers real. Dimensiunea care pare să lipsească acestor poeme este înaltul, verticala, sugestie a ancorării în materialitate. Tocmai revalorificarea, într-o manieră inedită, a acestui tip de poem apropie și mai mult generația amintită de procedeele de structurare a imaginarului poetic din literatura contemporană. Am putut identifica astfel și alte trăsături care apropie poezia albatrosistă de cea contemporană: pierderea certitudinilor (se renunță astfel la iluzia valorilor supreme, la iluzia existenței perfecțiunii) ceea ce are drept consecință absența oricărei modalități
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
seama de câtă nevoie este putem observa remarca că între remarca lui Hapgood (1939) și cea a lui Lounsberry (1990) a trecut o jumătate de secol. Scopul meu este să explorez mai multe laturi istorice și să ajut astfel la structurarea genului. Acestea sunt: 1. dovada nașterii jurnalismului literar american "modern" în perioada de după Războiul Civil; 2. motivele apariției acestei forme de expresie și consecințele epistemologice legate de acest fapt; 3. antecedentele acestei forme; 4. prin ce se deosebește genul acesta
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
gradul în care tehnica romanului a fost modelată pentru a fi folosită în presa populară. Așa cum nota Connery despre reportajele lui Stephan Crane având ca temă New York City, "Crane uzează o mulțime de tehnici literare incluzînd contrastul, dialogul, descrierea obiectelor, structurarea atentă a scenelor, selecția riguroasă a cuvintelor ca pe un repertoriu al imaginarului și al ironiei" ("Third Way" 7). Romancierul Crane a practicat jurnalismul literar narativ cel târziu din 1892 când reportajele sale despre New York au început să fie publicate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
siguranță și separat de obiectul percepției, trăiește un șoc sau un sentiment de surpriză (Another Way 63). Același lucru se poate afirma despre jurnalismul de senzație, care se potrivește în ambele medii - fotografie și text narativ - în încercarea lui de structurare prin apelul la bunul simț și la valorile general împărtășite. Exemplul scufundării lui Maine ilustrează un punct de vedere discursiv. Definiția lui Berger despre fotografia de senzație poate fi aplicată reportajelor fundamental argumentative. În mod similar, asemenea observații se pot
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ce se practică aici (odihnă, sporturi de iarnă, drumeția montană și tratament balnear În mai mică măsură) trebuie organizată Întreaga problematică ce face obiectul activității turistice. De pildă, luînd În considerare elementele de mai sus se ajunge cu ușurință la structurarea tipurilor de construcții admise și a locurilor de amplasare a acestora, a complexelor probleme pe care le ridică agrementul, pîrtiile de schi și mijloacele de transport pe cablu etc. Înainte Însă de a intra În fondul problemelor, ne vedem obligați
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care le au toți oamenii. Toți avem trebuințe, scopuri, dorințe, aspirații etc. Din acest punct de vedere toți suntem la fel. Pe de altă parte, după cum s-a remarcat în cadrul teoriilor personalității, fiecare dintre noi reprezentăm o personalitate, adică o structurare unică de însușiri bio-psiho-socio-culturale prin care ne diferențiem de ceilalți. Asistentul social trebuie să respecte această unicitate. El trebuie să ia în considerare aspectele calitative derivate din modele culturale diferite, convingeri diverse, forme variate de activitate 5. A dezvolta abilitățile
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
simbolice cu valorile și practicile religios-creștine pentru beneficiarii instituționalizați din DGASPC; 5.3. Examinarea naturii caracterului partenerial propriu raporturilor din Biserică și DGASPC; 5.4. Analiza interregională a specificului implicării Bisericii în activitatea DGASPC; 5.5 Explorarea particularităților naționale în structurarea relației Biserică-instituții specifice de protecție a copilului (relație Stat-Biserică în asistența socială). 6. Ipotezele cercetării: * Ipoteza 1: În cadrul organizațiilor DGASPC din România incidența implicării preoților este majoritară. * Ipoteza 2: Centrele de plasament din cadrul DGASPC la nivel de România au realizat
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
că Ipoteza 4 (Distribuirea regională a modalității de implicare a Bisericii în activitatea DGASPC se structurează similar) se confirmă. Rămâne să vedem prezentarea celei de-a doua părți a cercetării în subcapitolul ce urmează. Obiectivul specific (Explorarea particularităților naționale în structurarea relației Biserică-instituții specifice de protecție a copilului (relație Stat-Biserică în asistența socială) la această expunere a interviului structurat este aspectul comparativ între relația Biserică-Stat în domeniul asistenței sociale în România și relația Biserică-Stat în alte țări vest-europene. 4.4. Parteneriat
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
însemnele creștine, să poată oficia servicii religioase?" Obiective și Ipoteză Obiectiv general: Analiza comparativă a implicării formale a Bisericii în cadrul instituțiilor publice de ocrotire a copilului în România și în alte state ale Europei. Obiectiv specific: Explorarea particularităților naționale în structurarea relației Biserică-instituții specifice de protecție a copilului (relație Stat-Biserică în asistența socială). Ipoteza cercetării: > Ipoteza 5: Implicarea Bisericii în activitatea instituțiilor specifice de protecție a copilului se structurează distinct în România / statele vest-europene. Subiecții intervievați și țara de proveniență Interviul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o măsură crescândă de influențe internaționale datorate unei multitudini de factori, de la legăturile politice și comerciale la muzică, stiluri vestimentare și mass-media comune" (cf. Allan G. Johnson, Dicționarul Blackwell de sociologie, p. 173.). Globalizarea a fost descrisă, în consecință, ca structurarea concretă a lumii în ansamblu: cu alte cuvinte, o conștientizare, la nivel global, că lumea este un mediu construit în mod continuu. Poate cea mai concisă definiție sugerează că globalizarea este un proces social în care constrângerile geografice asupra orânduirilor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
față de lumea externă sau ca și apărare în spatele căreia se ascunde, pentru că nu este capabil să-și asume responsabilitățile și obligațiile legate de tratament. Sentimentul de inferioritate și dispoziția de nemulțumire și de confuzie care-l acompaniază conduc la o structurare defensivă a personalității și la o repliere în sine, cât și la asumarea unor comportamente negativiste și contradictorii, în special privind normele și restricțiile impuse de condiția sa diabetică. Aceste atitudini vor avea repercusiuni și prin blocarea conduitei de autocontrol
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
diabetului zaharat constituind pentru aceste persoane un stres mult mai intens, dar odată depașită faza de revoltă sau de negociere „acceptarea și identificarea lor este mai stabilă și mai consecventă”. Aceasta se observă comparativ cu pacienții care au niveluri de structurare intelectuală și psihică submedie, la care pot să apară acceptări rapide, dar superficiale, însă cu o tendință crescută de a face mai frecvent recurențe. (4) La adult și la vârstnic, diabetul zaharat insulinodependent este perceput ca o deficiență majoră de
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]