3,238 matches
-
sfârșit, „vorbim de soliloc atunci când discursul solitar pare să fie pură expansiune a eului în stare de nestăpânire sau de slabă stăpânire de sine (angoasă, speranță, vis, beție, nebunie), fără destinatar, chiar imaginar”, este „monologul modern, care închide personajul în subiectivitatea unui trăit fără transcendență, nici comunicare.” . Monologul propriu-zis (scenic) este destinat unui personaj sau unui grup de personaje, cu intenția clară de a fi receptat. El se poate realiza ca discurs, declarație, confesiune sau narare orală a unei întâmplări. Indicii
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
cincea, și pe adj.av. Tari Mihai, coechipierul lt.av. Limburg Nicolae. Formația americană a pierdut în această luptă 24 avioane P-38 Lightning, cu o parte din piloți salvați, inclusiv comandantul". Mărturiile piloților se completează una pe alta, fiecare venind cu subiectivitatea propriilor impresii și emoții, însă cu toții întregind, ca pe un mozaic, istoria acestei zile memorabile. Adj.av. Ilie Dumitru (Escadrila 61): "Fără să știu cum, mă găsesc cu degetul pe trăgaci, cutremurat de bubuitul tunurilor și mitralierelor mele... Strâng virajul, pilotul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și s-a afirmat atât în conștiința europeană, cât și în structurile instituționale. Analizând caracteristicile Occidentului, filosoful german Karl Jaspers (Bagdasar, 1969, 91-92) aprecia că ideea de libertate politică născută în Grecia, raționalitatea asociată cu o conștiință a limitelor ei, subiectivitatea despre existența personală și alcătuirea unor instituții care nu se închistează sunt principalele elemente definitorii, specifice ale acestuia și, am adăuga noi, ale întregii Europe în devenire. Continentul nostru reprezintă o unitate spirituală, iar specificitatea Europei s-a făcut în raport cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
se află în strânsă legătură cu curriculum-ul, realizându-se prin elementele de competență definite la nivelul standardelor de performanță. Dintre avantajele pe care le întrevăd inițiatorii acestui sistem putem enumera: * asigură obiectivitatea evaluării, în special la sarcinile susceptibile de subiectivitate (de exemplu, eseul); * permite relaționarea cu examenele naționale; * au o valoare formativă ridicată etc. În aceste condiții, nu putem să nu ne întrebăm de ce pentru evaluarea în învățământul primar nu a fost posibilă realizarea unor criterii obiective, care să definească
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
forma unei discuții structurate, cuprinzând un număr de 6, 10 sau 12 participanți, prin care se urmărește identificarea temelor de interes, a programelor etc. Deși presupune prezența unui moderator, metoda are un caracter informal. Ceea ce i se poate reproșa este subiectivitatea opiniilor, motiv pentru care informațiile nu trebuie generalizate; b) Persoanele-cheie. În număr de 10-15, acestea sunt reprezentative pentru organizația respectivă în ceea ce privește pregătirea profesională, teoretică și practică și, de regulă, ocupă poziții influente. Informațiile pot fi obținute prin chestionare, interviuri sau
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
preocupărilor manageriale. Este limpede pentru oricine că viața unei organizații nu se reduce la derularea mecanică a unor activități stereotipe, ci implică, prin prezența resursei umane, conturarea unor stări afective care pot constitui un suport esențial pentru reușita acestor activități. Subiectivitatea accentuată a climatului unei organizații face uneori destul de dificilă definirea sa. Este nevoie de identificarea unor variabile constitutive care să permită înțelegerea acestei noțiuni. O primă încercare de conceptualizare este oferită de M. Vlăsceanu (2003, p. 139) care vorbește de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ei un "universitar prăfuit". (p. 24) Ca întotdeauna, Lodge mizează și aici pe dialog. Dialogul nu lipsește nici din narațiunea la persoana întâia, nici din cea la persoana a treia. El aduce un plus de obiectivitate monologului interior și de subiectivitate în interiorul narațiunii obiective. Dialogul dă sentimentul de viu acestor povești banale, acestui du-te vino de incidente care nu ne emoționează. Ironia lui Lodge e necruțătoare: ea poate distruge un personaj. Poate ucide tot ce încearcă să fie sentimental. David
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de interes pentru mine. Dar la fel e și eul, care mă poate alimenta cu dezlănțuiri de indecență. Nu sunt singurul om din lume, iar îndoielile referitor la propria mea ființă sunt strict ale mele. Nu plec de la premiza că subiectivitatea altora e la fel de idilică. Oricum ar fi, iubesc tangibilul. Ca mai toți poeții, sunt un senzualist. E un compliment că mă vezi "grijuliu". "Grija" aceasta, dacă există, îmi vine din copilăria petrecută alături de o mamă bolnavă, pătimașă, adesea deloc rezonabilă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
113 1. Asociaționismul preformist al lui Charles Bonnet / 114 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie / 115 3. Condiția morală a psihicului la Jean Jacques Rousseau / 117 4. Explicarea vieții psihice prin monade Gothfried Wilhelm Leibniz / 118 5. Rescrierea domeniului subiectivității George Berkeley / 123 VI. Psihologia în atenția fiziologiei din secolul al XIX-lea / 125 1. Fiziologia nervoasă ia în considerare viața psihică / 125 2. Concepția biopsihologică a lui Georgius Prochaska / 126 3. Anatomia funcțională a sistemului nervos Charles Bell și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
colectivă, mediată prin simboluri și ritualuri diverse, care au coexistat cu cel mai profund sentiment uman, cel religios, ce-l deosebește decisiv pe om de natură, de restul viețuitoarelor de pe Pământ. Cartea se recomandă ca un îndreptar pentru descoperirea substanței subiectivității, (a celei psihologice) pe un drum care vine din depărtare, anevoios, bătătorit de mii de ani. Dacă s-a materializat inițial în forma primară a totemismului și animismului panteist, leagăn de manifestare a celor mai vechi tradiții culturale ale societăților
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
devină interesant, să deschidă noi orizonturi de gândire și acțiune. Din psihologie s-a făcut cu dificultate crescută un obiect distinct de cunoaștere științifică. De ce ? Pentru că ceea ce a trebuit și trebuie să devină aici obiectul acestei cunoașteri era de fapt subiectivitatea, prin care erau reflectate și explicate în același timp toate celelalte domenii de cunoaștere științifică. Fizica, de exemplu, cel mai vechi domeniu de cunoaștere din științele naturii, a fost simțită ca o realitate subiectivă și reflectată ca atare, cu un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și metode proprii. Este adevărat, la început ele au fost primitive, reduse la număr, mai târziu s-a putut contura un obiect distinct de cunoaștere științifică. Aceeași succesiune recurentă s-a reprodus și în cazul chimiei și al biologiei, unde subiectivitatea reflectării unei anumite secvențe din natură a trebuit să fie obiectivată și reprezentată cu metode și tehnici proprii. În cele din urmă, s-a ajuns și la cazul psihologiei, unde a fost necesar să se distingă obiectul ei specific de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
secvențe din natură a trebuit să fie obiectivată și reprezentată cu metode și tehnici proprii. În cele din urmă, s-a ajuns și la cazul psihologiei, unde a fost necesar să se distingă obiectul ei specific de cunoaștere, cel al subiectivității reflectării înseși, care a fost denumită psihică, secvență distinctă din natură și din societatea umană. Evenimentul s-a realizat prin depășirea unor dificultăți serioase, până când s-a desprins de domeniul filosofiei (loc de incubare a conceptelor de bază ale fiecărui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de astăzi, când obiectul cunoașterii sau "grădinăritului" era doar aproximat sau era tăinuit în spatele metaforelor, miturilor și ritualurilor de diferite feluri. Interesant este însă cum, cu un aparat conceptual extrem de redus, cu un nivel doar panteist de formalizare a domeniului subiectivității, s-a putut totuși ajunge la formularea unor principii de funcționare a psihicului, a legilor de elaborare a asociațiilor, cu valabilitate deplină și în zilele noastre. Pentru majoritatea gânditorilor, sufletul era o parte a naturii, a cosmosului, unde putea fi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
perspectivă de interpretare a fenomenelor naturale și a celor sociale, cartezianismului i s-a dat prioritate în explicarea omului și a naturii sale. Viața sufletească a putut fi din nou regândită, ca fiind făcută după o mecanică mai perfecționată, substanța subiectivității se redimensionează, sunt implicate în studiul ei instanțele neuronale de suport. Problema raportului suflet corp dobândește dimensiuni concrete. În centrul preocupărilor cercetătorilor iluminiști ai secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea se aflau probleme fundamentale ale fizicii, ale apariției
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
existente în fiecare om, ceea ce a însemnat o reformulare a raporturilor sale cu Creatorul; omul însuși, independent de cauza morală a păcatului originar, devine un creator, inferior celui dumnezeiesc, dar creator. Prin Renaștere, omul își descoperă propria individualitate, una cu subiectivitate proprie, a cărei forță creatoare dobândește o nouă deschidere spre libertate, aceea de a-și îndrepta preocupările și interesul spre cercetarea științifică, de cunoaștere obiectivă a naturii, a societății și a propriei ființe. Raționalismul acestei epoci este mai complet decât
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sociale, cartezianismul a cedat decisiv exclusivitatea în explicarea omului și a naturii sale. Pe baza progreselor realizate, viața sufletească a putut fi regândită, concepută în acord cu o mecanică mai perfecționată, a permis apariția unei alte psihofizici a reflectării, substanța subiectivității se redimensionează, sunt în alt fel implicate instanțele neuronale de suport, raportul suflet corp se diferențiază. Obiective noi s-au aflat în centrul preocupărilor unor cercetători iluminiști ai perioadei secolului al XVIII-lea, înnobilată de creațiile unor savanți cum au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interrelația strânsă și complexă existentă între activitatea conștientă și cea neconștientă (b) ; a semnalat însemnătatea deosebită a unor momente de sinteză în producerea proceselor psihice (c) ; a formulat problema particularității aparte a cauzalității proprii fenomenelor psihice (d). 5. Rescrierea domeniului subiectivității George Berkley A fost meritul lui George Berkeley (1685-1753) și a lui David Hume (l711-1776) să redesemneze dimensiunile reflectării subiective. Filosof irlandez, Berkeley și-a propus să imortalizeze viața sufletească diferită, în concepția sa, de cea materială care pentru el
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din experiența trecută un obiect de cunoaștere, o încercare înscrisă pe o linie diferită de cea a enciclopedismului general al celorlalți gânditori iluminiști ai vremii. Contribuția sa se raportează însă la condițiile socialpolitice ale acelor vremi, de abordare a problemei subiectivității din perspectiva unui experimentalism avansat. În centrul preocupărilor lui Berkeley s-a aflat problema "experienței senzoriale", domeniu de dispută cu empirismul lui Locke. Experiența senzorială a reprezentat pentru el o lume subiectivă distinctă, ca un fapt de conștiință cu propria
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai industrializată. La aceste condiții social-istorice se raportează evoluționismul agnostic al lui Herbert Spencer (1820-1903), cu cele mai pozitive influențe asupra dezvoltării științelor naturii, în prealabil fertilizat de spiritul logicii inductive a lui Francis Bacon, ca și de fenomenologia dinamicii subiectivității lui David Hume (1711-1776). Psihicul se afla în centrul preocupărilor lui Spencer. În clasificarea pe care o va da diverselor domenii ale științelor naturii, realizată în prima parte a lucrării sale Principiile psihologiei, el îi conferă psihologiei o poziție distinctă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu funcționează independent și autonom unele de altele. Până când "relația de coordonare" poate să-și păstreze unitatea și stabilitatea, nu se poate vorbi de existența excitanților sau a răspunsurilor. Acest "tot" se desface abia atunci cînd imaginea se schimbă, când subiectivitatea se comută într-un alt lanț de legături. Atunci cînd copilul simte durere la acțiunea căldurii focului, acesta este recepționat ca excitant. Mișcarea se îndreaptă atunci în direcția corespunzătoare focului. Când ceva atrage atenția, senzația este dependentă de mișcare, iar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
entitate psihozică. S-a acordat o atenție deosebită producerii mișcărilor musculare ca răspuns la condițiile stimulative. În conformitate cu această concepție, psihologia se raportează altfel la științele naturii decât în școlile născute pe continentul european. Deși ambele orientări declară că așează fenomenul subiectivității la baza activității psihice, sensul acțiunilor fiind dat de activitățile dezvoltate, diferențele apar deoarece comportamentului uman i se accentuează prea mult direcționalitatea intențională. Pe această linie investigativă funcționalismul Școlii de la Chicago își asumă unele valențe teologice. Organismul psihologic, în accepțiunea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fi tot mai puține punți de legătură. Aceste discrepanțe au fost mult timp discutate și analizate în literatura de specialitate a vremii. La început Pavlov, s-a distins ca un fiziolog care a călcat cu mare prudență pe tărâmul subiectivității vieții psihice. Ulterior însă, orbit de succesul teoriei sale a condiționării, va pretinde să emită soluții pentru situații în care perspectiva reflexologică își avea mai puțin locul și chemarea de a se pronunța. A fost cazul formelor complexe de comportare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
laturile de susținere începând din Antichitate, după care, cu fiecare etapă istorică în parte, articulațiile sale s-au consolidat cu date, evenimente cu însemnătate, cu autori și lucrările lor. Cu fiecare nouă etapă s-au obținut noi deschideri în abordarea subiectivității, de acum de parcurs cu obligativitate, toate urmărind întărirea autonomiei științei psihologiei în raport cu filosofia, cu științele naturii și cu teologia. La acest demers constructiv se vrea integrată și psihologia românească, cu trecutul și istoria sa o sarcină dificilă, ținând cont
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de "notorietate" și de "popularitate". Aceste avantaje aparente nu se traduc însă automat și în credibilitate sau impact politic. Legat de obiectivitatea știrilor, Michael Schudson susține că obiectivitatea a devenit un ideal în jurnalism "tocmai când imposibilitatea de a depăși subiectivitatea în prezentarea știrilor a devenit larg acceptată (...), tocmai pentru că subiectivitatea a ajuns să fie considerată inevitabilă" (2003, p. 39). Prestigiosul Centru Joan Shorenstein pentru Studierea Presei, Politicii și Politicilor Publice 1, din cadrul Universității Harvard, a publicat, în 2007, un raport
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]