9,389 matches
-
sintactică de complement direct), respectiv de cele care îndeplinesc dublu rol102 în propoziție (funcție sintactică) și în frază (marcă de tip raportual): Știe ce face. (pronumele relativ ce = complement direct în propoziție și element de relație, marcă a raportului de subordonare, în frază). Funcția sintactică-tip a pronumelor în calitatea lor de cuvinte-substitut este funcția de subiect, alături de care sunt reperabile, în comunicare, și alte funcții sintactice 103: * subiect: Celălalt a câștigat. (pronume în cazul nominativ); Au mai plecat dintre ei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care fac parte și rol de element de relație în frază, fiind astfel mărci de tip raportual: (Ori)unde ar pleca/, se vor simți bine împreună. (ori)unde = complement circumstanțial de loc în prima propoziție și marcă a raportului de subordonare în frază (element de relație). Adverbele care transmit informație stilistică nu îndeplinesc, în enunțul din care fac parte, nici o funcție sintactică; ele au doar funcție stilistică/ emfatică: Chiar el a făcut asta., respectiv valoare incidentă: Mâine, probabil, va fi frumos
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de tip categorial pentru categoriile gramaticale de caz (de matematică cazul acuzativ, deasupra cărții cazul genitiv, grație celorlalți cazul dativ) și de mod (a citi modul infinitiv, de citit modul supin) , respectiv de marcă de tip categorial pentru raportul de subordonare în cadrul propoziției: cartea de acolo raportul de subordonare dintre atributul adverbial și termenul său regent; în unele contexte, prepoziția îndeplinește cumulativ cele două roluri de marcă de tip categorial și raportual: volum de poezii (prepoziția de marchează cazul acuzativ și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de matematică cazul acuzativ, deasupra cărții cazul genitiv, grație celorlalți cazul dativ) și de mod (a citi modul infinitiv, de citit modul supin) , respectiv de marcă de tip categorial pentru raportul de subordonare în cadrul propoziției: cartea de acolo raportul de subordonare dintre atributul adverbial și termenul său regent; în unele contexte, prepoziția îndeplinește cumulativ cele două roluri de marcă de tip categorial și raportual: volum de poezii (prepoziția de marchează cazul acuzativ și raportul de subordonare dintre atributul substantival și termenul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cartea de acolo raportul de subordonare dintre atributul adverbial și termenul său regent; în unele contexte, prepoziția îndeplinește cumulativ cele două roluri de marcă de tip categorial și raportual: volum de poezii (prepoziția de marchează cazul acuzativ și raportul de subordonare dintre atributul substantival și termenul său regent). III.2.10. Conjuncția se definește 124, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale, invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol de marcă preponderent de tip raportual. Conjuncțiile din limba română se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se raportează la nici o categorie gramaticală, fiind invariabile. Funcțional, conjuncțiile îndeplinesc exclusiv rol de marcă pentru: * raportul de coordonare în propoziție și în frază: Mama și tata au venit la ședința cu părinții.; Scrie / și citește cu spor.; * raportul de subordonare în frază: Speră / că va reuși., * modul conjunctiv: Să citești articolul, merită!, * cumulativ, modul conjunctiv și raportul de subordonare în frază: Speră / să reușească. Formulați enunțuri cu diferitele valori morfologice ale următoarelor cuvinte: care, ce, o, un, a, ai, tot
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în propoziție și în frază: Mama și tata au venit la ședința cu părinții.; Scrie / și citește cu spor.; * raportul de subordonare în frază: Speră / că va reuși., * modul conjunctiv: Să citești articolul, merită!, * cumulativ, modul conjunctiv și raportul de subordonare în frază: Speră / să reușească. Formulați enunțuri cu diferitele valori morfologice ale următoarelor cuvinte: care, ce, o, un, a, ai, tot, cât, mă, au, cea, cel. Structura morfematică a cuvântului Realizați analiza morfematică a cuvintelor subliniate în textele de mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
număr mai mare, prin adăugarea, în clasa unităților sintactice, a textului, a substitutului de propoziție/ frază etc.; * raporturile sintactice relații stabilite între unitățile enunțului; vezi, prin raportare la trimiterile prezentate supra la literatura de specialitate: raportul de coordonare, raportul de subordonare, raportul de interdependenă/ inerență, raportul de incidență, raportul de dublare, raportul mixt, raportul intermediar-explicativ, raportul apozitiv etc.; * funcțiile sintactice roluri asociate, la nivelul propoziției și la nivelul frazei, unităților sintactice; vezi, de exemplu, funcția sintactică de subiect în cadrul propoziției (funcție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dintre care una este obligatoriu principală. În limba română, frazele pot fi diferențiate 129 în funcție de raporturile sintactice stabilite între propozițiile componente: * fraze cu raport de coordonare: A scris/, dar nu a fost atent la toate detaliile.; * fraze cu raport de subordonare: Vrea/ să reușească.; * fraze cu raport de incidență: Hai și tu,/ zise băiatul.; * fraze cu raporturi de coordonare și de subordonare: A scris/, dar nu a fost atent la toate detaliile/ pe care le semnalase profesorul.; * fraze cu raporturi de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fraze cu raport de coordonare: A scris/, dar nu a fost atent la toate detaliile.; * fraze cu raport de subordonare: Vrea/ să reușească.; * fraze cu raport de incidență: Hai și tu,/ zise băiatul.; * fraze cu raporturi de coordonare și de subordonare: A scris/, dar nu a fost atent la toate detaliile/ pe care le semnalase profesorul.; * fraze cu raporturi de coordonare și de incidență: Hai și tu,/ zise băiatul/ și zâmbi încurajator. (coordonare în plan incident); Hai și tu/ și dă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fraze cu raporturi de coordonare și de incidență: Hai și tu,/ zise băiatul/ și zâmbi încurajator. (coordonare în plan incident); Hai și tu/ și dă o mână de ajutor,/ zise băiatul. (coordonare în planul comunicării propriu-zise); * fraze cu raporturi de subordonare și de incidență: Hai și tu,/ zise băiatul,/ care zâmbi încurajator. (subordonare în plan incident); Hai și tu/ să dai o mână de ajutor,/ zise băiatul. (subordonare în planul comunicării propriu-zise); * fraze cu raporturi de coordonare, de subordonare și de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
băiatul/ și zâmbi încurajator. (coordonare în plan incident); Hai și tu/ și dă o mână de ajutor,/ zise băiatul. (coordonare în planul comunicării propriu-zise); * fraze cu raporturi de subordonare și de incidență: Hai și tu,/ zise băiatul,/ care zâmbi încurajator. (subordonare în plan incident); Hai și tu/ să dai o mână de ajutor,/ zise băiatul. (subordonare în planul comunicării propriu-zise); * fraze cu raporturi de coordonare, de subordonare și de incidență: Hai și tu/ și dă o mână de ajutor, că ne
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de ajutor,/ zise băiatul. (coordonare în planul comunicării propriu-zise); * fraze cu raporturi de subordonare și de incidență: Hai și tu,/ zise băiatul,/ care zâmbi încurajator. (subordonare în plan incident); Hai și tu/ să dai o mână de ajutor,/ zise băiatul. (subordonare în planul comunicării propriu-zise); * fraze cu raporturi de coordonare, de subordonare și de incidență: Hai și tu/ și dă o mână de ajutor, că ne cam presează timpul/ zise băiatul/ și zâmbi încurajator,/ ca și cum ceilalți ar fi avut nevoie de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
raporturi de subordonare și de incidență: Hai și tu,/ zise băiatul,/ care zâmbi încurajator. (subordonare în plan incident); Hai și tu/ să dai o mână de ajutor,/ zise băiatul. (subordonare în planul comunicării propriu-zise); * fraze cu raporturi de coordonare, de subordonare și de incidență: Hai și tu/ și dă o mână de ajutor, că ne cam presează timpul/ zise băiatul/ și zâmbi încurajator,/ ca și cum ceilalți ar fi avut nevoie de o motivație în plus. (coordonare în planul comunicării propriu-zise; subordonare în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de subordonare și de incidență: Hai și tu/ și dă o mână de ajutor, că ne cam presează timpul/ zise băiatul/ și zâmbi încurajator,/ ca și cum ceilalți ar fi avut nevoie de o motivație în plus. (coordonare în planul comunicării propriu-zise; subordonare în planul comunicării propriu-zise și în plan incident). (c) Substitutul de propoziție/ frază 130 este o unitate sintactică ce reflectă, în planul comunicării, al vorbirii, aplicarea principiului economiei; sunt folosite, astfel, contextual, cu valoare de propoziție sau frază, unități precum
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în țărână până-n glezne. etc.) și un substitut de propoziție (A!), unități sintactice între care se stabilesc raporturile de coordonare (Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus/ și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.), subordonare (acu om vedea/ cine-i mai tare!) și incidență (Ce faci, babă?/ strigă el.) și care sunt relaționate în plan semantic (aici, episodul luptei dintre Făt-Frumos și Mama-Pădurilor). IV.3. Raporturi sintactice 133 (a) Raportul de interdependență/ inerență se stabilește
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
comunicării scrise, prin diferite semne de punctuație; vezi (în I.6.) rolul virgulei, al punctului, al punctului și virgulei, al semnelor întrebării/ exclamării, al punctelor de suspensie în marcarea raportului de coordonare în propoziție, respectiv în frază. (c) Raportul de subordonare se stabilește la nivelul propoziției și al frazei între un element subordonat și regentul său, între determinant și determinat; în Vino aici/ să iei cartea de pe raft!, raportul se subordonare este reperabil, pe de o parte, la nivelul fiecăreia dintre
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de coordonare în propoziție, respectiv în frază. (c) Raportul de subordonare se stabilește la nivelul propoziției și al frazei între un element subordonat și regentul său, între determinant și determinat; în Vino aici/ să iei cartea de pe raft!, raportul se subordonare este reperabil, pe de o parte, la nivelul fiecăreia dintre cele două propoziții, între complementul circumstanțial de loc aici și termenul regent verbal vino, între complementul direct cartea și termenul regent verbul tranzitiv să iei, între complementul circumstanțial de loc
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
repede); Avea o față luminoasă ca soarele de primăvară. (complementul circumstanțial de mod ca soarele are ca termen regent adjectivul luminoasă); El țuști pe ușă. (complementul circumstanțial de loc pe ușă are ca termen regent interjecția țuști). Formal, raportul de subordonare este marcat prin: * joncțiune realizată, în propoziție, prin prepoziții (Cutia cu bomboane de pe masă fusese adusă de bunici.), iar în frază, prin: * conjuncții subordonatoare: Vrea/ să plece la munte.; * pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lexicali de tipul ultra-, mega-, hiper-, superetc.), interjecții propriu-zise și onomatopee etc.; (d) la nivel sintactic: * predilecția, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru construcții enunțiative neexclamative, structuri clare, concise, fără elipse, preponderența raportului de coordonare (alături de cel de subordonare în funcție de context), topică obiectivă etc. vs. valorificarea, în stilul beletristic și în cel publicistic, a construcțiilor interogative și enunțiative exclamative, a topicii subiective în alternanță cu cea obiectivă, a unor structuri cu raporturi de subordonare (uneori, fraze ample), cu raport
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de coordonare (alături de cel de subordonare în funcție de context), topică obiectivă etc. vs. valorificarea, în stilul beletristic și în cel publicistic, a construcțiilor interogative și enunțiative exclamative, a topicii subiective în alternanță cu cea obiectivă, a unor structuri cu raporturi de subordonare (uneori, fraze ample), cu raport mixt, explicativ, de incidență, a unor substitute de propoziții/ fraze sau resturi de propoziții, a construcțiilor eliptice etc.; * folosirea, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, a unor structuri-tip: vezi, de exemplu, formulările din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în această privință și că singurul teoretician major care a ridicat întrebări mai profunde a fost John Burton.252 Aceste lucruri reclamă îndreptarea atenției către cercetarea unor problematici precum: Cu ce scop și în ce circumstanțe sunt folosite identitățile pentru subordonarea unui out-grup? Care sunt situațiile în care identitățile nu sunt utilizate pentru astfel de scopuri? Când pot fi folosite pentru scopuri pașnice sau pentru includerea altora? Se pot identifica circumstanțe în care identitatea să se poată evidenția, dar nu subordona
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sistemele politice pot fi structurate: o structură care este caracterizată de ierarhie, iar cealaltă de anarhie. Într-o ierarhie unitățile îndeplinesc funcții diferite, ceea ce înseamnă că sunt dependente structural unele de altele. Modul de organizare al unităților reflectă relații de subordonare supraordonare, distribuția generală a puterii oferind ierarhiei rezultante o formă distinctă. Dimpotrivă, într-o anarhie unitățile relaționează unele cu altele ca agenți independenți și trebuie să fie autonome funcțional pentru a se evita dependența structurală. Diviziunea muncii asociată diferențierii funcționale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
conceptuală numeroaselor inițiative guvernamentale și non-guvernamentale, naționale și internaționale, că promovează reformularea relației dintre stat și cetățenii săi în cazurile în care este nevoie.571 Provocarea centrală adusă de conceptul securității umane paradigmei securității naționale este cea a relației de subordonare presupusă de acest concept. Kofi Annan, fostul Secretar General al ONU, declara, la Summitul Mileniului din 2000, că trebuie promovată securitatea umană, afirmând că 'individual sovereignty takes precedence over state sovereignty' (suveranitatea individuală prevalează asupra suveranității statale), abordare legitimă având
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
termen care are însă și alte accepții 68), ca fiind format dintr-un element determinat și unul sau mai multe determinante, ca "unitate semantico-sintactică stabilă, formată dintr-un grup de două sau mai multe cuvinte între care există raporturi de subordonare; p. ext. locuțiune, expresie" (DEX, cf. Dobridor), ca "structură binară formată dintr-un termen regent și unul subordonat" (TLG, p. 232), ori ca "cea mai mică unitate sintactică în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic, (...) alcătuită dintr-un centru
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]