17,770 matches
-
Într-o anumită ordine, a unui sistem de operații, pentru rezolvarea tuturor problemelor de un tip dat (Z. Rovenschi); - Înlănțuire de operații prezentate Într-o ordine determinată, care permite rezolvarea unei probleme sau a unei clase de probleme (Mialaret, 1979); - succesiune de instrucțiuni explicite, aplicabile În mod mecanic În vederea rezolvării anumitor probleme (Galisson, Coste, 1976). Sintetizând, putem spune că un algoritm reprezintă o suită sau un șir finit (o serie) ori un sistem de operații structurate și efectuate Într-o anumită
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de instrucțiuni explicite, aplicabile În mod mecanic În vederea rezolvării anumitor probleme (Galisson, Coste, 1976). Sintetizând, putem spune că un algoritm reprezintă o suită sau un șir finit (o serie) ori un sistem de operații structurate și efectuate Într-o anumită succesiune logică obligatorie, Întotdeauna aceeași (invariabilă), utilizată pentru rezolvarea aceleiași clase de probleme și care conduce Întotdeauna la același rezultat pentru toți subiecții angajați În rezolvarea aceluiași tip de probleme. Acestei succesiuni i se asociază o serie de prescripții (instrucțiuni, indicații
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sistem de operații structurate și efectuate Într-o anumită succesiune logică obligatorie, Întotdeauna aceeași (invariabilă), utilizată pentru rezolvarea aceleiași clase de probleme și care conduce Întotdeauna la același rezultat pentru toți subiecții angajați În rezolvarea aceluiași tip de probleme. Acestei succesiuni i se asociază o serie de prescripții (instrucțiuni, indicații, reguli, comenzi, condiții) de urmat În vederea Îndeplinirii operațiilor (acțiunilor) determinate. Intrarea În posesia unei asemenea structuri echivalează cu internalizarea ei de așa manieră Încât subiectul o poate exterioriza ori de câte ori se găsește
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
d) Forma de prezentare a algoritmului" Forma de prezentare a algoritmului poate fi: - simbolică - recurgându-se la litere majuscule, A, B, C... pentru a reprezenta operațiile/instrucțiunile sau preferându-se transcripția; - grafică - algorigrama, cea mai des utilizată. Aceasta reprezintă o succesiune de figuri geometrice, ca de exemplu: - cercuri = : care desemnează „Începutul” (a) și „sfârșitul” (w) procedurii; - dreptunghiuri = : pentru descrierea operațiilor care trebuie executate și - romburi = ÷: care exprimă condițiile logice. Toate reunite prin săgeți uni sau bilaterale. Un exemplu elementar de algoritm
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se descompune și se distribuie Într-un număr finit de secvențe (unități de lucru), denumite În limbajul programatorilor pași mici sau cuante de „informație de predare”. Această dispunere permite o trecere precis prescrisă de la o dificultate la alta, Într-o succesiune gradată. Din parcurgerea acestor „etape minimale” sau din Însușirea acestor segmente de cunoștințe, În mintea subiectului rezultă conținutul integral al temei date. În accepția actuală, concomitent cu această organizare a micilor fragmente, trebuie să-și găsească loc și o programare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
castului pentru a se descoperi poziția în care ele sugerează ceva ce poate fi completat în continuare cu vârful sau cu latul pensulei, acele detalii pe care le consideră necesare fiecare elev. H. Gama cromatică (Planșa nr. 39) "Gama cromatică succesiune de tonuri în jurul unei dominante, suită de nuanțe, tente rupte, degradeuri sau griuri care, desfășurate într-un spațiu plastic, intră în acord prin analogia lor cromatică"<footnote Ion Șușală, Ovidiu Bărbulescu Dicționarul de artătermen de atelier, București 1993. footnote>'. Experiența
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
este faza inițială și obligatorie a unui act creator, asupra căreia toți autorii sunt de acord. In vederea rezolvării problemei, viitorul creator citește, discută, întreagă, explorează. Preparatia, deosebit de complexă și deseori decisivă pentru finalizarea actului creator, se constituie dintr o succesiune de patru subetape: sesizarea problemei; analiza și definirea acesteia; strângerea materialului; lucrul efectiv, formularea de ipoteze, restructurarea materialului și schițarea primelor soluții. Aceasta face ca problemele să apară clare, iar elevii să reușească să cunoască atât relațiile dintre părțile componente
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de învățământ sub forma de lecții prezintă mai multe caracteristici, și anume: materia de învățământ este împărțită în unități mici, care pot fi asimilate de elevi în timpul fixat; între temele care se predau la un obiect de învățământ este o succesiune logică; asimilarea fiecărei teme privește toate aspectele învățăturii: înțelegerea materialului nou, consolidarea lui, aplicarea în practică, formarea priceperilor și deprinderilor în legătură cu el, controlul cantității materialului asimilat; activitatea se desfășoară sub îndrumarea unei persoane pregătite spre a conduce acest proces, care
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
grupări de costuri pe baza unor criterii ce serveau optimizării performanțelor. Ambele forme focalizează încă interesul practicienilor actuali. Descompunerea unui proces de producție într-un lanț de activități înseamnă în mod uzual realizarea unei liste a acestora. Lista este o succesiune ce sugerează o relaționare relativ liniară și cronologică, excluzând anumite paralelisme ce au loc în realitate. Unii autori divizează apoi fiecare activitate într-o serie de subactivități, cu un grad aproximativ de reprezentare în realitate. Acest lucru înseamnă că o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se alege un număr restrâns de strategii pentru toată organizația, în funcție de abordarea preferată de decident. Procesul etapizat descris va genera o matrice calitativă, adoptată după sugestiile metodologice ale lui Weihrich (1982), de forma din figura 7.1. Figura 7.1 Succesiunea etapelor modelului prezentat permite orice modificare a ordinii pentru primele patru, ca și pentru penultimele patru, dar nu pot fi parcurse acestea din urmă fără parcurgerea primelor. Dacă este considerată necesară, ultima etapă rămâne pe această poziție, indiferent de permutările
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un mod similar celui de la punctul 4. Cifra obținută reprezintă coordonata pe axa OT, adică pe axa Oy; 9. pe baza cifrelor rezultate la punctele 4 și 8 se poziționează organizația, poziția sugerând un anumit tip de strategie. Pentru această succesiune de etape, posibilitatea de permutare nu există, plecând de la ideea că aprecierea elementelor interne se face prin prisma celor externe, urmând ca apoi acestea să fie considerate favorabile sau nu, în funcție de mediul intern și intențiile strategice ale decidenților. Modelul cantitativ
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
demografici, tehnologici, comerciali, concurențiali etc.); 3. elaborarea unei previziuni, evaluarea viitorului; 4. efectuarea unei evaluări a forțelor/slăbiciunilor în materie de finanțe, marketing, producție, organizare etc. ale firmei; 5. enunțarea soluțiilor strategice; 6. alegerea strategiilor; 7. pregătirea planurilor de aplicare. Succesiunea lor, ca și conținutul, nu creează semne de întrebare, dar se impun imediat următoarele observații. a) Etapele 1-4 se consideră parcurse cu ajutorul altor metodologii specifice și corelate iterativ pentru utilizarea în prezenta analiză. Practic, se va parcurge fiecare etapă de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un dar divin cu un rezultat final care trebuie cucerit și asigurat prin luptele și frământările omului în istorie. Platon intuiește una dintre marile idei călăuzitoare ale lumii moderne: istoricitatea libertății. Există, adică, diferite trepte ale libertății, aranjate într-o succesiune a momentelor istoriei ca efect al progreselor cunoașterii și acțiunii umane. Hegel, în filosofia sa a istoriei, va da acestei idei formularea sa devenită clasică. „Istoria universală este progresul în conștiința libertății, progres pe care noi trebuie să-l cunoaștem
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și ale viciului, și se așază pe o axă a răului care degenerează progresiv spre mai rău. Formele degenerate ale constituției drepte și ale individului drept sunt prezentate ca și cum s-ar însoți istoric una pe alta. Există o ordine a succesiunii lor atât logică, cât și istorică. Dar acest lucru ridică o problemă deranjantă: cum poate vreodată statul ideal să înceapă să degenereze? În fond, aceasta este o întrebare generală relativă la începutul ca atare al istoriei. Căci așa cum se înfățișează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ci dublu. Iar adevărata virtute, proprie unui suflet unificat și armonizat, ar fugi undeva, departe de el”. Omul oligarhic funcționează, așa dublu cum ni-l prezintă Platon, sub semnul bestiei policefale și cameleonice. Oligarhia pare a pune capăt posibilităților de succesiune la putere a celor trei aspecte sufletești. Platon ne vorbește însă de încă două forme politice: democrația și tirania. Acest lucru nu strică în vreun fel principiul dezvoltării morfologiei sale prin succesiunea aspectelor psihice în rol conducător. Semnul bestiei, avertiza
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cameleonice. Oligarhia pare a pune capăt posibilităților de succesiune la putere a celor trei aspecte sufletești. Platon ne vorbește însă de încă două forme politice: democrația și tirania. Acest lucru nu strică în vreun fel principiul dezvoltării morfologiei sale prin succesiunea aspectelor psihice în rol conducător. Semnul bestiei, avertiza Socrate, este policefal și cameleonic, astfel încât morfologia politică continuă cu oligarhia, democrația și tirania, în același timp, ca morfologie a spectrului dorinței, reluând înăuntrul ei motivul recursiv alcătuit din micul om, leu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
10-14). Îndrumătorul de mai sus și de la poalele Olimpului e un fel de păstor, și cine bate păstorul risipește turma (Zaharia 13, 7; Matei 26, 31; Marcu 14, 27). 2. Studiu de caz - Banchetul („Discursurile-martor” sau aproximările succesive) Ce urmărește succesiunea discursurilor din Banchetul? Cumva să demistifice progresiv iluziile iubirii? Posibil! Platon e aici, pur și simplu, metodic. Primele cinci discursuri, așa-numitele „discursuri-martor”, sunt preliminarii și lucrează prin aproximări succesive. Asta vrea să spună nu că ar fi eronat conținutul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Brès. Asta ar fi o ipoteză. Alta ar avea în vedere faptul că Platon însuși nu ar fi fost străin de a fi aderat la asemenea teorii înaintea Banchetului. O degrabă concluzie poate sugera că e mai mult în această succesiune decât un exercițiu retoric dublat de o recapitulare autobiografică. Primele două ipoteze sunt, într-un fel, clasice. O a treia ipoteză este formulată în felul următor: „dacă iubirea este locul iluziei și al mistificării necesare, putem să considerăm că, de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
treia ipoteză este formulată în felul următor: „dacă iubirea este locul iluziei și al mistificării necesare, putem să considerăm că, de fapt, conținutul primelor cinci discursuri reprezintă deja o știință a acestor iluzii și că progresia pe care o exprimă succesiunea lor este o analiză critică tot mai aprofundată a ceea ce ar dezvălui explicitarea reprezentărilor inconștiente care însoțesc sentimentul iubirii”. De altfel, din perspectiva însăși a metodei, Banchetul și Phaidros fac figură aparte, și aceasta tocmai din pricina subiectului tratat. În general
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în conformitate cu natura. „Etica” aristotelică în această problemă este platoniciană, și nu e nimic nefiresc aici. Din acest punct de vedere Aristotel nu e platonician, ci profund grec. Cred că despărțirea lui de Platon e de pus în legătură și cu succesiunea la conducerea Academiei care se făcea pe linie homoerotică, și am senzația că Etica Nicomahică (în special cărțile VIII-IX) e un răspuns explicit la felul în care phylia e tratată de Platon. Citez un loc semnificativ: „cei după opinia cărora
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
1930, 1937, 1947, 1948, 1950, 1952, 19552). Aceasta explică de ce și preluările în literatura românească prezintă diferențe. Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico-matematic Ă aspect care l-a interesat predilect pe Piaget Ă, se prezintă ca succesiune de stadii. Stadiul senzorio-motor (0-2 ani3). Așa cum indică chiar denumirea sa, acest stadiu corespunde dezvoltării și coordonării capacităților senzoriale și motorii ale copilului. Principalul „instrument” psihic al adaptării la realitate este schema senzorio-motorie4, în timp ce principala „achiziție” este permanența obiectului 5
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și a unei prescripții pedagogice. Pentru rezolvarea acestor situații, profesorul are nevoie de o diagramă a instruirii. În această diagramă se vor specifica capacitățile pe care trebuie să și le însușească elevul pentru atingerea obiectivelor pedagogice propuse și să descrie succesiunea însușirii lor1. Pentru a cunoaște capacitățile fiecărui elev, profesorul va construi mai multe probe pentru testarea fiecărei sarcini dintr-o „ierarhie a procesului de învățare”, iar rezultatele vor indica ce sarcini pot sau nu pot fi îndeplinite de fiecare elev
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se produce o lumină în dreapta sa. Animalul își întoarce capul în acea direcție, privește atent, dar nimic nu se întâmplă. Apoi, o sonerie sună puternic în stânga lui. El se întoarce spre stânga, dar iar nu urmează nimic altceva. Repetând această succesiune de stimuli (dar lăsând pauze destul de mari între experiențe) se constată cum după ce apare lumina câinele întoarce capul spre dreapta și apoi spre stânga, chiar dacă nu survine soneria. Deci s-a format o legătură temporară între centrii vizuali și cei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unele se închideau, altele duceau mai departe, până la mijlocul cutiei, unde se afla brânza al cărei miros atrăgea pe șoareci. Cum galeriile nu erau acoperite, psihologul putea urmări traseul urmat de animale. E. Thorndike a stabilit că învățarea implică o succesiune de încercări și erori. Tentativele încununate de succes sunt reținute, cele ce duc la eșec sunt inhibate. Aceasta a constituit legea principală pe care el a formulat-o: „legea efectului”. Faptul de a fi studiat animalele relativ libere să se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
răspunsurile (comportamentul). Psihologia sa a căpătat numele de „behaviorism” de la „behavior” (comportament). El a preferat doctrina lui Pavlov, întrucât acesta menționa numai coincidența a doi stimuli și nu folosea termeni subiectivi. Ca urmare, el a căutat să explice învățarea prin succesiune de reflexe condiționate, fiind însă contrazis de multe experiențe. De altfel nu se putea renunța la explicații privind aspectul intern al vieții psihice, singurul care justifică de ce, la exact aceeași situație, unele persoane răspund într-un fel, alții în cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]