4,020 matches
-
Fundul Galbenei este o comună în Raionul Hîncești, Republica Moldova. Comună este compusă dintr-un singur sat cu același nume, localizat la aproximativ 25 km Sud-Vest de Chișinău, capitala țării și la 7 km de orașul Hîncești, reședință raionala. La recensământul din 2004, sătul avea o populație de 2,507 locuitori. Prima mențiune a satului datează cu anul 1632. O biserică de lemn a fost contruită
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
Chișinău. Atât partea de vest cât și cea de est a satului este înconjurată de pădure, iar la sud-est, în vecinătaea comunei Buteni, predomina în special un sector de verdeață densă. Rutier, Fundul Galbeni este situat la aproximativ 25 km sud-vest de Chișinău, 9.5 km nord-est de Hîncești, 8.8 km la nord de Buțeni și 9.7 km sud-vest de Bardar. Logănești este cea mai apropiată localitate de Fundul Galbanei, dincolo de pădure la nord-vest, dar accesul către această de la
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
vecinătaea comunei Buteni, predomina în special un sector de verdeață densă. Rutier, Fundul Galbeni este situat la aproximativ 25 km sud-vest de Chișinău, 9.5 km nord-est de Hîncești, 8.8 km la nord de Buțeni și 9.7 km sud-vest de Bardar. Logănești este cea mai apropiată localitate de Fundul Galbanei, dincolo de pădure la nord-vest, dar accesul către această de la Fundul Galbanei, rutier, se poate face printr-un ocol semnificativ de circa 18 km distanță, pe drumul E584 și apoi
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
așezări umane. Pe vetrele lor au fost descoperite case arse, diferite obiecte casnice, în special vase de lut din epoca bronzului (sec. XIV-XII î.e.n.). Vatra uneia din așezări, cu dimensiuni de 1500×400 m, este situată la 3,7 km sud-vest de extremitatea de sud a satului Corlăteni, în marginea de vest a Lacului cel mare, deasupra malului de nord al acestuia. Orizonturi cultural-cronologice identificate aparțin culturei Noua și culturei Sântana de Mureș-Černjahov . Următorul sat a fost înființat după cucerirea romană
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
de construcție: calcar, argila, nisip, prundiș. Solul este reprezentat prin cernoziom tipic moderat humifier. În albia Răutului s-au format solurile aluviale. Clima comunei, ca și în restul țării, este temperat-continentală, influențată de masele de aer atlantice din Vest, mediteraniene Sud-Vest și continental-excesive din Nord-Est. Temperatura medie în luna ianuarie e de - 8-10 °C, în luna iulie: +20-25 °C. Cantitatea anuală de precipitații constitute circa 600 - 550 mm/m. În perioda de vegetație activă suma precipitațiilor constituie aproximativ 360-380 mm, iar
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
cu sol lutos-argilos, acoperite cu un strat subțire de cernoziom, sau cernoziom lutos, având pe alocuri un conținut sporit de carbon. Podgoriile din Purcari sunt situate pe coasta de vest a râului Nistru. Pantele principale sunt cele de Est și Sud-vest. Pantele line și de obicei foarte întinse au un unghi de 5-10°, mai rar 15°. Vânturile dinspre Marea Neagră îmblânzesc gerul iernii, iar vara domolesc arșița. „Purcarii viticoli” se situează pe aceeași latitudine ca și celebrele podgorii Bordeaux. Rădăcina viței-de-vie pătrunde
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
vest a raionului Ungheni, fiind o zonă de șes și colinara, situată în lunca Prutului. Comună Zagarancea se mărginește cu următoarele comune: Petrești(la nord), Todirești (la est), Mănoilești(la sud-est) și cu orașul Ungheni în partea de sud și sud-vest. Relieful comunei se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare.Solurile sunt foarte fertile, fiind favorabile culturilor de cereale și plante tehnice. Rețeaua hidrografica este formată de răul Prut și
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
de Sus. Un pîrîiaș mic, fără nume, trece pe aici prin cîteva iazuri și iezulețe, ocolind niște înălțimi, cea mai mare atingînd 256 m deasupra nivelului mării, încearcă, și reușește, să dea naștere unor locuri destul de pitorești. La 3 km sud-vest trece traseul de importanță internațională Chișinău-Cernăuți, spre care vine din Bălcăuți și trece prin el o altă șosea, dar satul rămîne retras de lume și-și duce viața în tihnă și voie bună. Se pare, așa și-o duce nu
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
situat în nord-estul Republicii Moldova. Cele mai apropiate centre urbane sînt: orașul Șoldănești (12 km), orașul Rezina (35 km). La nord se află satul Poiana, la nord-est localitatea se mărginește cu satul Curătura și la sud - cu Mateuți. În partea de sud-vest se găsește satul Mihuleni, iar la vest de Alcedar este situat satul Șipca. Drumurile ce ies din sat duc spre centrele comerciale: Șoldănești, Rezina, Rîbnița. Acestea sînt asfaltate și sînt într-o stare relativ bună. Satul propriu-zis este așezat într-
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Mai târziu se dezvoltă gospodăria forestieră mecanizată, asociația de producție agrară a industriei vinicole, elevatorul pentru cereale. Datorită amplasării sale reușite și existenței căilor de comunicație Iargara în prezent continuă să fie un nod industrial și de comunicare important în sud-vestul republicii. Orașul Iargara este amplasat la sud-vestul Republicii Moldova, pe malul râului Tigheci, la o distanță de 100 km. de capitala țării Chișinău și la 25 km de centrul administrativ Leova. Fondul funciar al orașului Iargara constituie 2.704 ha, dintre
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
asociația de producție agrară a industriei vinicole, elevatorul pentru cereale. Datorită amplasării sale reușite și existenței căilor de comunicație Iargara în prezent continuă să fie un nod industrial și de comunicare important în sud-vestul republicii. Orașul Iargara este amplasat la sud-vestul Republicii Moldova, pe malul râului Tigheci, la o distanță de 100 km. de capitala țării Chișinău și la 25 km de centrul administrativ Leova. Fondul funciar al orașului Iargara constituie 2.704 ha, dintre care cea mai mare pondere revine terenurilor
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
Sâg () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Sâg este situată în partea de sud-vest a județului Sălaj, la contactul Munților Plopiș cu Depresiunea Silvaniei, respectiv cu Depresiunea Plopișului. Se învecinează la vest cu Valcăul de Jos, la nord cu Bănișor și Crasna, la est cu Cizer, iar în partea de sud cu Ciucea, județul
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
sunt membrii unei minorități etnice, care numără, în conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, 22.518 de persoane, adică 0,1% din populația țării. Recensământul din 1992 înregistra 29.408 de sârbi. Sârbii locuiesc în principal în regiunile din sud-vestul României, unde constituie majoritatea absolută în două localități: Pojejena, județul Caraș-Severin, (52.09%) Svinița, județul Mehedinți, (87.27%) , și majoritatea relativă într-o a treia, Socol, județul Caraș-Severin, (49.54%) . Regiunea în care se află cele trei localități este cunoscută
Sârbii din România () [Corola-website/Science/306071_a_307400]
-
rocile care nu carstifică, șisturi cristaline și granit, din care sunt alcătuite dealurile Bozoviciului. Pe seama calcarelor s-a format un abrupt puternic care domină dealurile amintite (cu 150-200 m.), începând din valea Minișului pană în valea Nerei. În partea de sud-vest, cheile adânci ale Nerei, cuprinse între confluența pâraielor Bresnic (la est) și Beu (la vest) cu Nera, formează limita dintre Munții Aninei și cei ai Locvei. Contactul cu Dealurile Oraviței și Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcată de
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Dorval este un oraș din sud-vestul provinciei Quebec, Canada, situat în partea vestică a insulei Montreal. Populația sa, conform recensământului Canadei din 2001 a fost de 17.706, dar o estimare din 2006 ridică numărul locuitorilor orașului la 18.311. Istoria orașului Dorval datează din 1665
Dorval, Quebec () [Corola-website/Science/306113_a_307442]
-
forțele conduse de Mackensen care aproape au reușit să îi întoarcă flancul"”. Generalul Erich Ludendorff (șeful Statului Major General german) considera situația ca fiind foarte serioasă: „"Pe 1 decembrie aripa stângă a Armatei Dunării a fost foarte puternic atacată la sud-vest de București și împinsă înapoi. Trupele germane care trecuseră deja Neajlovul au fost izolate. Situația devenise cu siguranță foarte critică"”. Forțele române au capturat câteva mii de prizonieri precum și importante cantități de material de război pe timpul acestei contraofensive și numai
Bătălia pentru București () [Corola-website/Science/306170_a_307499]
-
cea pe "Batizovská próba." Ghizii montani urmează întotdeauna poteca pe direcția est-vest, coborând de pe Valea Velická în Valea Batizovská, pentru a evita strângerile de bușteni căzuți. Cele mai celebre trasee pentru urcare tehnică sunt pe pereții de est și de sud-vest. Ambele sunt deosebit de lungi și situate pe pereți de granit solid. Cel mai bun sezon de escaladare ține de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie sau până la căderea primei zăpezi. Un alt sezon bun ține de la sfârșitul lui iunie
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
C (la soare, oferind posibilitatea efectuării de băi solare. În perioadele cu regin baric anticiclonic inversiunile termice se extind până în zona alpină. Depresiunea Bârsei nu prea este străbătută de vânturi, curenții de aer fiind slabi ca intensitate. Direcțiile predominante sunt sud-vest și nord-est. Vânturile dinspre vest aduc ploi, în timp ce vânturile din nord și nord-est păstrează timpul frumos. Pe versantul estic al Perșanilor apar, în timpul primăverii, mișcări de aer cu caracter de "föhn", numite popular „vântul mare”. Acesta topește zăpada în doar
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
de râul Lahn, acolo unde cursul apei își schimbă direcția de la sud la vest. La nord de pe valea Lahnului se află orașul Marburg, în vest se găsește localitatea Westerwald, în sud se află Wetterau, munții Taunus (878 m) fiind în sud-vest, iar în est sunt munții de origine vulcanică Vogelsberg.Orașe învecinate sunt Wetzlar (52.831 loc.) și Marburg (79.139 loc.) la vest, Fulda (63.958 loc.) la est, Friedberg (28.398 loc.) și Frankfurt pe Main (659.928 loc.
Gießen () [Corola-website/Science/306249_a_307578]
-
găsește în extremitatea nord-vestică a Africii. Cea mai scurtă distanță dintre Spania și Maroc este de doar 13 km. În afara Peninsulei Iberice există câteva alte zone unde se exercită suveranitatea Spaniei, Insulele Baleare în Marea Mediterană, Insulele Canare în Oceanul Atlantic, situate la sud-vest de Spania continentală, 108 km din partea de nord a Africii și cinci zone de suveranitate (plazas de soberanía, în original, în spaniolă), situate pe coasta sau în afara coastei Marocului: Ceuta, Melilla, Islas Chafarinas, Peñón de Alhucemas și Peñón de Vélez
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș () este un aeroport internațional situat în municipiul Târgu Mureș, România, aflat la aproximativ 14,5 km sud-vest de centrul orașului. Aeroportul Târgu Mureș a fost înființat în anul 1936. Din anul 1961 funcționează pe actualul amplasament, lângă localitatea Vidrasău. În anul 1969, aeroportul este modernizat și se construiește o pistă de beton de 2.000 metri lungime
Aeroportul Internațional Transilvania, Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304735_a_306064]
-
Diplomații naționaliști și generalii ruși l-au convins pe tarul Alexandru al II-lea să-i forțeze pe otomani să semneze Tratatul de la San Stefano din martie 1878, prin care era creată o Bulgarie independentă, care se întindea în tot sud-vestul Balcanilor. Când englezii au amenințat sclare război Rusiei dacă nu se revizuiesc prevederile tratatului, Rusia sleită de lupte s-a văzut nevoită să dea inapoi. La Congresul de la Berlin din iulie 1878, Rusia a fost de acord cu restrângerea granițelor
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
Corpul Anatolian avea majoritatea celor 300 de tunuri, iar flota otomană de aproximativ 200 de vase fluviale avea restul. Flota era postată în principal la nord-vestul cetății, pentru a supraveghea terenul și a împiedica aprovizionarea apărătorilor. Râul Sava, aflat la sud-vest de zona centrală a atacului, era supravegheat pentru a împiedica un eventual atac al armatei lui Huniade asupra infanteriei otomane. La est, Dunărea era păzită de spahii, corpul de cavalerie ușoară a sultanului, pentru a evita un atac pe partea
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]
-
și în Sesotho ca Maluti (de asemenea se mai spune și Maloti). Geologic, lanțul seamănă cu Munții Simien din Etiopia. Lanțul este situat in partea de est a Africii de Sud și se desfășoară pe o distanță de 1000 de kilometri de la sud-vest la nord-est. Munții sunt străbătuți in vest râurile Orange și Vaal și în partea de est și sud, de către un număr mai mic de râuri, Tugela fiind cea mai mare. Lanțul separă Provincia KwaZulu-Natal de Provincia Free State. Un ghid
Munții Scorpiei () [Corola-website/Science/304751_a_306080]
-
râuri, Tugela fiind cea mai mare. Lanțul separă Provincia KwaZulu-Natal de Provincia Free State. Un ghid din descrie coasta ca fiind "paralelă cu coasta de sud-est a Africii de Sud de la provincia de Nord-Est la Cape." În vecinătatea Castelului Giant oscilează la sud-vest și intră în Capul de Est ", impărțindu-se acolo în lanțurile separate : Stormberg, Bamboes, Suurberg, Nieuveld și Komsberg.
Munții Scorpiei () [Corola-website/Science/304751_a_306080]