3,156 matches
-
pe departe atât de agresivă pe cât ar fi trebuit , filmul n-a prins la noi. Iar asta mi se pare cu adevărat grav și, cum spuneai, suspect. Grav pentru că un film despre care s-a tot scris că aduce un suflu proaspăt într-o cinematografie terminală nu a interesat interminabilul șir de intelectuali chipurile informați de la noi. (Căci de la publicul de rând nu poți emite mari pretenții, câtă vreme : 1. n-a existat nici cea mai decentă fărâmă de publicitate și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o vilă design (cu baie confort 2...), compozitoare astmatică este urmărită cu albastrul de o ființă misterioasă (ea preferând albul) ; thrillerul se sufocă foarte devreme, din lipsa de aer a poveștii bicolore și, pe la jumătatea ei, deja nu mai are suflu nici să treacă strada. E un film astmatic. Pentru un thriller adevărat, e totuși nevoie de respirație. Dacă se poate, nu artificială.) Acesta nu este un film despre avort O spune un comentator de pe IMDb, care a văzut recent filmul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
afectare !), ci mai curând din poziția ideologică din care privește lumea. Personajele sale pozitive (vezi comunistul interpretat de Cornel Coman în Serata) sunt acolo pentru că trebuie să fie acolo, numai că sunt absolut interschimbabile : substanța lor e o părere, un suflu partinic pe niște golemi de mucava... Cine a spus (sau a scris) că, în filmele Malvinei Urșianu, negativii (adică boierii, clasa avută) sunt mai credibili nu s-a înșelat ; chiar dacă a făcut-o pentru a o incrimina pe autoare (care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
aștept scrisoarea ta, mereu, mereu. În viitor se va găsi mijlocul de a se închide omul într’un plic de scrisoare, și ajungând la destinație, să-l poți ține cald, umerii buni și tari închiși în podul palmelor... să auzi suflul cald, cald, și să simți trăind pe cel ce-ți scrie... Utopii...? Nu? Le vor trăi alții? Patul tău e făcut ca și când te vei întoarce de la o cină sau un ceai... Ai luat cheia?... Cum îmi bătea inima când auziam
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
înscrisă pe hârtie și, în fundal, decorul camerei tale, iar eu ți-aș trimite „ce-i mai dulce pe la noi“ din toată inima mea, mamina scumpă și mult dorită. Am scris mereu, sunt puțin obosită; culc capul pe hârtia asta; suflu cald și trist; îți trimet sufletul meu, îți trimet gândul meu cu un capăt fixat aici, ca o coardă, și cu celălalt capăt prins în mânuțele tale. Trimite-mi o fotografie nouă, nu cu privirile ascunse, ci franc ridicate; trimite
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
izolări. Vreau să te știu fără complexe și îngenunchieri. De ce ești la Paris? De ce am făcut eu sacrificiul, ca să fim două ființe nefericite? Crede în imensa mea dragoste et puise dans cette affection ca în tr’un izvor nesecat. Fiecare suflu ți-l datorez și ți-l dau ție, îi măresc prețul pentru că tu trăiești, exiști, te gândești la mine. Mă cheamă Lina la masă și în glumă îmi spune (ce glumă!): „Poftiți, domnișoară, la masă, că vă pleacă trenul spre
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Îți merge ca din apă, da când ț-a intra unul fără noroc, sărăcești și flămânzești” <endnote id=" (259, p. 223)"/>. În anul 1880, pictorul Nicolae Grigorescu a expus la Expoziția oficială de la Paris o pictură intitulată Evreul cu gâsca. Suflul proaspăt al lucrării și realismul ei frust i-au impresionat pe criticii de artă ai timpului. Evident, nu era prima lucrare cu această temă a pictorului. Mai multe picturi și desene reprezentând evrei din Moldova sau din Galiția sunt semnate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
denumit „un maestru al compoziției și formei, magician al culorii” a fost un pictor cu un simț plastic și intuitiv deosebit, care a avut toată viața, un discurs coerent al stilului său și a adus între primii la Iași un suflu european în pictură. S-a născut la 16 noiembrie 1942, în Iași. În 1968 a absolvit Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București. După ce a debutat artistic strălucitor, în 1968 la Expoziția Tineretului, de la Sala Dalles din București cu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
sau comunicate în țară și peste hotare. Prin cunoștințele vaste și experiența solidă dobândite de-a lungul anilor în activitatea de cercetare științifică, printr-un fin spirit de observație și capacitate inventivă, prof.dr. Iosif Selmiciu a reușit să imprime un suflu activității disciplinei de Chimie Farmaceutică a Facultății de Farmacie din Iași, atât sub aspectul activității didactice cât și a celei de cercetare, deși condițiile materiale erau precare. Avea un talent pedagogic deosebit, reușind să capteze atenția auditoriului prin competență, profesionalism
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
totul trebuie să fie) și mai și ; nu există nici o acțiune mai modestă, nici un gest mai relaxat, nici un moment în care povestea să curgă pur și simplu. E o lume supraîncordată muscular, supracontrolată cromatic, închisă, fără aer deci și fără suflu epic. Pare lumea interioară a unui adolescent obsedat de culturism, dependent de jocuri video și chinuit de tot felul de năluci venite de pe tărîmul mitic al Sexului Murdar. într-un fel, asta și este : o adaptare fidelă (realizată de Zack
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
o sămînță de conflict împlinindu-și promisiunea. Poate că lucrurile astea i se par prea tradiționale și, într-adevăr, poate că relativa lor convenționalitate ar fi tăiat din puterea expresivă a imaginilor. Dar lipsa lor se simte. Filmul are destul suflu vizionar, dar nu destul suflu dramatic pentru a fi o mare epopee ; în comparație cu America, America de Elia Kazan sau cu Emigranții de Jan Troell, pare cumva nedus pînă la capăt. în ultima parte, italienii ajunși pe Insula Ellis sînt îndelung
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pregătit tot felul de materiale pe care am putut să le prezint începând de vineri seară și până sâmbată după amiază, atât fotografii cât și video. De aici au început să apară primele semne, pricinuite de răni. Am implementat un suflu nou la școala de sabat, dezvoltând studierea sistematică a Bibliei, a lecțiunii și a cărții din Spiritul Profetic, recomandată de Uniune în anul respectiv, organizând concursuri biblice săptămânale, și la sfârșitul anului am organizat Olimpiada Școlii de Sabat. De asemenea
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Ion Negoițescu pentru a-l smulge pe Caragiale provinciei eterne și pentru a-i trata deformările cu tincturi molierești. Cei doi încearcă să îndrepte imaginea pe care oglinda contemporaneității o reflectă în scurta perioadă dintre 1944 și 1947 ca ultim suflu al unei libertăți gâtuite. În contratimp cu epoca, Radu Stanca și Ion Negoițescu îl înnobilează pe Caragiale care trebuia să ofere nu o tipologie, ci o figură a unui clasicism peren incorporabil tradiției culturii europene. În Caragiale, firește, Liviu Papadima
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu o riglă a locului comun. Există în acest moment două perspective pe care onomastica le înregistrează ca sisteme de măsură. Pe scala Coriolan avem o stilistică specifică întreprinderilor eroice unde totul se înregistrează sub semnul grandorii și care revendică suflul epopeii acolo unde sunt construite astfel de caractere. Pe scala Drăgă- nescu, în schimb, avem ordinul de mărime al convențiilor realiste într-un cadru mic-burghez unde personajele sunt selectate din registrul stării civile, și unde, cel mult, avem acces la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de șef de catedră la geometrie în cadrul facultății de matematici a Universității ieșene între anii 1960-1975, iar la Institutul Politehnic timp de doi ani; între anii 19531968 a fost decanul facultății de matematică și fizică. Ca profesor a adus un suflu nou în predarea matematicii. „Când apărea la catedră - spune prof.dr. Elena Vamanu - vocea lui caldă și părintească spărgea «zidul», ce exista la alte catedre, dintre profesor și studenți, fiind înlocuit cu un dialog «părinte-copii» și, aș adăuga, «profesor-elevi»”. Activitatea științifică
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
atunci ca o afirmare a teatralității, „stilizarea“. Ubu-ul tău revela forța unui grup și, În același timp, azi, retrospectiv, Înțeleg că vorbea și despre pericolele Înregimentării, despre această nebunie colectivă pe care Ubu o provoca. Găseam În spectacolul tău un suflu mai adânc decât ghidușiile simpatice ale „stilizării“, care-și avusese și ea rostul ei polemic În lupta cu „realismul socialist“: eram fascinați de spectacol și Îngroziți de manipularea dictatorului. De altfel, sunt sigur, Ubu nu a fost pus bine În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
privesc publicul și uneori calitatea tăcerii Începea să se schimbe, parcă aerul se liniștea și spectatorii trăiau Împreună cu actorii același moment intens de amintire a copilăriei. Agamemnon la Lincoln Center Vedeam piesa ca pe un poem coral abstractizat, homeric În suflu. Unele fragmente de text erau rostite În engleză, pentru ca narațiunea să fie clară, dar pasajele care se refereau mai mult la stări și emoții erau cântate sau intonate ritual de cor, În greaca lui Eschil. Spectacolul Începea cu o sinteză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
un specialist yankeu, crescut În ritm de musical. Ça va être un peu fragile, a recunoscut puțin timorat Legrand, dar Papp Își avea ideile lui și Îi plăcea riscul. Credea că un team european va aduce În musicalul american un suflu nou, insolit, fragile, mais sofistiqué!, și cu aceste Încurajări ne-am pus pe treabă. Am Învățat mult din această experiență despre cât de importantă e ușurința cu care trebuie abordat totul Într-un musical. Împreună cu colaboratorul meu Yeargan am conceput
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
croaziere, ci tot ca să lucrez. Herakles În criză la Salonic În locul vacanței mult așteptate, am ajuns la Salonic, unde eram invitat să montez Herakles la Teatrul Național. Fără Îndoială, mi-am spus, tragedia lui Euripide avea să retrezească În mine suflul vital și pulsul dinamic al Trilogiei. Zeii Olimpului Îmi surâseseră atunci, așadar eram convins că urmau să-mi ofere din nou protecție, mai ales că acum eram În țara lor. Am aterizat la Salonic pe o căldură de 38°C
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
verde. Felul În care Își introducea degetul mic În ureche și-l făcea să vibreze foarte rapid. Ritualul oficiat ori de câte ori Îmi dădea un caiet nou. Întotdeauna gâfâia un pic, cu gura Întredeschisă, emițând Într-o succesiune rapidă o serie de sufluri astmatice În timp ce deschidea caietul pentru a-i aranja marginea; adică imprima puternic pe el o linie verticală cu unghia de la degetul mare, Îndoia marginea foii, apăsa, Îi dădea drumul, o netezea cu podul palmei, după care caietul era iute răsucit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
parte din materialul rămas ar fi trecut desigur în antume, e greu de imaginat ce formă ar fi căpătat în stadiul ultim mai ales acele poeme lungi aruncate în fugă pe hârtie și rămase în stare brută, dar străbătute de suflul geniului (relevam mai înainte observația lui Călinescu că multe din versurile acestor poeme și-ar fi putut pierde prin amendare formală frăgezimea originară, dar, fără îndoială, poetul însuși ar fi simțit aceasta, era prea mare artist ca să nu știe riscurile
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
el are o tragedie - Ifigenia în Taurida, care se termină cu cuvintele Lebt wohl, adică un final cu totul impropriu pentru un sfârșit de tragedie. Dar atmosfera, contextul, sunetul Ifigeniei în Taurida sunt de esență tragică. Se simte ceva din suflul tragediei, deși lipsește condiția, adică obstacolul, interdicția fatal transgresată. Asta este, nu-i așa, dilema tragică : trebuie să înfrângi o lege și trebuie să suporți consecința ei mortală. Ei, vedeți, formula aceasta, care este definitorie și esențială pentru orice structură
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
suntem numai în călătorie aici, în viață. Nimic nu e definitiv, în consecință: a cultiva acea stare egală de bunăvoință pentru toate ființele. A nu-mi face idoli, nici chiar din credința mea, a spune rugăciunea fără cuvinte, concentrată pe suflul vital, respirația. Nu e greu după atâta experiență a singurătății, începută în tinerețe, în România, când mi se făcea rău de singurătate, „învățând să mor” în viață. Cu privirea întoarsă spre interior, unde era numai beznă, dar și o odihnă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mine, fără să mă părăsească. Oare se poate controla? Nimic? Cel puțin, nu mare lucru! Și tu, mon amour. Cum te simți? Ai reușit să-ți domini durerea grație loviturilor de pedale ale bicicletei tale? Ți-ai găsit al doilea suflu, disciplina ta? Tăcerea ta epistolară nu-mi dă un răspuns satisfăcător. Scrie-mi, te implor! A te citi - a te revedea în curând! Te îmbrățișez, René. Vineri, 24 mai 1974 Gabriela, mon cœur. Azi-noapte, neputând să adorm, m-am pus
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de asemenea casca ta de războinic, ochii de sălbăticiune și mâinile de „compagna” - aș vrea să uit picioarele tale de Vișnu, dar asta nu e posibil. Da, iubesc toate astea și chiar mai mult decât atât. Dar iubesc mai ales suflul tău, solida, indiscutabila ta naivitate, felul tău de a pune mâna pe umărul meu, marea ta capacitate de a înțelege, de a mă înțelege și de a te înșela, lirismul tău concret și viziunea ta poetică asupra oamenilor și a
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]