2,983 matches
-
gâtul numai o rană, mâncatul devenea o tortură. Cel ce refuza apa își primea, în schimb, porția duhnitoare din hârdăul cu nevoi. Ori erai silit să bei apă, dar nu de oricare, ci un fel de saramură grunjoasă care îți sugea apa din oase până le lăsa ușoare, ca scheletul unei păsări. Încât, peste voința ta, ajungeai să cerșești apa pe care o refuzaseși. Nu era un fel de a trăi, dar, din păcate, din asta nici nu se murea. Unii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Pantofii, vechi și crăpați, fuseseră dați cu cremă de ghete din gros, dar căldura subțiase vopseaua și o spărsese urmând crăpăturile căputei. Mâna, care îi tremura ușor, și-o ridică spre bărbie ca să-i astâmpere tremurul. Buza de sus era suptă, subțiată după gingia lipsită de dinți, iar buza de jos, umedă, ca a unuia care își caută cuvintele. Și asta fu tot ce găsi să spună : — Sărut mâna... Rada îl salută scurt, de parcă ar fi așteptat mai mult. Nu mă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să nu zici că furăm unii de la alții... — Fumează și ăștilalți doi, mârâi Pârnaie, întinzând mâna din nou. — Zi bogdaproste, interveni Isaia. Făceți-o poștă, adăugă, și întinse pachetul către Bunelu, care ajunsese mai târziu. Ho ! strigă, văzând cum își suge bătrânul fălcile, trăgând cu nesaț, că n-oi fi horn ! Magdalena rămăsese cu mâna întinsă, nimeni n-o învrednici cu vreo privire. Iadeș își adună fierătaniile și trase sacul mai într-o parte. Se așezară care încotro. Io știu mormanul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
frig. Isaia trase o dușcă și oftă. — În fiecare zi de duminică Iisus moare pentru noi pe altar. Se făcu tăcere și toți îl priviră nedumeriți. Atâta tăcere, încât se auzeau măruntaiele gunoaielor, desfăcându-se, și buzele celor doi puști sugând din punga de aurolac. Ceea ce îi aminti lui Calu că el e șeful. — Puțică ! strigă. Ia fă-te-ncoa’ ! Cei doi flăcăi se înfățișară, ținând, fiecare, de câte un colț al pungii. — E vremea să ghiojdim, hotărî lipițanul, făcând, cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu dumicatul nemestecat în gură. Calu împărți câteva scatoalce, își luă un coltuc mai mare și o conservă. De cum se întoarse cu spatele, îmbrânceala reîncepu. Bunelu, mai încet la mâncare, apucă o ceapă printre picioarele celorlalți și începu să-i sugă foile roșiatice. Înfule cară, mârâind și privindu-se chiondorâș. Puțică își băgară limbile vinete în conservele golite, lingând fundurile cleioase. Stai ! strigă iar Calu și iarăși încremeniră, mai puțin Pârnaie, care își marca, în acest fel, protestul. Calu tropăi nervos
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
poate că se satură de ea, i-o întoarse Tili, fără prea multă convingere, dar mai ales ca să-l consoleze pe Jenică. — Îți dai seama, să ai așa o gagică, nu-ți mai trebuie altceva... Atâta că trebuie să-ți sugi burta, când mergi în chiloți prin casă... De ce-o fi făcută așa strâmb lumea asta ? — Depinde din care parte te uiți, reflectă Tili. Ar trebui să fie la fel din orice parte te-ai uita. Pământul e rotund. Lumea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întuneca. Șoseaua largă, care acum nu ducea nicăieri și nu avea decât un mal, părea un râu nemișcat. Maca opri motocicleta și stinse luminile. Dibui o sticlă de plastic din cutia ținută ca portbagaj. Băgă un furtun subțire în rezervor, supse din el până simți gustul uleios, apoi puse furtunul la gura sticlei și ținu așa până ce firul de benzină se subție. Motocicleta rămase sleită, rezemată de zid. Privi peste poarta ferecată. Nici nu era nevoie de atâta fereală, curtea era
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se apleacă spre dreapta, în timp ce se scarpină într-o parte cu mâna: — L-ai auzit pe Su Shun, Orhideea? Aruncă spre mine cu ciorna. Rupe-l! La ce bun să mai emit edicte? Ce mai pot face? Mi-a fost supt tot sângele din mine și lupii nu vor să mă lase în pace! Su Shun e uimit să mă vadă. Ochii lui se îngustează. Își tot întoarce capul încoace și încolo, de la Majestatea Sa la mine. Știu că l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
firmă tare; mai nou au cei mai buni clienți. Mamă, ador cămașa asta a ta - e categoric cea mai bună alegere dacă vrei să-ți ascunzi burtica, știi? Și eu am una pe care o port tot timpul. Mi-am supt abdomenul fără să vreau. Înainte să apuc să dau o replică răutăcioasă, de genul că la statura ei două kile arată ca zece, Îmi spuse: Hei, ia zi, ai mai vorbit cu Cameron În ultima vreme? Parcă așa Îl chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
îmi revin în memorie cuvintele lui Miron Costin, din Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace (cap. III, paragraf 12), selectate de savantul A. D. Xenopol ca motto la prima și cunoscuta-i sinteză a istoriei naționale: “iară nu sînt vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi”. Rostite mult prea adesea în răstimp, pentru a sugera, îndeobște, neputința individului confruntat cu feluritele și nebănuitele obstacole ivite în calea propriului destin, asemenea cuvinte se potrivesc, parcă, mai curând generației de sacrificiu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Miron Costin, din Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace (cap. III, paragraf 12), selectate de savantul A. D. Xenopol ca motto la prima și cunoscuta-i sinteză a istoriei naționale: “iară nu sînt vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi”. Rostite mult prea adesea în răstimp, pentru a sugera, îndeobște, neputința individului confruntat cu feluritele și nebănuitele obstacole ivite în calea propriului destin, asemenea cuvinte se potrivesc, parcă, mai curând generației de sacrificiu reprezentată de (și prin) Leonid Boicu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
holopi ai săi. Din acea orație, cu adevărat semnificativ este pasajul în care ei mulțumeau Ecaterinei a II-a pentru că „ne-au izbăvit din mâinile turcilor și rugăciune [facem] să nu ne părăsească și ca să ne izbăvească de tot de supt jugul turcesc, să rămânem supt protecția (subl. ns. L.B.) Rosiei, care aceasta au poftit și pro-strămoșii noștri”. În proclamațiile sale către popor, mitropolitul Gavril al Moldovei se autocalifică, pe el și popor, ca supuși ai Rusiei, dar invocă patria, slobozenia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orație, cu adevărat semnificativ este pasajul în care ei mulțumeau Ecaterinei a II-a pentru că „ne-au izbăvit din mâinile turcilor și rugăciune [facem] să nu ne părăsească și ca să ne izbăvească de tot de supt jugul turcesc, să rămânem supt protecția (subl. ns. L.B.) Rosiei, care aceasta au poftit și pro-strămoșii noștri”. În proclamațiile sale către popor, mitropolitul Gavril al Moldovei se autocalifică, pe el și popor, ca supuși ai Rusiei, dar invocă patria, slobozenia, oblăduirea împărătesei, care va garanta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu plenipotențiarii ruși, austrieci și prusieni pe tema independenței Principatelor. În sfârșit, ei au depus memorii de un remarcabil interes istoric și așa-zisele capitulații. În primul memoriu, adresat plenipotențiarului austriac, se spunea că „Principatele moldo-române au stătut totdeauna slobode supt domnii lor pământeni, uniți cu Ungaria și Transilvania, de unde au primit totdeauna ajutoare spre a se lupta împotriva deselor opintiri ce făceau turcii pentru a-i supune. În cele din urmă, nevoia a silit pe părinții noștri a se preda
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domnii lor pământeni, uniți cu Ungaria și Transilvania, de unde au primit totdeauna ajutoare spre a se lupta împotriva deselor opintiri ce făceau turcii pentru a-i supune. În cele din urmă, nevoia a silit pe părinții noștri a se preda supt mari condiții, folositoare și însemnate, pe care însă tiranii întâi au început a le restrânge...”; să ne ajutați, încheiau patetic boierii, să scuturăm jugul. În al doilea memoriu către același, delegații munteni afirmau că originalele capitulațiilor, „arătate Ex. V.”, se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la 6 august 1772, delegații munteni i s-au adresat în scris și lui Alexei Orlov: Ecaterina a II-a a făgăduit să scuture jugul nostru; cerem să rămânem slobozi, „domn de aceeași credință cu noi și să fim asigurați supt ocrotirea celor mari trei avtocrați: al Rosiei, al Austriei și al Prusiei”, urmând să dăm Porții suma din vechime, pe care s-o primească din mâna ocrotitorilor noștri la Constantinopol. Să menționăm că, în concepția vremii, plata tributului nu contravenea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acesta este de crezut că, nu numai lucrurile Lehiei s-ar liniști, dar încă, în curs de 15 la 25 de ani, și cheltuielile Roșiei s-ar plăti împreună cu dobânzile lor”; noi am plăti o sumă tuturor, chiar și Prusiei, „supt nume de protecție sau și de negoț”; țările noastre ar putea să slujească totodată și ca hotar între toți, fiind ocrotită de toți, „ca să lipsească cu desăvârșire orice scandal întâmplător”. Pentru susținerea acestei propuneri, autorii acreditau un agent pe lângă Obreskov
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mă gândesc la... Wilhelm Reich m-a transformat într-o nimfomaniacă, adică mi-a grefat sexul pe creier..". Și mai surprinzător, Leslie nu șovăie să utilizeze expresiile cele mai vulgare, cele mai scârboase, ca de pildă "sulă", "fute", "s-o sugă", "s-o ia la cioc", "să și-o facă singur", "dădea limbi"... Tânărul pălăvrăgește cu tânăra aceasta emancipată despre toate fleacurile, alandala, însă până la urmă, constată el, conversația ajunge mereu la sex. Stingo nu are încotro și trebuie să accepte
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
deșteptat lui Freud și celor asemenea lui temeri ancestrale. Chiar dacă astfel de temeri sînt un sfetnic prost, ele sînt de rău augur. Ele ațîță amintirile mulțimilor excitate, mînate din pogrom în pogrom. Freud era evreu. Iar naziștii antisemiți. El a supt temerile de la pieptul mamei, o dată cu laptele. Nu avea decît să își consulte arhivele propriei memorii, va afla acolo una dintre repetițiile generale ale masacrului. Ceea ce îi interzicea fie și cea mai palidă iluzie în ceea ce privește dispariția partidului nazist 348. Asemenea tuturor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mare siluință? Dumnezeu știe ce face, aceasta ne e soarta. Nu, nici vorbă, trebuie să le răspundeți într-un fel. Aceste canalii trebuie să fie puse la punct, mai ales cele ce vin în numele legii și al dreptății și vă suge sângele. Frumoase sunt cuvintele tale, dar nimeni dintre noi nu știe să citească sau să scrie. Am să mă întorc să vă vorbesc, ceva tot vom face, între timp vorbește cu ceilalți. S-avem încredere într-un monah. Nu ești
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și Tommaso era cât pe-aci să renunțe. Cel ce nu dădea înapoi, ba chiar îmboldea lumea să continue și să reziste, era Geronimo. Sunt robust, chiar dacă oleacă bătrân, și cu ciocanul meu o să zdrobesc multe capete. Spaniolii, fiule, au supt până și seva din dovleci, din capere, din cicoare. Suntem încă puțini însă, cei mai viguroși și sănătoși s-au îmbarcat pe navele turcești. Și nu le-ai spus că turcii ne sprijină? Dar cer un preț mare și ar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pădurea satului care, în anumite perioade ale anului, ciuguleau fără contenire. Ținutul său se obișnuise cu durerea, cu boala, cu mizeria și lumea putrezea sub un cer de azur nepăsător în timp ce păduchii cucereau tot mai mult spațiu, iar ploșnițele le sugeau sângele. Revedea detalii de imagini șterse din minte și din inimă, un zid prăbușit, o fereastră fără geamuri, un ghiveci cu mușcate, o coroană de ardei atârnată la uscat, o unealtă agricolă, o desagă. Ore-n șir rămânea prizonier trecutului
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în ele scăparea. Își aminti cum, băiat fiind, se gândise să scrie un tratat de economie rurală, pornind de la anul cel mai nefast al secetei. L-ar fi intitulat Il sole vampiro 37 deoarece impresia fusese aceea că vede soarele sugând zi de zi toate sevele vieții și că scorojește ogoarele și oamenii. Fusese anul în care familia se transferase în sătucul vecin Stigmano: pământul aiurea din pricina lipsei de apă, buruienile luau foc de la soare și șerpii, înebuniți și ei, se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aceste pământuri. Iară în Țara Românească și în Moldova, mai cu seamă singuri români sunt lăcuitori. Afară de pământurile acestea lăcuiesc încă români în Besarabia, în Bugeac și în Crîm, care țin acum să zic Țara Tătărască cea Mică. Încă și supt stăpânirea împărăției muscăcești, în țara carea să zice Nova Serbia, adică Țara Sârbească cea Noao, mulți români lăcuiesc. Precum și preste Dunăre, în Bulgaria. Afară de locurile acestea, mai sunt români carii lăcuiesc în Machedoniia și să chiamă vlahi”. Chiar în cursul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
paloare. De obicei sunt prinse articulațiile mari (genunchi, glezne, coate, pumni). Inflamația articulației, roșeața și durerile durează câteva zile, dar încetează de la sine și se mută periodic la altă articulație. Rășină proaspătă de brad 10-15 g. Se mestecă și se suge zilnic până la vindecarea amigdalitelor. Foeniculum vulgare (fenicul). Este antiinflamator faringo-amigdalian. Infuzie cu o jumătate linguriță de fructe zdrobite la 200 ml apă clocotită. Se bea în trei reprize după mesele principale. Pentru gargară se prepară infuzie cu o linguriță de
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]