3,826 matches
-
trebuie să te ferești... ori, să-l omori!“ gândeau ei o vorbă veche, și-l știau pe Lisandru cât e de arțăgos la băutură, mai ales. Crâșmarul, învățat cu năravurile și hârțagul mușteriilor, șterse îndată tejgheaua de cioburi, fără nicio supărare, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. A fost o răbufnire; parcă adunase întrânsul, toată furia de pe lume, înfrânându-se să nu izbucnească în hohote de plâns. Nu putea îndura umilința. - Anafura șî mama ei di viațî! ..sudui el cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu mine, îi răspunse Darcey. Maman era de părere că trebuie să mă îmbuibe cu mâncare pentru că arătam ca un țâr când am ajuns acasă. Nu mai mâncasem ca lumea de nu știu când. Singura dată în viața mea când supărarea mi-a tăiat pofta de mâncare! Anna răsuflă adânc. —N-am știut nimic din toate astea până acum. Nu mi-ai spus, deși se presupune că sunt prietena ta. — Nu e genul de istorie pe care să vreau s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
trebuia să îl convingă că aveau să fie și copiii. Iar a treia parte a planului era să îl facă fericit între timp. Întotdeauna știuse cum să îl facă fericit și ce buton să apese pentru ca lui să-i treacă supărările ca prin minune. Tocmai de aceea ea îl ceruse pe el în căsătorie. Îi promisese că se va mărita cu el când își va vedea visul cu ochii. Totuși, se întreba ea stând pe întuneric, n-ar fi fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
decât un clopot de biserică și mai Împopoțonat decât cerceii unui stripper. În sinea mea, mi-am propus să Îmi măresc tariful. Valetul, care era arab, se Înclină grav și Îmi ceru pălăria. — O păstrez, dacă nu ți-e cu supărare, i-am răspuns, trecându-mi degetele peste boruri. O să mă ajute să-mi țin mâinile departe de argintărie. — Cum doriți, domnule. Schemm Îi dădu valetului pălăria ca și cum s-ar fi născut Într-o astfel de reședință. Poate că așa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cândva un bărbat decapitat - la Închisoarea de la lacul Ploetzen. Goelpl, gâdele, poartă chiar și mănuși albe și frac atunci când Își face treaba. O chestie care te unge la inimă, nu credeți? Aruncă arma, Herr Gunther, dacă nu ți-e cu supărare. Vocea din ușă era răbdătoare, dar condescendentă, ca și cum i s-ar fi adresat unui băiețel neastâmpărat. Am făcut ce mi s-a spus. Știam că nu trebuie să mă pun cu un pistol automat și o scurtă privire aruncată feței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
plătit. Dar de vreme ce ești aici, Îți pot scrie un cec. Spunând asta, se duse către birou cu atâta hotărâre, că m-am gândit că poate că avea o armă În sertar. Aș prefera bani gheață, dacă nu vă e cu supărare. Aruncă o privire spre fața mea și apoi În jos, la mâna care ținea patul armei În buzunarul de la haină: — Da, sigur că da. Sertarul rămase Închis. Se așeză pe scaun și rulă un colț al covorului ca să scoată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și ne-am avântat Înainte. Era o barcă puternică și la fel de rapidă ca una pe care până și poliția navală ar fi putut-o avea. Am gonit În sus pe Havel către Spandau, cu Six ținând de volan, negru de supărare, fără să ia În seamă efectul pe care valul enorm provocat de șalupă Îl avea asupra celorlalte ambarcațiuni din calea noastră și care se lovea de carcasa bărcilor ancorate sub copaci și pe lângă micile debarcadere, scoțându-i pe punte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
acolo să se minuneze de câte a făcut el pentru mănăstire într-un timp așa scurt, numai de la moartea părintelui Ioan, pictura mea îl încurcă, n-o înțelege, nu-i o pictură obișnuită pentru mintea lui obtuză, Cuvintele grele de supărare ale lui Theo vin înspre mine năvalnic, dar eu nu le mai primesc ca altădată contopindu-mă cu ele, fără părtinire, încerc acum să-i înțeleg necazul, și-n felul lui pătimaș de a fi e uneori cu părintele Varava
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
apare la Marcu și la Matei, femeia ce risipește din dragoste mirul cu Iisus, protestul nesigur al ucenicilor Lui, în albastru cu mir de nard curat a venit femeia la Iisus, mir de mare preț, Lăsați-o, De ce îi faceți supărare? le-a spus El ucenicilor cârcotași, Lucru bun a făcut ea cu Mine, Că pe săraci totdeauna îi aveți cu voi și, oricând voiți, puteți să le faceți bine, dar pe Mine nu mă aveți totdeauna, Ea a făcut ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu erau deja destul de numeroase, fusese însărcinat și cu punerea pe picioare a acestei reviste stupide. Ultimul lucru de care mai avea nevoie lumea asta era încă o revistă pentru femei! Dar, dacă era să fie sincer, adevărata sursă a supărării lui era Mai. Îl înnebunea. O ura! O ura atât de mult. Cum și-a putut imagina vreodată că era înnebunit după ea? În nici un caz nu îi va mai răspunde la telefoane. Niciodată, aia a fost ultima dată, ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
deja implicat într-o relație cu altcineva. Nu avea importanță. Își va arunca magia asupra lui și îi va distruge obiecțiile. I-ar plăcea enorm - să îl facă pe Jack să se îndrăgostească de ea i-ar lua mintea de la supărările ei. Îți mulțumesc că mi-ai găsit un loc unde să stau, spuse ea, zâmbindu-i dulce. —Cu plăcere, replică Jack. Și nu ezita să ceri, dacă ai nevoie de ceva. Voi face tot ce îmi stă în putință pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
aceasta nu o făcea. Când Ashling a ajuns acasă, nu avea nici un mesaj pe aparat. La naiba cu Joy și cu manualul ei. —E abia ora nouă, pesimisto ce ești, bombăni Joy, care venise să o acompanieze pe Ashling în supărarea ei. Mai este timp destul. Deschide o sticlă cu vin și îți povestesc ce lucruri frumoase mi-a spus Mick aseară. Ashling abia putea face față suișurilor și coborâșurilor relației dintre Joy și Mick. Erau aproape la fel ca Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să o ducă la Morrison, a cerut - cu un vag sentiment de rușine - cu Liam. Începuse să facă asta în ultima vreme. Presupunea că îl place pe Liam, cu toate discuțiile lui pământești despre Dublin. Până când a ajuns la hotel, supărarea pe care i-o provocaseră Jack și Mai se transformase în ceva ce putea fi îndurat și controlat. Nu își promisese chiar în dimineața aceea că își va găsi un tip? Care nu trebuia să fie neapărat Jack. Nu încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a apărut la studio, târând după ea două genți imense, pline cu haine, pe care le luase de la biroul de presă al Friedei Kiely cu o seară înainte. Nu mai fusese până atunci la o ședință foto propriu-zisă, deci, în ciuda supărării ei, nu putea să nu fie încântată și curioasă. Niall, fotograful, și asistenta lui ajunseseră deja. Și fata de la machiaj la fel. Chiar și Dani, modelul, era acolo. Ceea ce a făcut-o pe Lisa să se încrunte - modelele adevărate ajungeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
râdă, într-un fel destul de nepotrivit, a sunat de parcă vorbeam despre M&M. Ar fi potrivită pentru tine. Iar dacă nu Lisa, cealaltă. —Care cealaltă? —Gagica latină. —A, Mercedes. Pe lângă orice altceva, e căsătorită. Aha, încercă Mai să își ascundă supărarea. Ești atât de ciudat, încât probabil că o vei alege pe ea. Mă duci acasă? E, mai stai puțin. Nu, am pierdut destul timp cu tine. Îi aruncă o privire înlăcrimată și un rânjet. Fără să vorbească, au condus prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Erau fotografiile de sâmbătă, și instinctul Lisei fusese corect. Erau incredibile, dar abia se putea concentra. Era ca și cum marginile imaginilor erau șterse și gri. Nu se putea gândi decât la Oliver. Se despărțiseră atât de urât, cu atât de multă supărare. El se purtase atât de dur. Spusese unele lucruri atât de teribile. Hei, Ashling, spuse ea, încercând să-și recapete controlul. Ia fotografia asta... nu, asta... Alese cea mai bună fotografie, în care Dani arăta extrem de frumoasă, încadrată de Boo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
da seama niciodată că editorul lor nu a fost cu adevărat... Abia atunci Lisa și-a dat seama că plângea. Nu lacrimi de furie și de criză, ci de tristețe pură și dulce, pe care era incapabilă să o controleze. Supărare infinită clocotea în ea cu fiecare suspin. Sunt doar câteva spectacole de modă stupide, îi spunea mintea. Dar nu se putea opri din plâns și o amintire, care nu avea legătură cu nimic, i s-a înfiripat în minte. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
facă infarct. Apoi a oprit o mașină a poliției, iar băieții au anunțat captura prin stație. Ellis Loew își făcu loc printre tehnicienii de la laborator, cu Fritzie Vogel pe urmele lui. Tehnicianul-șef se luă cu mâinile de cap de supărare. Un val cacofonic de speculații umplu biroul. Apoi se auzi un fluierat strident, iar Russ Millard strigă: — La naiba, dați-vă la o parte și lăsați-i să-și facă treaba! Și păstrați liniștea. Ne-am executat. Tehnicienii se aplecară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
friptă luată de la Marks and Spencer. Isobel nu era adepta curățatului și tăiatului. Făcuseră dragoste toată dimineața. Iar anul acesta probabil că va trebui să se ducă la ai lui de Crăciun. Care vor avea totă familia În preajmă. Certuri, supărare, băut, zâmbete forțate, nenorocitul de Monopoly... O siluetă În față Îi Întrerupse șirul gândurilor. Era un bărbat, cu capul plecat, mergând hotărât prin zăpadă. Jim Lumley: tatăl vitreg al lui Peter. Trage un pic pe dreapata, bine? spuse Logan, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
tremură, Încercând să simuleze că era din cauza frigului. Dar știa că e din cauza ei. Valiza cea mare fu pusă lângă ea. După aceea, știa bine, Îi va fi rău la stomac. Îi va fi rău până nu va rămâne decât supărare și rușine. Dar asta mai târziu. Deocamdată, sângele Îi vuia În urechi. Cu degetele amorțite, Împinse fermoarul În jos. — Bună spuse el. În geantă, micuțul Jamie McCreath deschise ochii și Începu să țipe. Urmele de pași dispăreau rapid, fulgii grei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
privirea imposibil de descifrat, cu buzele strânse, așa cum apare în portrete - pe spionii săi. Nu păru însă îngrijorat de aura eroică din jurul lui Germanicus și al soției sale, Agrippina, preaiubita nepoată a divinului Augustus. Nu reacționă (aprobând sau manifestându-și supărarea) a nici măcar când senatorii, în unanimitate - populares din entuziasm, optimates ca să calmeze orașul cuprins de neliniște -, au decretat triumphus-ul lui Germanicus pentru victoriile împotriva chattilor, cheruscilor, angrivari și a altor populații din ținuturile de dincolo de Rhenus. După dura izolare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cotidiană de încântare. Și, deși uneori mi-ar fi prins bine mai multă liniște, sunt sigură că nimic din ceea ce am reușit să fac în ultimii douăzeci de ani nu ar fi avut aceeași substanță fără zâmbetele și plânsetele și supărările și bucuriile fetelor mele. Simpla lor prezență mi-a umplut întotdeauna sufletul de acea bucurie calmă și profundă pe care numai legătura cu propriul copil o poate genera. Dar e foarte adevărat că un sentiment omniprezent de vinovăție a venit
Substanța zilelor și nopților unei mame. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Carmen Mușat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1777]
-
cealaltă parte a străzii, astfel că nu am putut să-i mai văd ochii de aproape, n-am mai comunicat prin priviri, eu m-am simțit foarte vinovat, de o vină Îngrozitoare, aceea a spovedaniei. Probabil că i-am provocat supărare scriindu-i. Am rupt vălul ce ocrotea pulsația vie a sentimentului nostru și l-am transformat din este În a fost. Textul scris mi-a ucis dragostea. Acum scriu din nou ca s-o reînviu, dar simt că scriu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
va schimba, că nu o va mai primi pe Nela. Uneori, privirile ni se Întâlneau. Și-și destăinuiau multe... Am vorbit despre diferența de vârstă dintre noi (10 ani), despre caracterele noastre, despre vina mea În Întâmplarea de azi. Toată supărarea s-a stins. Ce bine! Am scăpat de la marele pericol al unei noi, ireparabile pierderi. Mâine ne vom Întâlni din nou la 3. După-masa. Poate totul va fi bine, poate nu. Cert este Însă că drumul meu spre Marinică e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ieși Întreagă din sezonul ăsta? Ei și? Că am așteptat un telefon cu sufletul la gură două zile la rând, cu toate că știam că puteam patina. Telefonul nu l-am primit. Pur și simplu și fără exagerare m-am Îmbolnăvit de supărare, am scris niște versuri foarte pesimiste (mă miră!), m-a durut și mă doare capul; am avut temperatură. Asta mi-e viața! Doar eu mi-am organizat-o! Aranjasem luna trecută să plecăm sâmbătă (adică ieri) pe munte și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]