7,943 matches
-
pare perfect plauzibilă. Aspirația autorilor de artă fantastică de a înregimenta neverosimilul verosimilului este atinsă de Caragiale în această capodoperă rezistentă oricărei concurențe. Caragiale și-a însușit atât de bine ,,arta de a vorbi în doi peri’’ astfel încât, la lectura superficială La hanul lui Mânjoală nu-și dezvoltă latențele sugestive. Această excelență a narațiunii vine numai din respectarea simultană a două logici principal incompatibile, logica realului și aceea a magiei, în așa fel încât nici una din ele să nu poată obține
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
66. 4.1.4.1. Tulburările de formă ale gândirii Tulburările de formă ale gândirii sunt: 1) Excitația intelectuală (tahipsihie sau ideoree) caracterizată prin accelerarea asociațiilor ideative. Se poate vorbi de o hiperproductivitate ideativă, asociațiile se fac repede, dar sunt superficiale ("fuga de idei"). Apare în episodul maniacal, unde este reprezentativă. Apare și în intoxicațiile cu alcool. 2) Inhibiția intelectuală este opusul excitației și este caracterizată prin lentoarea asociativă a ideilor, demersul bolnavului pare a fi împiedicat, frânat, expresiile sunt imprecise
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aproape concomitent cu încetarea excitantului. Agravarea duce la coma vigilă, din care chiar dacă bolnavul poate fi smuls prin excitanți puternici, trezirea durează foarte puțin timp, dar el este foarte confuz și incoerent. Coma carus este stare în care doar respirația superficială și bătăile cordului sunt singurele semne ce denotă viață. 2) Letargia este somnul profund îndelung însoțit de o imobilitate completă, cu funcțiile respiratorii și cardio-vasculare la pragul minim fiziologic, dar totuși acestea sunt stabile în comparație cu starea de comă, unde sunt
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
minute), apar ziua în plină activitate, uneori chiar în mers. La fel ca și epilepsia, poate fi observată prin EEG. 4.1.6.3. Tulburările somnului Insomniile apar sub mai multe forme: a) de inducere a somnului; b) de somn superficial cu treziri frecvente; c) de trezire în care bolnavul se trezește la aproximativ 2-3 h după adormire sau după ora 24 și nu readoarme. Apare în depresiile endogene; d) somnul lung și neodihnitor; e) convingerea lipsei de somn. f) coșmarurile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sursa de întărire. Trăirea sentimentului de evitare se datorează unor bisări la nivelul relațiilor cu apropiații care încearcă să ofere suport persoanei depresive, cărora depresivul le răspunde cu indiferență sau sentimente de mânie, aceasta ducând la ostilitate ascunsă sau suport superficial din partea celor apropiați. Atitudinea de respingere sau evitare a persoanelor din proximitate va duce la instalarea depresiei, în felul acesta apare cercul vicios depresie-respingere, depresia fiind înțeleasă în termenii rupturii relației individ-mediu social. Teoria autocontrolului Teoria autocontrolului îl are ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și simplu insuficient dezvoltat. Înțeles în acești termeni, pare mai potrivit să concluzionăm că statutul statului în teoria neorealistă rămâne oarecum neclar. De exemplu, aceasta este poziția adoptată într-o analiză recentă (James, 2002, p. 122). Neorealismul are o concepție superficială asupra socializării, ceea ce-l face să poată fi supus interpretării raționaliste. Cu toate acestea, în timp ce concepția neorealistă privind socializarea este trunchiată, importanța acordată de Waltz rolului acesteia arată că interpretarea modelului în termeni reflectiviști nu este fără temei. Pe scurt
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și liberalism, în care se consideră că instituționalismul reprezintă punctul de sinteză pe o axă între neorealism și liberalism. Ca atare, el este considerat modelul cel mai capabil să reconcilieze enunțurile concurente ale pozițiilor alternative. Deși plauzibilă la un nivel superficial, o astfel de perspectivă asupra relației dintre școlile de gândire subestimează semnificația asemănărilor dintre neorealism și liberalism. Într-adevăr se poate că tocmai angajamentul instituționalismului față de raționalism a blocat activ dezvoltarea unui model al sistemului internațional compatibil cu intuițiile liberale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
naționalism tot mai asertiv și achiziții militare" (Shambaugh, 1994, p. 55; vezi și Shambaugh, 1992, p. 89). În ansamblu, realismul identității sugerează că presiunile interne au făcut ca RPC să urmărească o politică externă care, deși seamănă la un nivel superficial cu un comportament neorealist, este susținută, de fapt, de un tip distinct de realism politic. Realismul identității poate să ofere o explicație generală solidă a unor trăsături aparent contradictorii ale comportamentului de politică externă al Chinei după Războiul Rece. În timp ce
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la aceasta. Prin urmare, studiul adoptă o orientare în mod deschis critică, ce recunoaște faptul că cercetarea socio-științifică este ea însăși constant atrasă către tiparele de comportament pe care încearcă să le explice. Această observație nu este o părtinire teoretică superficială, ci servește la identificarea completă a semnificației concluziilor la care a ajuns studiul de față. După cum recunoaște Wendt, o trăsătură a reflexivității ca proprietate unică sistemelor sociale constă în faptul că "ne oferă o perspectivă asupra mediului nostru social și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru că reflectă puternic logica teoriei realiste structurale. Lucrarea lui Kagan avea ca țintă mai curând un public alcătuit din mediile în care se iau decizii politice, și nu un public din lumea academică. Totuși, chiar și cititorii cu cunoștințe teoretice superficiale vor recunoaște imediat că analiza lui Kagan corespunde predicțiilor neorealiste. Asemenea neorealiștilor, Kagan recunoaște faptul că unipolaritatea generează conflicte structurale de interese între SUA și alte state importante. Astfel, în prezent circulă o evaluare neorealistă a naturii ordinii emergente post-Război
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
meșteri parizieni, nu acționa câtuși de puțin din duritatea inimii, ci asculta, dimpotrivă, de un sentiment luminat de simpatie pentru clasele muncitoare. Se știa că este un veritabil filantrop, deși respingea în mod nemilos toate măsurile care sugerau o filantropie superficială sau ipocrită. Nu a putut, fără îndoială, să prevină toate greșelile care au fost comise; nu a reușit întotdeauna să îi facă pe colegii săi să guste acest adevăr atât de simplu, dar față de care inteligența legislatorilor părea să aibă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
gravitate, încercarea de definire a bucuriei poate fi imaginată drept ca pe o reușită eroică într-o lume tenebroasă. O bucurie adevărată încearcă numai cei care privesc necontenit moartea în față și nu se tem de ea. Celelalte bucurii sunt superficiale. "Puțini au harul de a trăi cum se cuvine clipa, nu de a se bucura mărunt, grăbit și speriat de ea, în umbra morții; ci de a face din prezent, care e singura realitate, ceva mai mult și mai puțin
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
ulterior. Sânul este un organ extrem de ambiguu. El este sursă de maternitate, erotism, narcisism, obiect al admirației sau al excitației. Din nefericire, sânul poate fi și suportul lezional, inductor al suferinței și morții. Frumusețea femeii nu trebuie redusă la aspectele superficiale. Ea exprimă o etică și o estetică stabilite după modelul operei de artă, un fel de a fi armonios. Cel puțin sub aspectele exterioare, frumusețea ocupă același loc ca și sânul în această dorință de afișare a frumuseții. Frumusețea și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
facem ce facem - atunci despre ce anume să fie vorba? Succesul trebuie să-l cunoști cât ești tânăr, ca să scapi repede de gustul lui și ca să-ți dai seama că nu este niciodată unul adevărat, ci doar o "gloriolă", ceva superficial, până la urmă o exclamație de identificare - "deci așa arătați!" etc. Îți dai seama repede că pe oameni nu-i interesează decât suprafața ta, că uneori nu fac decât să te aproximeze într-un chip ridicol. Într-o zi, cineva mi-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
până într-atît, încît a mărturisit pentru ea prin ordinea interioară și exterioară a vieții sale. A ales să slujească cultura română cu o patimă care dovedea că se află în joc nu cultura pur și simplu, în sensul acela puțin superficial în care o invocăm în mod obișnuit, ci însăși ființa unei comunități căreia numai cultura îi dădea adâncime și gradul de certitudine al unei esențe. Altminteri nu am putea înțelege tenta de misionarism care stăruie asupra principalelor momente ale vieții
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
viață nefericit, înrăit sufletește, zidit în singurătatea lui ca în cel mai rău blestem. 28 mai Cum se face că ceea ce este prin excelență individual poate să intereseze pe toată lumea? Cu alte cuvinte, cum de e cu putință "jurnalul"? Răspunsul superficial ar fi că autorul ― impudic, exhibiționist și bavard ― își deschide larg încăperile vieții și cheamă lumea să intre. Iar lumea intră, pentru că intimul excită curiozitatea. Este ca atunci când priveliștea unei camere văzute din stradă prin fereastra deschisă, în loc să te facă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
filmele proaste americane, de "invadatori" camuflați sub aparențe umane. Eroarea acestor filme este că răpesc invaziei imanența ei. Ele îi fac pe invadatori să vină dintr-un altundeva misterios, dintr-o spațialitate exotică. În plus, camuflajul este formal, aparent și superficial, la o privire mai atentă "ceva" palpabil denunțând apartenența de fond la altă specie: fie ochii care încep să "clignoteze", fie o mână care devine gheară, fie o bucată de craniu detașabilă, care lasă să apară dedesubt cipuri, rotițe, membrane
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
asasina cultural pe Maiorescu sau pe Blaga, făcea muzică de cameră. Filozoficește, Wald nu avea ce să-mi dea, pentru că descindea direct dintr-o paradigmă a pustiirii filozofiei de care trebuia să scape mai întîi el. Fiind sprințar, inteligent și superficial, nu a avut însă răbdarea necesară, odată trecut de 40 de ani, să asimileze un autor sau un domeniu. Îi plăceau prea mult spectacolul, cozeria, calamburul, ca să mai găsească în el resursele necesare pentru lucrul metodic și aprofundat. Lectura de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
O TELEGRAMĂ... "] O telegramă din Versailles cu data de 14/26 mai anunță că joi camera va începe discuțiunea asupra proiectului privitor la reformarea instrucțiunei superioare. Atât jurnalul des Debats, cât și Republique francaise tratează Cestiunea Orientului cam ușor și superficial. [19 mai 1876] TURCIA ["PESTHER LLOYD" ÎN NO. SĂU... "] Pesther Lloyd în no. său din 27/15 mai constată că împrejurările în Turcia au devenit foarte serioase, că puterea insurecției, chiar în poziții predominate de turci (la Gaczko bunăoară), este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
furtunei, redacția acelui ziar găsește ocazie de a declara că nu stă în nici o legătură cu acel ministeriu și că notificarea în cestiune a fost reprodusă din "Turquie", organ semioficial al guvernului otoman. [8 septembrie 1876] {EminescuOpIX 203} O DIAGNOZĂ SUPERFICIALĂ Se zice că, sunt acum două săptămâni, o domnișoară din hotelul Rusia, simțindu - se în stare anormală, a chemat și consultat pe d. dr. Otremba, care a constatat o graviditate cam de trei luni; în urmă, consultând pe d. dr.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuprinse în ea sunt provenite din informațiunele ce ni le-a dat d. dr. Ratcu. {EminescuOpIX 205} Iași, 1876, sep. 9 Domnule Redactor, În foaia d-voastră No. 100, din 8 sept., am cetit o notiță sub titlul "o diagnoză superficială" pe care vă rog a o rectifica în modul următori: 1) Nu este adevărat, că d. dr. Otremba a constatat graviditate la numita damă. 2) Nu este adevărat că eu am aplicat niște instrumente care ar fi provocat avortare. Ci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
populat. Un învățător din cei mai buni este de ex. cel din satul mic Gropnița (com. Miseștii, pl. Copoi ). Dar cei 10 - 15 școlari ai acestuia plătesc mai mult decât 100 de școlari răi dintr-alte comune populate cu învățători superficiali. Valoarea unui învățător n-o poate constata decât un pedagog practic și numai la fața locului, în școală și cu copiii instruiți de acela. Oricare control formal de altă natură este nesuficient - dacă nu periculos. În fine pentru a sădi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mijloc din secolul al XVII, libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e vecinic consumator, niciodată producător și desigur că numai cu foarte rară escepție se va găsi într-adevăr câte un evreu care să producă. Dacă e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi. De aceea chiar la noi, unde împrejurările ar trebui să-i silească la muncă, vom găsi că ei reprezintă meseria superficială. Cel mai solid meseriaș e și aici în țară românul sau germanul sau cehul, niciodată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se va găsi într-adevăr câte un evreu care să producă. Dacă e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi. De aceea chiar la noi, unde împrejurările ar trebui să-i silească la muncă, vom găsi că ei reprezintă meseria superficială. Cel mai solid meseriaș e și aici în țară românul sau germanul sau cehul, niciodată evreul. El reprezintă concurența nesănătoasă a muncii rele, superficiale, cu munca dreaptă și temeinică. "Ieftin și rău'' e deviza evreului până ce ruinează pe lucrătorul creștin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noi, unde împrejurările ar trebui să-i silească la muncă, vom găsi că ei reprezintă meseria superficială. Cel mai solid meseriaș e și aici în țară românul sau germanul sau cehul, niciodată evreul. El reprezintă concurența nesănătoasă a muncii rele, superficiale, cu munca dreaptă și temeinică. "Ieftin și rău'' e deviza evreului până ce ruinează pe lucrătorul creștin, "scump și rău" e deviza lui când rămâne stăpânul pieții. Drept că înmulțirea evreilor în țările noastre au mers mână în mână cu reformele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]