3,370 matches
-
afară de câteva lumânări de sâmbătă, încă și acele, din cauza crizei {EminescuOpIX 232} și "Krachului", numai de său, nu se aude glas care să comande foc pentru dânsul. Cu toate acestea și noi oftăm, deși nimeni nu ne aude; adică înghițim suspinurile. Frumos, nu-i vorbă, să fii prieten cu împărații Răsăritului și ai Apusului, dar vorba ceea - mai bine vrăjmaș c-o față, decât prieten cu două. [13 octombrie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["DIN PESCANIȚA"] Din Pescanița, cartierul general al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înalt, și la pământ sânt saracii. Muierile aduc răcoreală și cei necăjiți de noroc iau mucul lumânărilor. Nebuniile alcătuiesc întocmirea cântecelor și vremea trage perdeua... Lumea vrea să se înșele - înșele-se dar. Deschiderea comediei începe din lacrămi și din suspinuri. În lucrarea cea dentîi se arată pricinele cele nebunești a oamenilor. Cei făr-de simțire bat în palme ca să arate a lor bucurie, cei înțelepți fluieră jocurile. Cel ce intră plătește la ușă un ban ce se numește osteneală și ia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
obligați să efectueze și să rezolve sarcinile prevăzute în „ponturile boierești”. Că acestea reprezentau atunci împilarea și marea povară de care doreau țăranii să scape ne convingem și din pasajul jalbei țăranilor prezentată în Adunarea ad-hoc din Moldova care urmează: „suspinul, - durerea noastră di toate zilele, dorința cea mai mare pentru care ne rugăm zi și noapte lui Dumnezeu ca să să îndure, este căderea boierescului; de aceea vrem să răscumpărăm boierescul și toate acelea cu care suntem împovărați de către boierii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și urlă) Toți s-au ales cu ceva de la Mariedl, de la multele ei fapte bune... ERNA: Da, da, știm asta, că ai un suflet harnic. Odată și odată o să-ți primești și tu răsplata. Credința este singura punte peste valea suspinelor. Dar tu faci aceeași greșeală ca și mine, îți iei prea în serios viața. Nu ca Grete a noastră care s-a strecurat cu șiretenie prin viață, că ea a fost una pusă mereu pe șotii. GRETE (revoltată): Da' a
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
un aspirator în funcțiune, aspiră un pic și se oprește. Putem s-o vedem pe Mariedl povestind ceva pe un ton neutru dar nu auzim nici un sunet. Povestea fără sunete devine tot mai aprinsă. Un strigăt prelung fără sunete. Un suspin care nu se aude. Mariedl își vine în fire. Aspiră mai departe praful. DOI Spațiul eliberat. Mariedl și aspiratorul scos din priză. MARIEDL: Întreaga realitate a visat despre Mariedl. Odată ce realitatea a tras la fund o zi proastă, atunci visează
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
este de o sensibilitate aparte, capabilă de gesturi patetice, are o imaginație vie, creează scenarii ale reîntâlnirii cu cel drag, pornind de la cuvinte până la cele mai mici gesturi. Este conștientă de propria gelozie, care o va duce spre furie, lacrimi, suspine și dorința de a-și răzbuna dragostea înșelată. Pe lângă permanenta cugetare și detaliata descriere a oricărei trăiri, imagini sau închipuiri, femeia are și alte ocupații: contemplarea naturii, un adevărat cult pentru lucrurile iubitului, lectura scrisorilor, vizitarea locașurilor de închinăciune, privegherea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o regăseam și la Geoffrey Chaucer, pe de o parte idealizare oarecum exagerată, pe de altă parte spirit critic, ironie fină. Francesco De Sanctis, vorbind despre aceste prime încercări literare ale lui Boccaccio, afirma: „Găsești în ele repertoriul obișnuit, îndrăgostirea, suspinele, dorințele, pocăințele, întoarcerea spre Dumnezeu și spre Maica Domnului; dar frumoasa unitate lirică a lumii lui Dante și a lui Petrarca s-a frânt, și orice idealitate a dispărut. În dosul formelor, care sunt aceleași, conținutul este altul, și nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
arată Laura, ci <<la umbra a mii de arbori înfrunziți, în haină gingașă și nobilă, cu ochi mângâietori și vorbe de femei, ea întinde lanțuri>>586. Este femeia grațioasă și cochetă a vieții obișnuite, și îndrăgostitul distrat, care ba scoate suspine profane în forme platonice și tradiționale, ba își părăsește pe neașteptate îngerașul și izbucnește în insulte contra dușmanilor săi, sau discută despre moarte și destin, pentru ca mai departe să se ridice împotriva femeilor: Elle donne non son, ma doglia altrui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
celor morți, Nu sunt bine primite de Apollo cel cu păr bălai...” 4. Și Înaintea lui Euripide, iată ce spusese mai demult Stesichoros: „Jocuri, dănțuiri, cântece, iată ce Îi place nespus lui Apollo: Hades a dobândit În schimb lacrimi și suspine”5. În sfârșit, Sofocle atribuia În chip vădit fiecăruia dintre cei doi zei instrumentul muzical care Îi este propriu: „nici lira, nici naiul nu obișnuiesc să se jeluiască”. Abia târziu În timp, de curând, flautul a Îndrăznit să se facă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cu capul descoperit, acesta constituind un mare păcat. Valul de la mireasă era pus pe capul unei fecioare care urma a se căsători, aceasta grăbindu-i măritișul. Lăutarii cântă iarăși cu mare jale: „Și-am zis verde mărăcine, Plângi mireasă cu suspine Plângi mireasă și jelește Că nuna te dezgolește. Plângi mireasă și suspină Că intri în casă străină De bărbat vei fi mustrată Și de soacră judecată.” După acest moment se încinge „jocul miresei”, adică mireasa este jucată de către toți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este de o sensibilitate aparte, capabilă de gesturi patetice, are o imaginație vie, creează scenarii ale reîntâlnirii cu cel drag, pornind de la cuvinte până la cele mai mici gesturi. Este conștientă de propria gelozie, care o va duce spre furie, lacrimi, suspine și dorința de a-și răzbuna dragostea înșelată. Pe lângă permanenta cugetare și detaliata descriere a oricărei trăiri, imagini sau închipuiri, femeia are și alte ocupații: contemplarea naturii, un adevărat cult pentru lucrurile iubitului, lectura scrisorilor, vizitarea locașurilor de închinăciune, privegherea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o regăseam și la Geoffrey Chaucer, pe de o parte idealizare oarecum exagerată, pe de altă parte spirit critic, ironie fină. Francesco De Sanctis, vorbind despre aceste prime încercări literare ale lui Boccaccio, afirma: „Găsești în ele repertoriul obișnuit, îndrăgostirea, suspinele, dorințele, pocăințele, întoarcerea spre Dumnezeu și spre Maica Domnului; dar frumoasa unitate lirică a lumii lui Dante și a lui Petrarca s-a frânt, și orice idealitate a dispărut. În dosul formelor, care sunt aceleași, conținutul este altul, și nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
arată Laura, ci <<la umbra a mii de arbori înfrunziți, în haină gingașă și nobilă, cu ochi mângâietori și vorbe de femei, ea întinde lanțuri>>586. Este femeia grațioasă și cochetă a vieții obișnuite, și îndrăgostitul distrat, care ba scoate suspine profane în forme platonice și tradiționale, ba își părăsește pe neașteptate îngerașul și izbucnește în insulte contra dușmanilor săi, sau discută despre moarte și destin, pentru ca mai departe să se ridice împotriva femeilor: Elle donne non son, ma doglia altrui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
privim deasupra, iar măiastra bolt 'albastră,/ Și cum lunaruncă raze, printre ramuri spre fereastră./ Vino, iar, de-mi spune taine, cum mi-ai spus de atâtea ori/ Când vrăjea tăcerea nopții, triluri de privighetori./ Și târziu, când înecându-ți un suspin, spuneai că pleci,/ Ne fura din gură șoapte, zborul unor lilieci./ Vin, când ceru-i numai stele și-i de flori pământul nins,/ Să cădem pătrunși de farmec, tu învinsă, eu învins./ Și cu ochii duși în noapte, să mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai sunt ceva partizani, la... etc. Cum s-ar spune mulți, mărunți, pierduți și... muți. Să vedem câte voturi se prăpădesc pe acolo, prin casetele cu heraldice vechi pe buletine noi. Referendum-ul... o mare cheltuială inutilă spre paguba și suspinele poporului ne...suveran ! "Fiț i gata!"... pentru numărul următor, tot cu... EI, ce ?! (MERIDIANUL, An IX, nr.44 (722), joi, 8 noiembrie 2007, Editorial) POLITICALE în tonuri pamfletare: Europarl localele azi II : FIȚI GATA !; joi, 22: START! P.S.D. -Puzderia Societarilor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu parlamentari băgați acolo de PSD gâfâie, oare or să scoată oameni la vot, pentru ei? Și alții... lume multă, măruntă și pierdută cu gând să fie recunoscută în alte alegeri, că-și face ceva nume acum ! Echilibristică pe puntea suspinelor ! Referendum-ul # inutilă cheltuială și suspine cu înjurături ale întregului popor, de 2 ori prostit. Pe 22 START ! (MERIDIANUL, An IX, nr.45 (723), joi, 15 noiembrie 2007, Editorial) POLITICALE în tonuri pamfletare: europarl localele Azi (pentru duminică): START M-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
gâfâie, oare or să scoată oameni la vot, pentru ei? Și alții... lume multă, măruntă și pierdută cu gând să fie recunoscută în alte alegeri, că-și face ceva nume acum ! Echilibristică pe puntea suspinelor ! Referendum-ul # inutilă cheltuială și suspine cu înjurături ale întregului popor, de 2 ori prostit. Pe 22 START ! (MERIDIANUL, An IX, nr.45 (723), joi, 15 noiembrie 2007, Editorial) POLITICALE în tonuri pamfletare: europarl localele Azi (pentru duminică): START M-am distrat preț de 2 numere
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
viață. În sat realizezi că puterea noastră de imaginare a răului este iremediabil întrecută de realitate. Bătrâni și tineri laolaltă afirmă că nu țin minte să fi apucat vremuri atât de grele. Și trebuie să fie ceva adevărat în aceste suspine, dacă până și foametea din ’46-’47, organizată de comuniști, a încetat să mai fie definiția absolută a Răului în provincia transpruteană. Ce se întâmplă în satul basarabean? În linii mari, fără nuanțări și trimiteri la specificul locului - convențional Basarabia
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lui Astolfo care pornește din Infern și ajunge în Lună pentru a căuta dispăruta minte a eroului, pe care o aduce într-o fiolă, este un pretext de parodie a danteștii drumeții prin lumile de dincolo. Pe Lună sunt strânse suspinele îndrăgostiților, timpul pierdut la joc, odihna lungă, adică lipsa de trudă, a ignoranților și multe altele în afară de nebunie, care a rămas în întregime pe Pământ, între oameni. (...) Tăișul fin al ironiei se exercită în viziunea lunară ca într-un exemplar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mută și dureroasă a adevăraților prieteni rămași în viață... Apropiindu-se de sicriu, Arhiereul îi dezveli fața și însemnând-o cu semnul crucii, adăugă cuvintele: „Doamne, odihnește sufletul robului Tău Ioan, în loc de pace, în loc de verdeață; unde nu este întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.” Cuvinte la care, pătrunsul în biserică, părta ș la puternicia morții, adaugă privind icoana Mântuitorului, odih nită acum pe pieptul mortului: „Doamne, Doamne! Odihnește după moarte și sufletul nostru în locul unde ai odihnit sufletul lui Lumânărică
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Îți zic, căci a mea minte Prevestește numai rău; „Nu te du!” șoptește-n taină Sufletul și dorul meu”... Plecat la Berlin să studieze filosofia, dânsa , ac asă-i cânta: „În cerdac privesc la lună Și în jalea mea nebună Tot suspin gândind la el; El s-a dus - lumea se duce Și cu raza-i lină, dulce Au ajuns după muncel. Au ajuns ș-a lui iubire S-a sfârșit a ei menire Viața mea de-a lumina. Dar pe cer
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
vor trimite prima expediție umană pe Planeta Roșie. Românii, dintre toate națiunile lumii, sunt cei mai căliți, cei mai calificați, și mai ales, cei mai dornici de ducă! Glasul roților de tren Glasul roților de tren/ E o șoaptă cu suspine/ dac-ai să-l asculți mai bine/ Din oțel, din fier, din șine/Ai să le auzi cum se jelesc/. Așa ar suna azi doar puțin modificat în sensul adevărului, cântecul Margaretei Pâslaru, care a încântat cândva ieșirea din adolescență
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și desfrînat. Zău că aș fi fost ce sînt, chiar dacă cea mai fecioreasca stea de pe firmament ar fi licărit asupra bastardizării mele. Edgar... (Intra Edgar) La tanc: tocmai că deznodămîntul vechii comedii. Replică mea e o melancolie perfida, cu un suspin că de balamuc. O, aceste eclipse prevestesc aceste discordii! Fă, sol, la, mi... EDGAR: How now, brother Edmund; what serious contemplation are you în? EDMUND: I am thinking, brother, of a prediction I read this other day, what should follow
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
adaugă rapid câte trei zerouri în dreptul fiecărei sume și apoi pune lista la loc. Se va insista apoi cu aparatul de filmat cum oamenii vin, citesc și pleacă... pe loc în lumea celor drepți, unde nu-i întristare nici suspin, ci viața cea fără de sfârșit. Pleacă în mod creștinesc și aparent din cele mai obișnuite cauze naturale ale zilelor noastre, care de infarct, care de atac cerebral, care de criză de astm... De după un colț apare și detectivul Puarot, care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a orhideelor, gingașă și diafană. Plutea într-un ocean de sunete plăcute și odihnitoare, venite de pretutindeni sau de nicăieri, care împreună alcătuiau o melodie continuă, fără început și fără sfârșit, ce se scurgea pierzându-se în infinit ca un suspin de lebădă rănită și uitată în singurătate până când, o liniște profundă și înspăimântătoare se instală brusc. Se pomenise singur-singurel într-un spațiu total necunoscut. În jur nimeni și nimic. Nici un zgomot, nici țipenie de om, nici o altă ființă vie, fie
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]