7,731 matches
-
scrisorilor. Mărginitu-s-au aci? Deloc. Evenimentele se anunță, șl ei, temîndu-se că națiunea nu are să le mai dea mandatul pentru aceste timpuri escepționale, În loc să dizolve Camerile și să ceară un nou mandat, din contra, se substituie voinței națiunei, calcă suveranitatea ei și dă concurs Rusiei, pe când știu de la prințul Gorciacoff, care o declarase la întrevederea sa cu d. Cogălniceanu În Ploiești, "că Basarabia urmează a se retroceda". Această cunoștință ce aveau radicalii de soarta ce amenința Basarabia nu se poate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lasă sfâșieri adânci în pământ și goluri profunde în finanțe. Au dat concurs Rusiei pe când știau că Basarabia urmează a se retroceda. Lugubra voce a tocsinului a sunat națiunii: Alegătorii să facă justiție cu acești oameni ce s-au substituit suveranității naționale, conducând la răzbel, ruină și dezmembrare națiunea română. {EminescuOpX 365} Toate din nefericire adevărate. Ce sânt roșii peste șapte luni - azi? Ce alta decât buni prieteni și mari patrioți. [II] În numărul "Presei" de la [221 aprilie]2 [30 aprilie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi trecut măcar prin vis eventualitatea aceasta, ne aducem aminte că atât presa guvernamentală cât și înaltele sfere ale roșiilor dibuiau prin întuneric și-și pierduseră capul. Țara nu voia să dea nimic, ea era uimită de acest amestec în suveranitatea ei interioară, necontestată nici în vremile lui Pasvanoglu. Guvernul, din contra [î]și făcuse, în înțelegere cu străinii, vreo șapte-opt așa-numite categorii, pe cari puteau intra în dragă voie toți evreii. Atât era de mare spaima generală, atât de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
s-au debitat de cătră plebea postulanților în cei din urmă patrusprezece ani. Dar lucrurile nu ce opresc aci. Pe când independența reală, proclamată de Vodă Cuza, în loc de-a costa un ban roșu, adusese din contră, în urma numeroaselor acte de suveranitate înlăuntru, imense foloase materiale și morale statului, precum: secularizarea a o a cincea parte din pământul României, sporirea armatei, împroprietărirea clasei celei mai numeroase și mai importante a țării, autonomia bisericii naționale, paralizarea puterii consulilor, un spornic avânt pe calea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Romînia? Dacă nu vor, ce ne pasă nouă de diferitele forme ale voinței lor pozitive; aceasta din urmă va atârna de la gradul lor de cultură, de la cunoașterea intereselor lor, de la împrejurări. Răspunsul negativ ar fi însă o deplină espresie a Suveranității lor. De aceea dar repetăm că voința dobrogenilor este consultabilă, oricare ar fi gradul lor de cultură, oricare tendențele. Aceasta este atât de adevărat încît exemplele voinței negative ale popoarelor împlu și astăzi istoria contimporană cu pagine sângeroase. Mohametanii din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
première fois dans un acte internațional, de l'expression "ancien règle de l'empire ottoman"", ceea ce semnifică faptul că Poartă recunoștea imposibilitatea de a apăra singură Strâmtorile și încerca să le pună sub protecția unui act internațional, cu urmări asupra suveranității acesteia în zonă, în sensul tolerării unei ingerințe străine "dans șes mesures d'administration intérieure touchant l'accès aux détroits" (s. Ven.C.) (cf., idem, op. cît., p. 19-21). 207 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 24 iunie 1808
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a apreciat că Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2006 are prioritate în speța de față. Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2006 face parte din domeniul acquis communautaire, ambele hotărâri guvernamentale fiind emise într-un domeniu de reglementare în care statul a renunțat parțial la suveranitatea sa în favoarea autorităților Uniunii Europene. ... 18. Astfel, s-au reținut dispozițiile art. 12-15 din Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2006, art. 9 din Directiva Consiliului din 29 mai 1990 privind condițiile minime de securitate și sănătate pentru lucrul la monitor, prima
DECIZIA nr. 212 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300391]
-
identificării cu poporul pe care noțiunea o permite. Aceasta pentru că poporul poate "suferi", poate "plânge", se poate "bucura" și "întrista". Și totuși, cine își poate reprezenta așa ceva? Pare de la sine înțeles ce anume înseamnă cuvinte ca popor, drepturi, aspirații, independență, suveranitate, pace, progres, dar de fapt ele pot denota altceva în funcție de context, de preocupările sau nevoile momentane ale auditoriului, ceea ce se constituie într-o extraordinară formă de persuasiune. În plus, pentru conturarea imaginii lui Ceaușescu, "superlativele sunt foarte frecvent folosite: primul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
fi considerat, pe bună dreptate, “briliantul” politicii externe românești în perioada interbelică. Susținând impunerea “forței dreptului” în dauna “dreptului forței”, în relațiile internaționale, autor al formulei “indivizibilității păcii” văzută de acesta ca “o stare de spirit”, pronunțându-se pentru respectarea suveranității, egalității în drepturi a tuturor statelor, pentru “spiritualizarea frontierelor”, Titulescu un mare vizionar. Folosindu-și această calitate de a fi în stare să “citească” viitorul, Titulescu a prevestit declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cu urmările sale dezastruoase pentru
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
interstatal: „Nu există loc în organizarea actuală a comunității internaționale pentru un suprastat. Acesta din urmă este înlocuit printr-o 17 12 asociație voluntară de state libere, având obligația de a se supune legii acceptate de către ele în virtutea propriei lor suveranități“3. Dreptul internațional, în concepția marelui diplomat român este un drept de coordonare și nu unul de subordonare, statele manifestându-și deplina independență și egalitate în drepturi în relațiile internaționale: „Prin urmare, la ora actuală, legea internațională apare pentru toată lumea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
sunt rezultatul evoluției de secole a unei idei de justiție. Chestiunea frontierelor Europei Centrale constituie un proces sfârșit, iar nu un proces care trebuie să înceapă. La orice tentativă de actualizare a lui vom răspunde: lucru judecat“. La rândul ei, suveranitatea era văzută de Nicolae Titulescu ca un atribut fundamental al statului. Iar egalitatea în drepturi a statelor constituia corolarul suveranității. Principiul integrității teritoriale a fost consacrat de articolul 10 din Pactul Societății Națiunilor, în care se stipula obligația membrilor instituției
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
un proces care trebuie să înceapă. La orice tentativă de actualizare a lui vom răspunde: lucru judecat“. La rândul ei, suveranitatea era văzută de Nicolae Titulescu ca un atribut fundamental al statului. Iar egalitatea în drepturi a statelor constituia corolarul suveranității. Principiul integrității teritoriale a fost consacrat de articolul 10 din Pactul Societății Națiunilor, în care se stipula obligația membrilor instituției de la Geneva „să respecte și să mențină în contra oricărei agresiuni externe, integritatea teritorială și independența politică prezentă a tuturor membrilor
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
ofere mijloace pentru diminuarea crizei economice și se pronunța hotărât pentru subordonarea problemelor politice celor economice. Totodată se menționa faptul că Uniunea Europeană propusă se baza pe ideea uniunii și nu a unității. Acest lucru dorea să arate că era respectată suveranitatea fiecărui stat membru și că solidaritatea guvernelor ar putea realiza o piață comună și o politică vamală adecvată acestei piețe. Unele propuneri din acea perioadă au prins viață după cel de-al doilea război mondial când au luat ființă Piața
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
atât de binefăcătoare, încât mintea noastră actuală, produs al luptei și al suferinței nu o poate cuprinde încă“23. Însă Proiectul Briand a fost respins. Principala cauză a acestui eșec trebuie căutată în mentalitatea epocii, pentru care elementul principal era suveranitatea națională, care nu putea fi limitată chiar dacă formula propusă de Briand era una interguvernamentală și nu una supranațională. Dezarmarea a fost o problemă care l-a preocupat pe Nicolae Titulescu. În cadrul Conferinței diplomatice internaționale pentru reducerea și limitarea armamentelor, desfășurată
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
iunie 1934 printr-un schimb de scrisori între cei doi miniștri de externe s-au reluat relațiile diplomatice dintre cele două țări semnându-se Convenția asupra normalizării legăturilor dintre România și U.R.S.S. Scrisorile cuprindeau angajamente vizând garantarea reciprocă a suveranității naționale, de a nu permite existența și activitatea pe teritoriul propriu a unor organizații ce-și propuneau lupta armată împotriva celuilalt stat și abținerea de la orice imixtiune în treburile interne ale fiecărui stat. Astfel erau recunoscute de jure și de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
interbelice, Titulescu ocupă un loc aparte. Ideile titulesciene promovate în cadrul relațiilor internaționale au devenit, după încheierea celui de-al doilea război mondial, valori universale. Dintre acestea amintim: impunerea „forței dreptului” în dauna „dreptului forței” în relațiile internaționale, indivizibilitatea păcii, respectarea suveranității și egalității în drepturi a tuturor statelor (regăsite în cadrul ONU), „spiritualizarea” frontierelor (devenită o realitate în cadrul Uniunii Europene ). Apărarea intereselor României și afirmarea acesteia pe plan internațional constituie cea mai importantă idee titulesciană, exprimată prin celebra formulă „de la național, prin
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
pilonii centrali. Titulescu nu dorea ca România să rămână singură alături de Uniunea Sovietică . Titulescu a fost acuzat de faptul că prevederile articolului 3 din Tratatul de asistență mutuală care urma să fie semnat între Uniunea Sovietică și Romănia puteau periclita suveranitatea și integritatea teritorială a României 92. Practic, acesta prevedea faptul că trupele fiecăruia dintre statele semnatare nu puteau să depășească granița dintre România și Uniunea Sovietică, adică Nistrul, pentru acordarea de ajutor, decât la cererea formală a părții contractante, care
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
încheia un pact în care poziția sa principală în problema Basarabiei să nu fie menționată și că Rusia Sovietică nu va semna niciodată un pact de neagresiune cu România care să conțină următoarele trei cuvinte: 1Ă integritate; 2Ă inviolabilitate; 3Ă suveranitate”19. Răspunsul ministrului român de externe era următorul: “constat 19 Ibidem, p. 70. 16 13 că reușita negocierilor pare a fi cât de poate de îndoioasă“20. Drept urmare, negocierile dintre cele două state au fost întrerupte. În schimb, Polonia și
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
nr. 63, martie 2007, p. 37. 23 20 anumite state, din considerente particulare, nu o pot accepta 30 . Titulescu a propus o definiție a teritoriului , în sensul că prin teritoriul unui stat se înțelege suprafața asupra căreia acesta își exercită suveranitatea. Acestă definiție a fost inclusă în cadrul raportului Politis. Deoarece diplomatul român a susținut definiția agresiunii propusă de Litvinov, reprezentantul sovietic, Dovgalevski declara: “Atitudinea domniei voastre în susținerea punctului de vedere sovietic, va cântări în balanță“31. Au fost semnate Convențiile
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
416. 49 Lidia Pădureac, op. cit., p.92. 36 33 reluau relațiile diplomatice între cele două state, relații care fuseseră întrerupte în ianuarie 1918, printr-o decizie unilaterală a regimului bolșevic 50. În acest context cele două țări își asigurau respectul suveranității fiecăreia și abtinerea de la orice imixtiune în treburile interne. Tot atunci erau stabilite același tip de legături între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică 51. Facem observația potrivit căreia, nu era precizat teritoriul asupra căruia cele două state își exercitau suveranitatea. Nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
respectul suveranității fiecăreia și abtinerea de la orice imixtiune în treburile interne. Tot atunci erau stabilite același tip de legături între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică 51. Facem observația potrivit căreia, nu era precizat teritoriul asupra căruia cele două state își exercitau suveranitatea. Nu suntem de acord cu unii autori 52 care consideră că din momentul restabilirii relațiilor diplomatice româno - sovietice, între Titulescu și 50 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934 , p.428 - 430. 51 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii (colecția microfilmeă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
încheia un pact în care poziția sa principală în problema Basarabiei să nu fie menționată și că Rusia Sovietică nu va semna niciodată un pact de neagresiune cu România care să conțină următoarele trei cuvinte: 1Ă integritate; 2Ă inviolabilitate; 3Ă suveranitate”19. Răspunsul ministrului român de externe era următorul: “constat 19 Ibidem, p. 70. 16 13 că reușita negocierilor pare a fi cât de poate de îndoioasă“20. Drept urmare, negocierile dintre cele două state au fost întrerupte. În schimb, Polonia și
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
nr. 63, martie 2007, p. 37. 23 20 anumite state, din considerente particulare, nu o pot accepta 30 . Titulescu a propus o definiție a teritoriului , în sensul că prin teritoriul unui stat se înțelege suprafața asupra căreia acesta își exercită suveranitatea. Acestă definiție a fost inclusă în cadrul raportului Politis. Deoarece diplomatul român a susținut definiția agresiunii propusă de Litvinov, reprezentantul sovietic, Dovgalevski declara: “Atitudinea domniei voastre în susținerea punctului de vedere sovietic, va cântări în balanță“31. Au fost semnate Convențiile
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
416. 49 Lidia Pădureac, op. cit., p.92. 36 33 reluau relațiile diplomatice între cele două state, relații care fuseseră întrerupte în ianuarie 1918, printr-o decizie unilaterală a regimului bolșevic 50. În acest context cele două țări își asigurau respectul suveranității fiecăreia și abtinerea de la orice imixtiune în treburile interne. Tot atunci erau stabilite același tip de legături între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică 51. Facem observația potrivit căreia, nu era precizat teritoriul asupra căruia cele două state își exercitau suveranitatea. Nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
respectul suveranității fiecăreia și abtinerea de la orice imixtiune în treburile interne. Tot atunci erau stabilite același tip de legături între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică 51. Facem observația potrivit căreia, nu era precizat teritoriul asupra căruia cele două state își exercitau suveranitatea. Nu suntem de acord cu unii autori 52 care consideră că din momentul restabilirii relațiilor diplomatice româno - sovietice, între Titulescu și 50 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934 , p.428 - 430. 51 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii (colecția microfilmeă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]