4,810 matches
-
turcii nu numai că încep seria cuceririlor lor în nordul Mării Negre, dar reușesc să-i aducă sub ascultare pe tătarii din Crimeea. Mengli Ghirai, hanul tătar al Perecopului, devine vasalul sultanului. În felul acesta turcii reușesc să controleze politica hanului tătar și, cu un imens profit din punct de vedere militar, puteau să folosească în campaniile pornite împotriva creștinătății capacitatea militară, de loc neglijabilă, a hoardelor tătare. După cucerirea Caffei, turcii îi întăresc zidurile și pornesc noi acțiuni ofensive pentru lărgirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cucerită, sultanul se gândește să dea lovitura la Nord de Dunăre, obiectivul fiind supunerea Moldovei. Înfrânți, turcii sunt siliți să se retragă la Sud de Dunăre. Realizaseră un mare succes prin cucerirea cetăților din Crimeea și prin recunoașterea de către hanul tătar a suzeranității sultanului. Din acest moment, într-o acțiune contra Moldovei, hanul, la porunca sultanului, trebuia să se prezinte pe teatrul de operații cu cel puțin 15.000 - 20.000 de călăreți de elită. Hoardele tătare erau folosite în avangardă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al adversarului; în timpul bătăliei puteau manevra pe aripi sau se deplasau în spatele dispozitivului inamic”. Atacurile lor date prin surprindere, mobilitatea lor îi făcea să fie considerați de către Ștefan cel Mare, așa cum menționează Dlugosz, a fi cel mai periculos adversar. În afară de tătari, alături de sultan urmau să participe la campanie și 12.000 de luptători din Țara Românească. Apelurile făcute de Ștefan cel Mare către principii europeni, îndemnurile papei care a înțeles, până la urmă, cât de importantă era Moldova din punct de vedere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care călărea, iar dacă nu poate veni el, să-l trimită pe fiul său ori pe unii dintre cei mai mari boieri. Ivan nu se supune. Hanul așteaptă să înghețe Ugra ca să-l atace pe Ivan. Ugra îngheață, dar tătarii nu sunt pregătiți pentru o campanie în timpul iernii; hanul nu are nici o veste de la aliatul său polon, care trebuie să atace odată cu el și nici de la Mengli Ghirai, aliatul lui Ivan, așa că se retrage și, în felul acesta, încetează jugul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu sunt pregătiți pentru o campanie în timpul iernii; hanul nu are nici o veste de la aliatul său polon, care trebuie să atace odată cu el și nici de la Mengli Ghirai, aliatul lui Ivan, așa că se retrage și, în felul acesta, încetează jugul tătar. Fiind aliat cu hanul din Crimeea, care era vasalul sultanului, Ivan al III-lea nu avea de ce să fie interesat într-un conflict cu Mahomed al II-lea. Împrejurările fac ca Moldova să se afle singură în fața celei mai mari
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primit propunerea făcută de rege, dacă era făcută, atunci când se afla la Adrianopol. Dar, după ce făcuse atâtea cheltuieli și se afla aproape de hotarul adversarului său, nu mai putea să dea înapoi. Și nici nu-și putea călca cuvântului dat hanului tătar și domnului Țării Românești. Ar renunța să atace Moldova cu condiția ca Ștefan să plătească tributul pe anii trecuți, să restituie prizonierii din Caffa, care se refugiaseră în Moldova, și să cedeze cetatea Chiliei, pentru că aceasta aparținuse Munteniei. Cazimir al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Berheciului, de unde mulțumea brașovenilor pentru informațiile trimise, cerându-le să nu-i trimită grâu și alte bucate lui Laiotă, domnul Țării Românești, acesta fiind dușmanul creștinătății. Până la 11 iunie, turcii nu trecuseră Dunărea. Înainte însă ca sultanul să treacă Dunărea, tătarii năvălesc și pradă până la Ștefănești, în nordul Moldovei, nu departe de Suceava. În legătură cu incursiunea tătarilor avem informații în relatarea lui Baltazar de Piscia. Tinerii din Caffa care erau ținuți în cetatea Sucevei aflând, la începutul lunii iulie, „pe la miezul nopții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alte bucate lui Laiotă, domnul Țării Românești, acesta fiind dușmanul creștinătății. Până la 11 iunie, turcii nu trecuseră Dunărea. Înainte însă ca sultanul să treacă Dunărea, tătarii năvălesc și pradă până la Ștefănești, în nordul Moldovei, nu departe de Suceava. În legătură cu incursiunea tătarilor avem informații în relatarea lui Baltazar de Piscia. Tinerii din Caffa care erau ținuți în cetatea Sucevei aflând, la începutul lunii iulie, „pe la miezul nopții”, că năvălesc tătarii, au reușit să fugă. Ștefan cel Mare, la vestea că tătarii pradă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pradă până la Ștefănești, în nordul Moldovei, nu departe de Suceava. În legătură cu incursiunea tătarilor avem informații în relatarea lui Baltazar de Piscia. Tinerii din Caffa care erau ținuți în cetatea Sucevei aflând, la începutul lunii iulie, „pe la miezul nopții”, că năvălesc tătarii, au reușit să fugă. Ștefan cel Mare, la vestea că tătarii pradă în țară, a părăsit tabăra „înălțată aproape de malul Dunării”, lăsându-l pe Șendrea, cumnatul său, cu 1.000 de călăreți să supravegheze mișcările turcilor, iar cu restul oastei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
incursiunea tătarilor avem informații în relatarea lui Baltazar de Piscia. Tinerii din Caffa care erau ținuți în cetatea Sucevei aflând, la începutul lunii iulie, „pe la miezul nopții”, că năvălesc tătarii, au reușit să fugă. Ștefan cel Mare, la vestea că tătarii pradă în țară, a părăsit tabăra „înălțată aproape de malul Dunării”, lăsându-l pe Șendrea, cumnatul său, cu 1.000 de călăreți să supravegheze mișcările turcilor, iar cu restul oastei sale s-a repezit pe urmele tătarilor, care ar fi luat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare, la vestea că tătarii pradă în țară, a părăsit tabăra „înălțată aproape de malul Dunării”, lăsându-l pe Șendrea, cumnatul său, cu 1.000 de călăreți să supravegheze mișcările turcilor, iar cu restul oastei sale s-a repezit pe urmele tătarilor, care ar fi luat 15.000 de prizonieri. Oastea tătarilor număra 30.000 de călăreți, cifră care ni se pare exagerată, chiar dacă în fruntea lor se aflau doi hani și un mârzac. Baltazar de Piscia relata că „prea puțini izbuti
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tabăra „înălțată aproape de malul Dunării”, lăsându-l pe Șendrea, cumnatul său, cu 1.000 de călăreți să supravegheze mișcările turcilor, iar cu restul oastei sale s-a repezit pe urmele tătarilor, care ar fi luat 15.000 de prizonieri. Oastea tătarilor număra 30.000 de călăreți, cifră care ni se pare exagerată, chiar dacă în fruntea lor se aflau doi hani și un mârzac. Baltazar de Piscia relata că „prea puțini izbuti a răzbi, cu toate că fură tăiați 125 de tătari care, mergând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prizonieri. Oastea tătarilor număra 30.000 de călăreți, cifră care ni se pare exagerată, chiar dacă în fruntea lor se aflau doi hani și un mârzac. Baltazar de Piscia relata că „prea puțini izbuti a răzbi, cu toate că fură tăiați 125 de tătari care, mergând după jafuri, se răzlețiră de ai lor”. N. Iorga, acordând credit spuselor lui Baltazar de Piscia, a fost de părere că tătarii s-au întors nevătămați „cu tot ce câștigaseră”, Ștefan cel Mare „cu toată oastea sa, apăsat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mârzac. Baltazar de Piscia relata că „prea puțini izbuti a răzbi, cu toate că fură tăiați 125 de tătari care, mergând după jafuri, se răzlețiră de ai lor”. N. Iorga, acordând credit spuselor lui Baltazar de Piscia, a fost de părere că tătarii s-au întors nevătămați „cu tot ce câștigaseră”, Ștefan cel Mare „cu toată oastea sa, apăsat de mâhnire, o apucă spre Dunăre, ca să le curme turcilor calea”. Dlugosz, în schimb, vorbește de o mare izbândă obținută de Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mulți din fugă decât din luptă. Cuprinși de groază fugarii își aruncau nu numai armele, ca să fie mai ușori la fugă, ci și arcurile și tolbele, șeile și hainele ca să scape fie și „nearmați și goi”. O scrisoare a hanului tătar către sultan confirmă cele relatate de Dlugosz. Hanul scria că a pornit împotriva Moldovei la cererea sultanului. Tătarii au cucerit multe „cetăți ale ghiaurului și au luat pradă bogată”. Dar venindu-le vestea că sălașurile lor sunt prădate, „părăsind fără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ușori la fugă, ci și arcurile și tolbele, șeile și hainele ca să scape fie și „nearmați și goi”. O scrisoare a hanului tătar către sultan confirmă cele relatate de Dlugosz. Hanul scria că a pornit împotriva Moldovei la cererea sultanului. Tătarii au cucerit multe „cetăți ale ghiaurului și au luat pradă bogată”. Dar venindu-le vestea că sălașurile lor sunt prădate, „părăsind fără zăbavă prăzile, am hotărât să ne întoarcem neapărat. Ghiaurul (Ștefan) ajungându-ne din urmă a făcut război crâncen
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și ne-a omorât mulți oameni; doi frați de-ai mei și-au găsit moartea de eroi-martiri. Ne-au pierit luptători de vază, precum și caii noștri, noi înșine am venit cu un cal”. Este important de reținut amănuntul potrivit căruia tătarii au năvălit în nordul Moldovei, ajungând până la Ștefănești, nu departe de Suceava. Hanul știa că Ștefan și oastea sa erau în sudul țării ca să-l întâmpine pe sultan. De data aceasta s-a dovedit extraordinara mobilitate a armatei moldovenești, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu departe de Suceava. Hanul știa că Ștefan și oastea sa erau în sudul țării ca să-l întâmpine pe sultan. De data aceasta s-a dovedit extraordinara mobilitate a armatei moldovenești, care se deplasează spre nord și-i ajunge pe tătari. Scrisoarea hanului confirmă relatarea lui Dlugosz și infirmă relatarea făcută de Baltazar de Piscia. Cât de mare a fost victoria obținută de Ștefan cel Mare o arată faptul că doi frați ai lui Eminek Mârza au fost uciși în luptă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Breslau (Wroclaw). Chiar dacă Dlugosz nu era mai aproape de desfășurarea evenimentelor, informațiile lui erau mai bogate, fiind și informațiile pe care le primea și regele polon, iar relatarea sa este confirmată de cel mai autorizat personaj s-o facă - hanul tătar. Baltazar de Piscia mai relatează că, în momentul în care Ștefan a pornit spre Dunăre în întâmpinarea turcilor, „Printre ai săi nu lipsiră cârtelile, căci îl urmau în luptă de doua luni, în vreme ce tătarii robeau femeile și copii; iar când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
autorizat personaj s-o facă - hanul tătar. Baltazar de Piscia mai relatează că, în momentul în care Ștefan a pornit spre Dunăre în întâmpinarea turcilor, „Printre ai săi nu lipsiră cârtelile, căci îl urmau în luptă de doua luni, în vreme ce tătarii robeau femeile și copii; iar când prinse de veste că unii pleacă pe ascuns, având temere că de-or pleca așa din luptă, n-ar mai putea în urmă a-i avea cu sine, ținând sfat cu boierii săi, le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trădat, l-au părăsit pe Ștefan. Această interpretare absurdă s-a inspirat tot din relatarea lui Baltazar de Piscia, forțând însă limitele unei interpretări decente și pertinente. Planul sultanului era acela de a ataca Moldova din sud, cu oastea otomană. Tătarii ar fi putut să treacă Nistrul la Cetatea Albă ca să vină în întâmpinare turcilor la locul în care aceștia treceau Dunărea. Dar, Mahomed îi pune pe tătari ca să atace nordul Moldovei. Aceștia trec Nistrul, la înălțimea Sucevei și năvălesc în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Planul sultanului era acela de a ataca Moldova din sud, cu oastea otomană. Tătarii ar fi putut să treacă Nistrul la Cetatea Albă ca să vină în întâmpinare turcilor la locul în care aceștia treceau Dunărea. Dar, Mahomed îi pune pe tătari ca să atace nordul Moldovei. Aceștia trec Nistrul, la înălțimea Sucevei și năvălesc în direcția cetății de scaun ca să-l forțeze pe Ștefan se să retragă din sudul țării, lăsând cale liberă oastei otomane. După care ar fi urmat atacul concentric
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sudul țării, lăsând cale liberă oastei otomane. După care ar fi urmat atacul concentric dat asupra oastei lui Ștefan, prinsă, în felul acesta, la mijlocul teatrului de operații. Existența unui dușman puternic (Baltazar de Piscia spune că erau 30.000 de tătari), foarte mobil ar fi constituit o primejdie de moarte pentru Ștefan și oastea sa. De aceea, el se repede spre nord, știind că turcii nu se pot deplasa repede, chiar și numai datorită mărimii oastei lor, și-i atacă pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
foarte mobil ar fi constituit o primejdie de moarte pentru Ștefan și oastea sa. De aceea, el se repede spre nord, știind că turcii nu se pot deplasa repede, chiar și numai datorită mărimii oastei lor, și-i atacă pe tătari. Această manieră extraordinară (manevră pe poziție centrală, cum îi va spune Napoleon) a fost posibilă datorită mobilității oastei moldovenești, formată în majoritate de călăreți. Pe lângă asta, țăranii înșiși n-ar fi cerut să li se dea voie sa părăsească oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mobilității oastei moldovenești, formată în majoritate de călăreți. Pe lângă asta, țăranii înșiși n-ar fi cerut să li se dea voie sa părăsească oastea, pentru a-și căuta familiile. Răspândiți prin nord-vestul țării ar fi fost o pradă ușoară pentru tătari. În loc să ajungă la familii, ar fi ajuns robi la Crâm. Așadar, avem încă un motiv în plus ca să-i acordăm credit lui Dlugosz și nu avem dreptul să ne îndoim de sinceritatea hanului. De curând a fost exprimată o opinie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]