13,026 matches
-
relevantă în cercetare. Aceasta este, pornind de la lucrarea lui Arrow din 1951, cea despre preferințe. Așadar, fie că dorim să formulăm o predicție în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de decizie, fie că dorim doar să testăm consistența logică a unor valori (dimensiunea științifică și cea metateoretică), în versiunea standard a TAS, informația pe care o vom folosi este aceea despre preferințe. Deși în prezent această restricție informațională este considerată prea tare<footnote Aceasta fiind și poziția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
disponibile. Mai simplu, un leu generează o utilitate marginală mai mare pentru un om sărac decât pentru un om bogat. De aici statul ar trebui să redistribuie de la bogați către săraci. footnote>: „Nu există nici o metodă prin care să putem testa magnitudinea satisfacției unui individ A în raport cu satisfacția unui individ B” [Robbins, 1932, 1945, pp. 139, 140]. Ulterior, noii economiști ai bunăstării, recunoscând importanța problemelor descoperite de Mises și Robbins, renunță total la utilitatea exprimată cardinal și la intenția de a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
continuă a Învățării presupune prezența unui răspuns permanent la conținuturile și mesajele primite de cel care Învață, iar aceste răspunsuri constituie principalul reper după care fiecare profesor Își poate perfecționa și optimiza intervenția În actul Învățării, În timp ce elevul Își poate testa capacitatea de a oferi soluții valide situațiilor diverse de Învățare, datorită interacțiunii permanente cu ceilalți colegi de clasă. Pe de altă parte, fiecare profesor trebuie să dea dovadă de o atitudine și o conduită flexibile În timpul activităților de predare-Învățare, favorabile
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
claritate, de pildă, în perioada campaniilor electorale, din 1992 încoace, când tot felul de „specialiști” au produs sondaje cu rol de predicție a comportamentului la vot. Din păcate, astfel de situații, în care rezultatele unor anchete și sondaje să fie testate rapid și tranșant, sunt rare șirezultatele unor așa-zise studii pe bază de anchetă sociologică pot avea o circulație largă, în ciuda caracterului lor neștiințific, producând chiar efecte sociale semnificative. 2. Valențele și limitele cunoașterii comunetc "2. Valențele și limitele cunoașterii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
enunț să-și merite cât de cât numele de ipoteză, pe lângă faptul des invocat în literatura de specialitate de a presupune o legătură între două variabile specifice, e nevoie să îndeplinească și condiția nontrivialității, adică să nu-și propună să testeze o realitate cu totul evidentă (vezi și ***, 1988). Din mai multe cauze, printre care se numără și varietatea, fluiditatea, inextricabilitatea socialului și umanului, sociologia și alte discipline socioumane n-au atins rigoarea descriptivă, explicativă și predictivă a științelor naturii și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sistematică, biografii sociale, portrete colective, iată câteva genuri de abordări necesare într-un astfel de studiu. Totuși, fără interviuri, anchete și sondaje bazate pe instrumente mai mult sau mai puțin standardizate (chestionare și ghiduri de interviusemistructurate), cu ajutorul cărora să se testeze măcar gradul de răspândire a unor credințe în populație, precum și aderența oamenilor la acestea, este greu de închipuit cum s-ar putea obține rezultate satisfăcătoare în studiul mentalității. 6.3. Convergență și divergență între opinie și comportamenttc "6.3. Convergență
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de opinie, așa cum le arată și numele, sunt centrate - dacă nu exclusiv, cel puțin cu preponderență - pe aspectul opinional, subiectiv al realității sociale. Eleurmăresc să evidențieze ceea ce „cred”, „gândesc”, „simt”, „apreciază”, „intenționeazăsă facă” oamenii. Cel mai adesea, prin sondaje se testează gradul de satisfacție fațăde activitatea diferitelor organisme sau persoane cu funcții în stat, notorietatea personalităților politice, opțiunile electorale, raportarea la anumite sisteme de valori etc. b. Sondajele de opinie sunt centrate pe probleme ce suscită un larg interes de public
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
indirect de tematica electorală, cum ar fi, de pildă, cele ce privesc popularitatea liderilor politici, încrederea publicului în partide sau personaje politice etc. Alte anchete sunt mai depărtate de temele electorale: spre exemplu, cele ce conțin întrebări prin care se testează sprijinul de care se bucură autoritățile înainte sau după luarea unor decizii politice majore (schimbări ale Constituției, aderarea la organizații internaționale, semnarea unor acorduri cu alte țări, reorganizarea administrativ-teritorială a țării, trimiterea de trupe în afara țării etc.). Un caz interesant
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cunoașterea nivelului veniturilor unei familii, se procedează adeseori la înregistrarea unor indicatori de consum. Este de la sine înțeles că reconstruirea indicatorului urmărit pornind de la întrebări indirecte este nu numai o chestiune dificilă, ci și riscantă, fiind destul de greu să se testeze validitatea măsurărilor obținute. De aceea, de multe ori, indicatorul-țintă (cel realmente urmărit) apare în final într-o formă de exprimare mai „slabă” decât cea pe care ne-am dori-o. Astfel, revenind la exemplul cu veniturile, pe baza unor date
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Așa cum o arată și numele, acest gen de întrebări nu sunt adresate pentru a aduce o informație propriu-zisă din partea respondentului, ci pentru a verifica, a controla acuratețea răspunsurilor sale la alte întrebări. În plus, ele pot fi folosite pentru a testa sinceritatea subiectului. În acest caz, într-un limbaj mai tehnic, ele sunt consemnate și ca „itemi de minciună” (lie items), cel mai tare dintre acești itemi constituindu-l chiar întrebarea (menționată mai sus) care-i cere subiectului să spună dacă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
insistent de toate manualele de metode, este parcă tot mai adesea ignorat; chestionare imensesunt întâlnite mai cu seamă în cercetări inițiate de diverse organisme care comandă partea de anchetă institutelor de sondaj, primind doar rezultatele, fără să aibă posibilitatea să testeze în mod direct câte erori se introduc prin prelungirea aplicării chestionarelor peste limitele recomandate de către cei cu experiență în domeniu. Uneori chiar institutele de sondare exagerează pe această direcție, din motive de preț; mai cu seamă practica (foarte curentă, de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cauză, controlate riguros fiecare separat, așa cum se procedează, de pildă, cu un autoturism sau un avion, când iese de pe banda de montaj. Pe de altă parte, controlul unor asemenea produse poate presupune distrugerea lor; de pildă, rezistența unei cărămizi se testează cel mai bine presând-o până se sfărâmă. În toate aceste cazuri se impune un control de calitate amănunțit doar asupra unui număr (foarte) mic de produse, alese de așa manieră încât să reflecte calitățile întregii producții. Am făcut apel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
populație B, care aproximează deci o mărime fixă b. Se pornește de la așa-numita ipoteză nulă, conform căreia se presupune că mărimile a și b coincid (între populațiile A și B nu există nici o diferență după mărimea cercetată). Urmează să testăm această ipoteză în sensul următor: dacă diferența dintre a și b' întrece o anumită limită, ce trebuie luată în calcul din cauza faptului că b' nu coincide cu b, atunci ipoteza nulă se respinge, adică diferența este semnificativă, adică putem accepta
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
semnificației diferenței dintre două mărimi sau la testarea unei mărimi. Acest din urmă caz se reduce, de fapt, la precedentul, căci testarea semnificației unei mărimi înseamnă a verifica dacă această mărime este sau nu semnificativ diferită de zero, deci a testa dacă diferența dintre mărimea în cauză și valoarea zero este semnificativă. Testarea semnificației diferenței între două medii sau proporții. Dacă cele două mărimi sunt valori medii sau proporții, pot apărea următoarele două situații: • când una dintre mărimi este calculată la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Să presupunem că pe un eșantion de 1.000 de persoane s-a obținut un procent de intenții de vot pentru un partid de 35%. Cunoscând că la alegerile precedente partidul a realizat un scor de 39,4%, să se testeze dacă e vorba de o scădere reală a audienței partidului respectiv. Altfel spus, se cere să se testeze semnificația diferenței între 35% și 39,4%. Rezultă imediat că: σ2 = 0,35(1 - 0,35) = 0,2275 și σ = 0,48
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de vot pentru un partid de 35%. Cunoscând că la alegerile precedente partidul a realizat un scor de 39,4%, să se testeze dacă e vorba de o scădere reală a audienței partidului respectiv. Altfel spus, se cere să se testeze semnificația diferenței între 35% și 39,4%. Rezultă imediat că: σ2 = 0,35(1 - 0,35) = 0,2275 și σ = 0,48 Deci sau e = 1,5% Înlocuind acum datele în formula (8), obținem: Z = (39,4 - 35)/1,5
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
partidul nostru să aibă mai mulți aderenți decât în a doua. Testarea semnificației coeficientului de corelație. Sunt mai multe situații în care poate apărea implicat coeficientul de corelație, însă mai frecventă este aceea în care se pune problema de a testa valorile mici ale acestuia, adică de a spune că dacă se obține pe eșantion o anumită corelație, ea se regăsește (cu același semn) la nivel de populație. Fie r coeficientul de corelație în eșantion și r - coeficientul de corelație în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
standard: (11) - Se determină valoarea lui Z: (12) - Se compară această valoare cu cele din tabel. Aplicație. Pe un eșantion de 356 de persoane s-a obținut un coeficient de corelație, între două variabile oarecare, de 0,08. Să se testeze semnificația acestei valori. Se calculează imediat, cu formula (11), valoarea lui e. Aceasta este: 0,053. Prin urmare, Z = 0,08/0,053 = 1,5 Deci Z este mai mic decât valoarea corespunzătoare (1,96) celui mai mic prag de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
posedă -, ci avem, de regulă, situații clasificatorii mai complexe, chestiunea care se ridică este de a compara două distribuții de frecvențe, respectiv două serii de proporții, dintre care una este obținută la nivel de eșantion. E vorba deci de a testa dacă structura eșantionului, după o anumită caracteristică, se abate semnificativ de la o structură standard cu care o comparăm. Pentru a înțelege mai clar despre ce este vorba, să presupunem că pe un eșantion de 600 de căsătorii am găsit următoarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și al doilea, cel cu frecvențe teoretice, obținem: Asta înseamnă că răspunsurile „mult” și „foarte mult” se obțin mai frecvent în orașele mijlocii și mari, în vreme ce în rural se regăsesc mai frecvent răspunsurile de la celălalt capăt al scalei. Pentru a testa dacă diferențele de structură între cele două tabele sunt semnificative, calculăm mărimea „hi pătrat” ridicând la pătrat diferențele pe care apoi le raportăm la frecvențele teoretice și însumăm valorile tuturor rapoartelor respective: ceea ce finalmente conduce la: χ2 = 56,04 Având
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în pregătirea unei investigații, e bine să folosim consultarea experților. În cazul de față, acest gest devine aproape obligatoriu, cu deosebire atunci când chestionarul este construit pornind de la zero, adică dacă nu se recurge doar la câteva modificări ale unui instrument testat deja. Rostul intervenției experților este acela de a minimiza subiectivitatea uneia sau câtorva persoane ce proiectează chestionarul și de a sesiza și înlătura acele multe mici erori inerente unei asemenea munci. A doua categorie se referă la ordinea întrebărilor și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
variabile, cu structurile corespunzătoare din populație. Astfel de variabile de control - dacă ele nu au fost folosite ca factori de stratificare în construcția eșantionului - sunt: sexul, vârsta, școlaritatea, ocupația, tipul de localitate de domiciliu etc. Folosirea acestor elemente pentru a testa calitățile structurale ale eșantionului este posibilă atunci când informațiile respective, la nivel de populație, există și sunt demne de încredere. Din păcate, la noi, astfel de date oficiale sunt rare și doar recensămintele oferă mai multe puncte de reper de mare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
astfel de variabile structurale să fie publicate (fapt ce nu se prea întâmplă, de regulă aducându-se la cunoștința publicului alte lucruri mai interesante, în speță opiniile) și forma întrebărilor să fieidentică. Ipoteza care stă în spatele acestei metode de a testa calitatea eșantionului este aceea că dacă distribuțiile după astfel de variabile structurale (sex, vârstă etc.) se potrivesc, atunci eșantionul reproduce corect și structura opiniilor, comportamentelor sau a altor forme de manifestare a subiecților. Procedura de testare a eșantionului este următoarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
femele ar trebui să aleagă acest caracter, pentru că ele vor avea fii care vor fi cu siguranță preferați de femele. Acest argument pare să fie unul circular, dar ideea din spatele său este următoarea: odată ce un caracter a fost preferat și „testat reproductiv” de către femele, există șanse mari ca el să fie preferat și de alte femele, generație după generație. După părerea lui Fisher (1930), sistemul va merge înainte din inerție, până când va fi, eventual, oprit de selecția naturală. De exemplu, coloritul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la factorii socio-economici, ecologici sau culturali ai populațiilor respective. Într-un studiu - pilot (Rusu și Bencic, sub tipar) realizat pe baza analizei de conținut a unui eșantion de reclame matrimoniale, s-a urmărit investigarea pieței matrimoniale din România, pentru a testa dacă predicțiile teoriei lui Trivers (1972) se regăsesc în strategiile românilor de a-și căuta partenerii sexuali. Date fiind continuele schimbări sociale și economice care au urmat căderii regimului comunist din 1989, dată fiind, în special, creșterea semnificativă a mobilităților
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]