4,948 matches
-
a muncii putând a rezista străinilor; astăzi acea muncă discompusă breaslă cu breaslă, sterilizată prin năvălirile negoțului străin. Odinioară legi răsărite din însuși datinile și deprinderile poporului, azi codici întregi traduși din franțuzește. Odinioară o dreaptă cumpănire între mijloace și trebuințe, azi deprinderea de mii de trebuințe străine, în desproporție cu puterea de producere a țării. Odinioară populația creștea și se înavuțea; azi se înavuțesc străinii, iar populația străveche se stinge pe zi ce merge. Din oasele ei măcinate de greutățile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
astăzi acea muncă discompusă breaslă cu breaslă, sterilizată prin năvălirile negoțului străin. Odinioară legi răsărite din însuși datinile și deprinderile poporului, azi codici întregi traduși din franțuzește. Odinioară o dreaptă cumpănire între mijloace și trebuințe, azi deprinderea de mii de trebuințe străine, în desproporție cu puterea de producere a țării. Odinioară populația creștea și se înavuțea; azi se înavuțesc străinii, iar populația străveche se stinge pe zi ce merge. Din oasele ei măcinate de greutățile impuse de acești feneanți răsar și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în imaginația fondatorilor, ceea ce nu-i împiedecă pe aceștia de a merge cu gravitate la notar și de-a declara că tot capitalul a fost subscris și cu în același timp a patra parte a fost vărsată în numerar. La trebuință, această a patra parte în numerar se depune pe masa notarului, care nu poate decât constata ceea ce vede, pentru că n-are altă misiune, deși în cele mai multe cazuri el știe foarte bine că acești bani au fost luați cu împrumut pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de pân - acuma, importului de legi și regulamente copiate din franțuzește și nemistuite. Când va fi sosit momentul luptei pe acest teren și ziarele străine se vor convinge de teoria noastră, se vor convinge că există o nemăsurată deosebire între trebuințele reale ale poporului nostru și între apetiturile nesățioase, lipsa de gândire și de principii, apucăturile demagogice ale adversarilor. În orice caz, le-am tăiat acestor oameni pe de-a pururea gustul de-a se mai pretinde unici români, români per
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
competente, posedând cunoștințele teologice și limbistice necesare la traducerea cărților bisericești din limbile în cari au fost scrise și din cari s-au tradus în limba română; spre a putea verifica acele traduceri și a le perfecționa unde va cere trebuința. Nu este vorba deci de o simplă retipărire a cărților bisericești cu litere latine, ci de o emendare a edițiunilor existente în text și în limbă. Considerând că, cestiunea tipăririi cărților bisericești cu litere latine s-a rezolvat la noi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
roșii? Am văzut-o acea țară arhistrăină adunîndu-se împrejurul d-lui C. A. Rosetti la banchet. Aceasta nu este însă adevărata țară istorică, strivită de roțile regelui Strussberg, cu oasele măcinate de "Millowie ", acesta nu este neamul românesc, ale cărui trebuințe naționale, sociale, economice d-alde C. A. Rosetti nu are nici onoarea, nici mintea necesară pentru a le înțelege. Acesta este statul străin încuibat în ruinele statului nostru național, sunt viermii intrați în roiurile de albine; țara d-lui Rosetti
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
persecuțiuni religioase. Sub domniile vechi naționale puținii evrei formau o breaslă al cărei staroste era rabinul. Breasla aceasta avea dreptul public al oricării alte bresle și, prin caracterul chiar al instituției, membrii comunității economice nu se că puteau înmulți peste trebuințele reale. Așa ar fi trebuit să rămâie totdauna. În organizarea veche nu încăpeau paraziți. În lipsa absolută de organizare socială de care ne bucurăm în urma influenței altor elemente parazite asupra statului a putut însă încăpea o mulțime de lume fără căpătâi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Fraternitatea" scrie cu cunoștință de cauză următoarele: Era un timp pe când România a fost Eldorado al tuturor refugiaților și asupriților din toată lumea. A domnit aci o toleranță religioasă cât se poate de largă și nemărginită, traiul a fost patriarhal, toate trebuințele vieței ieftine ca nicăieri, poporul blând și fără egoism. De aceea au venit în țară lipovenii, bulgarii, grecii, ungurii și izraeliții, mai cu seamă după revoluțiunea din 1848. Astăzi lucrurile s-au schimbat. România, vrând să intre cu pași repezi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n-are la cine să se adreseze vrând să execute o măsură relativ la evrei, n-are pe cine să facă responsabil dacă o măsură luată nu aduce roadele așteptate. Organizîndu-se asociațiuni religioase la izraeliți cu scopul hotărât de a satisface trebuințele cultului, de a răspândi cultura și de-a deștepta și dezvolta simțiminte patriotice, toate aceste dificultăți vor dispărea. Lipsa acestor corporațiuni face ca toate măsurile guvernului relative la vagabonzi să degenereze în persecuțiuni contra evreilor, nu numai în contra celor intrați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca interesele șovinismului român să se îndrepte în contra, noastră, dar interesele României înseși sunt identice cu ale noastre. De când România a devenit stat independent și de când nu. se mai bucură de protecțiunea Europei, acest regat are mai mult decât oricât trebuința de-a se înțelege cu noi. Vorbind astfel, contele Andrassy a esprimat desigur un adevăr politic care are trecere astăzi la Viena și mai cu seamă la Pesta. Dar e cu neputință să nu atingă adânc sentimentul național al mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar putea altmintrelea daca acele greutăți se găsesc chiar aici în guvern și Cameră, greutăți cari nu provin decât din relele deprinderi ce am contractat? Aci miniștrii și deputații, prin complezențe reciproce, se slăbesc, pierd prestigiul, autoritatea de care au trebuință și lucrul public sufere, aci ne ținem în eșec, ne paralizăm, ne absorbim unii pe alții. Noi voim să guvernăm, pretindem să impunem miniștrilor depărtarea ori numirea cutărui agent al puterii executive; miniștrii vor să legifereze; noi trebuie să ridicăm
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de stat, preocupați cum au fost până acum de ideea cea mare a emancipării naționale, n-au avut nici timpul, nici liniștea de spirit necesare ca să creeze un sistem de organizare care să izvorască din studiul profund și conștiincios al trebuințelor noastre locale și care să fie potrivit cu puterile intelectuale și cu mijloacele de avuție ale populațiunilor noastre. Și de aceea până acum mai mult am copiat legi de organizare străină, căutând a le localiza pre alocurea. Și două neajunsuri însemnate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cele grave ce ridică organizarea noastră din întru. Și de aceea, încă din ziua proclamării regatului, partidul conservator a cugetat să puie în vedere țării un program complet de organizare interioară care să proceadă din nevoile noastre, să răspunză la trebuințele noastre și să fie în raport atât cu datinele și cultura noastră cât și cu mijloacele noastre de aplicațiune. Și un articol publicat în coloanele acestui ziar (la 21 martie 1881, nr. 64), îndată după proclamarea regatului, a căutat să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fie pe lângă guvern, fie în Adunările deliberante. Cercul speculatorilor se întinde, e foarte greu ca capitalurile disponibile să nu fie răpite în mișcarea ce se produce: îndată capitalurile vin, uneori în adevăr pentru ca să specule, dar și pentru a rămânea la trebuință. Capitalistul cutare din provinție își retrage fondurile ce le avea depuse la bancherul său, va exige plata unui împrumut ipotecar, pentru a veni să cumpere acții de drum de fier. Compania se organizează, funcționează, întrebuințează 100 de franci de fiecare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au și ei câte ceva. Aceștia varsă al doilea termen; între speculanți unii recurg la espediente și-l varsă asemenea. Capitalistul din provinție realizează a outrance creanțele lichide pe cari le poate avea asupra comercianților sau industrialilor din localitate; ba, la trebuință, din împrumutător devine împrumutat și-și ipotecează. imobilul. Un număr de speculatori cari nu pot face al doilea vărsământ vând titlurile lor a tout prix sau se vând pentru ei. Se naște firește o mișcare de baisse din care cei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au încuibat în organismul lui. Orice încheietură organică a lui, orice autoritate publică, de la ministerii pân-la subprefecturi, sunt cuiburi de incubațiune pentru acești paraziți, unde ei se clocesc, trimițîndu-și apoi odraslele la Paris, de unde aceste se-ntorc cu mii de trebuințe pe de-o parte, cu pofta de-a le realiza de pe spatele poporului pe de alta. Toate secăturile cari au numărat pietrele ulițelor din străinătate și i-au populat lupanarele, toate mofturile contractate acolo, toate mizeriile se traduc aci, la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ea nu le acordă mai nici un progres; scara ființelor de sub om e staționară. Omul {EminescuOpXII 496} {EminescuOpXII 497} are, prin aparatul lui nervos, un instrument de înaintare, dar nu de înaintare prin salt, ci încet și gradat. Pentru a satisface trebuințe nouă un popor trebuie să aibă timp a-și apropria calități nouă, căci calitățile pe cari le-a câștigat în trecut sânt bune pentru condițiile de viață din trecut. Nu poți face dintr-un pește o vietate de uscat, căci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
proprietății, cu toate acestea din unele puncte de vedere și mai ales sub influența anilor răi din urmă, protecțiunea acestui act n-a fost suficientă fie în Ulster, fie în alte provincie. Vă recomand dezvoltarea progresivă a acestor pricipie conform cu trebuințele Irlandei întru cât privește relațiunile proprietarului [și ale] posesorului și făcând sforțări eficace spre a da, grație achizițiilor de pământ, la o parte mai mare de populație un interes permanent pentru proprietatea solului. Această legislație va cere, pentru scopul propus
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
eminent artist, care, slăbit de zdruncinările vieții artistice, nu poate în stagiunea aceasta să se îngajeze nicăieri, pentru că trebuie neapărat, după povața doctorilor, să se odihnească câtva timp. Schipec a lucrat mult! a dezvoltarea muzicei naționale și azi, când are trebuință de ajutor, nu credem că publicul i-l va refuza, mai cu seamă că, abstracție chiar făcând de numele artistului, programa acestui concert o foarte variată. [77 ianuarie 1881] ["ASEARĂ LA TEATRUL NAȚIONAL... "] Aseară la Teatrul Național s-a reprezentat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rezumă de fapt Întreaga lui istorie. Cu alte cuvinte satisfacerea utilului, care nu Înseamnă altceva decât crearea acelor comodități de viață care să-i Împlinească nevoile fizice și biologice: adăpost, hrană, vestimentație, ambient agreabil, comunicare, informare, acces la cele de trebuință, iar satisfacerea comodului mental, acele facilități care să-i Înlesnească cunoașterea, plăcerea și bucuria senzorială (cum ar fi de exemplu arta), dar mai ales să-i jaloneze și să-i ofere calea vieții veșnice, pentru că (am spune noi) niciodată omul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
să se reverse asupra bolnavilor și săracilor. „De altfel este și singurul mijloc prin care oamenii Își pot manifesta iubirea față de creator, autorul vieții lor, Înălțând această iubire către acela pe care nu-l pot atinge și care nu are trebuință de binefacerile lor, pentru că El este binele infinit” - spune Paulescu În memorabila sa lucrare „Spitalul” publicată În 1913. Prin urmare caritatea creștină izvorăște din dorința lui Hristos ca omul să-și exprime gratitudinea față de Dumnezeu Tatăl, prin binefacerile care să
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
secolului al VI-lea să apară primele așezăminte și În occident, tot pe lângă mănăstiri și biserici. Desigur, de-a lungul timpului, spitalul și-a schimbat mult configurația: de la așezăminte În care bolnavii săraci primeau gratis Îngrijirile medicale de care aveau trebuință ca și cele necesare vieții În timpul spitalizării, la unitățile impunătoare de astăzi, cu posibilități tehnice și terapeutice cu totul deosebite, devenind treptat pilonii de bază al oricărui sistem medical modern. Din nefericire Însă s-a schimbat treptat și spiritul care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
valabil ca punct de plecare, element de referință și sprijin pentru cel ce Îngrijește omul În suferință. Pentru că doctorul tratează, dar numai Dumnezeu vindecă, de aici și Înalta demnitate a profesiei medicale. „Cinstește-l pe medic - zice Biblia - căci ai trebuință de el”. Acest lucru ar trebui să-l cunoască și să-l respecte atât omul care are calitatea de a Îngriji omul bolnav, cât și omul care, cu sau fără voia sa, ajunge În situația de a se Îmbolnăvi și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și medicina și teologia au ca unic obiect de studiu omul În integralitatea sa, trup și suflet. În situația omului În suferință atât medicul cât și preotul au datoria morală să-l sprijine, acordându-i Îngrijirile necesare, sfatul, Învățătura de trebuință și sprijinul necesar pentru că numai așa, cei doi, Își vor Îndeplini misiunea „purtați-vă sarcinile unii altora și așa veți Împlini legea lui Hristos” spune Sfântul Apostol Pavel, iar Sfinții Părinți consacră această colaborare În comuniune zicând „Fericit este medicul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și științei” și că „religia creștină moare În chip foarte natural, că ea a corespuns unei perioade a civilizației și cu cât Înaintăm cu atât ea corespunde mai puțin. Noi pierdem (mai spune Lazare) pe zi ce trece simțământul și trebuința de absurd, prin urmare trebuința religioasă” După o documentată argumentare Paulescu concluzionează fără echivoc „religia creștină nu poate să moară prin adevărata știință ci din contra, știința ar reînvia-o mereu” și că „adevărata știință ne-a arătat că creștinismul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]