3,565 matches
-
Ludovic al XVIII-lea (1814- 1815 și 1815-1824). Emma Hamilton (1761-1815) În familia fierarului Henry Lyon din localitatea Hawarden din NV Angliei, s-a născut Emma Lyon care, la o vârstă fragedă, a fost nevoită să-și ajute familia, vânzând trecătorilor mici saci cu cărbuni. La paisprezece ani a fost dusă la Londra și angajată ca slujnică într-o băcănie, apoi într-o berărie. Fiind extrem de frumoasă, cu un oval perfect al feței, ochi albaștri și bogat păr blond buclat, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
însărcinată. S-a dezmeticit cu greu Fantine din "iluzia surprizei" și a plecat în orășelul Montreuil-sur-Mer. Acolo venise pe lume Fantine, în perioada directoratului, din părinți necunoscuți, fără nume de familie, doar cu prenumele pe care i-l dăduse un trecător ce văzuse o fetiță jucându-se singuratică pe stradă. Adolescentă, a venit la Paris să-și facă un rost. Era frumoasă, blondă, cu o dantură splendidă. Muncea ca să trăiască. Fantine a intrat în grupul celor trei tinere, a intrat în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
este prezicerea unei stări de lucruri nedorite pe care o suscită (Damblon 1997) o emoție legată de reprezentarea evenimentului nedorit: să fii mușcat. Totuși, un alt aspect al strategiei discursive rezidă în faptul că locutorul se prezintă ca protector al trecătorului, hoț și/sau victimă potențială: el prezice ce se poate întîmpla și-l avertizează pe cititorul pancartei. În 1973, Barthes a comentat trei pancarte aparent similare care se găseau pe porțile unor vile dintr-un sătuc de pensionari din Sud-Estul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a-ți vedea de drum duce la sensul enunțului în discurs. Dacă aceeași teamă de intruși apare drept comună romanilor din Pompei și micilor proprietari din sud-estul Franței, o diferență majoră rezidă, într-un caz, într-o interpelare directă a trecătorului, și în celălalt, în distanța aparentă a simplei descrieri a animalului. Nici un imperativ evident, de parcă nimeni nu mai vorbește cu nimeni. Operația de "derivare ilocuționară" (Anscombre 1980) convențională conduce în zadar la același comportament al trecătorului care, simțindu-se amenințat
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o interpelare directă a trecătorului, și în celălalt, în distanța aparentă a simplei descrieri a animalului. Nici un imperativ evident, de parcă nimeni nu mai vorbește cu nimeni. Operația de "derivare ilocuționară" (Anscombre 1980) convențională conduce în zadar la același comportament al trecătorului care, simțindu-se amenințat, își vede de drum, căci nici unul din cele patru enunțuri nu este același fapt de discurs. De la Austin și Searle încoace, trebuie să recunoaștem că "actele ilocuționare pe care locutorii încearcă să la înfăptuiască prin vorbire
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Rusiei în războiul Crimeei, după o perioadă de nesiguranță în orientarea ei Bismarck spunea despre Frederic Wilhelm al IV-lea că politica regelui Prusiei seamănă cu un pudel care și-a pierdut stăpânul și se agață zăpăcit când de un trecător, când de altul 394 Prusia va adopta o poziție netă contra țarului. În fapt, situația Prusiei nu era amenințată de acest conflict, iar o eventuală prăbușire a Turciei nu afecta interesele ei vitale 395. Linia politică a Prusiei era deja
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
aducă problema austriacă în fața Ligii Națiunilor 690. Încurajat de rezolvarea problemei austriece, Hitler și-a îndreptat privirile spre Cehoslovacia. Revendicările priveau regiunea sudetă 691, populată majoritar de germani, în același timp vitală pentru Cehoslovacia din punct de vedere strategic (controlul trecătorilor spre Austria și Germania, resurse naturale bogate, uzinele de armament Skoda etc.). În timp ce URSS și Franța, care aveau încheiate tratate cu Cehoslovacia și erau deci obligate să o apere 692, nu doreau să acționeze singure, Marea Britanie considera problema cehă ca
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
rătăciți de azi au „faitoane” cu roți de cauciuc, trase de cai, dacă mai au, dar ei ajung foarte rar pe-aici. Dintr-o nostalgie nemărturisită, Ionică a lăcuit roțile cu obade largi și le-a ridicat pe ziduri. Pentru ca trecătorii să nu uite de unde am pornit: am fost o națiune de răzeși sau de moșneni. Cu care și boi. Ultimii daci liberi, după ce majoritatea au ajuns niște clăcași. Și nu mai contează că munceau pe moșia boierului grec sau că
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fi rău să treacă repejor prin dreptul lor; pe de altă parte, oglinzile nu sunt niciodată neinteresante. Înarmați cu astfel de informații, ce trebuie să facem oare? Să nu deschidem niciodată un magazin chiar lângă o instituție financiară, deoarece când trecătorii ajung în dreptul magazinului, merg în pas grăbit - mult prea grăbit ca să privească în vitrină. Sau, dacă nu găsești spațiu în altă parte, trebuie să faci în așa fel încât să ai o oglindă sau două în vitrină sau pe fațadă
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
numai atunci. Această problemă nu se limitează doar la rafturile unui supermagazin. Cum va apropiați pe stradă de o vitrină? Aproape de fiecare dată - dintr-o parte - din dreapta sau din stânga, în funcție de direcția de mers. Dar majoritatea vitrinelor sunt concepute ca și cum fiecare trecător ar sta să le examineze frontal. Ceea ce nu se întâmplă aproape niciodată. Același lucru se întâmplă cu afișele din afara magazinelor. Lângă biroul meu este un restaurant nou care a cheltuit o avere pe un banner foarte frumos, dar în loc să-l
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
aproape niciodată. Același lucru se întâmplă cu afișele din afara magazinelor. Lângă biroul meu este un restaurant nou care a cheltuit o avere pe un banner foarte frumos, dar în loc să-l plaseze perpendicular pe suprafața clădirii, ca să fie vizibil pentru toți trecătorii, care vin din ambele părți, este paralel cu fațada, deci nu poate fi citit decât de pe trotuarul opus. Iată de ce poate numai cinci sau zece la sută din posibilii cumpărători se apropie de intrare. Evident, afișul ar putea fi repoziționat
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cinci sau zece la sută din posibilii cumpărători se apropie de intrare. Evident, afișul ar putea fi repoziționat într-o oră și problema ar fi rezolvată. Vitrinele pot fi și ele adaptate pentru a fi mai ușor de observat de către trecători: trebuie doar ca exponatele să fie amplasate oblic, pentru a fi văzute mai ușor. Iar pentru că mergem tot pe aceeași parte pe care conducem, afișele își ating cel mai bine scopul dacă sunt așezate spre stânga. O astfel de modificare
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
să fie amplasate oblic, pentru a fi văzute mai ușor. Iar pentru că mergem tot pe aceeași parte pe care conducem, afișele își ating cel mai bine scopul dacă sunt așezate spre stânga. O astfel de modificare determină creșterea instantanee a trecătorilor care le pot vedea. Dar cum se poate ține cont de tendința noastră de a merge și de a privi drept înainte într-un supermagazin? Există o metodă deja folosită în aproape orice magazin. Expunerea măfurilor la fiecare capăt de
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
partea din față a magazinelor, pentru a le atrage mai eficient pe femei. De fapt îi sfătuim pe clienții noștri să schimbe vitrinele și partea din față a magazinului de mai multe ori pe zi, pentru a atrage mai mulți trecători. La o librărie dintr-un mall, ne-am dat seama că dimineața majoritatea cumpărătorilor sunt femei în concediu de creștere a copilului, cu bebeluși în brațe. I-am sugerat clientului să expună cărți despre îngrijirea copilului, fitness și familie. (De
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
bancă poate dubla distanța pe care o poate parcurge un om în vârstă. Să zicem că cineva se plimbă o vreme, apoi obosește puțin și se gândește să se întoarcă, dar găsește o bancă primitoare la umbră. După ce se odihnește, trecătorul nostru se plimbă mai departe. În punctele de desfacere cu amănuntul scopul unui scaun este oarecum diferit. Când oamenii merg câte doi sau trei la cumpărături, cu soții sau soțiile, cu copiii sau prietenii, un loc unde se poate sta
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
chiar să pună în scenă o prezentare de modă. (Singura măsură de prevedere în cazul este legată de locație. Este în interesul magazinului ca oamenii să o găsească repede, dar nici nu este cazul să fie amplasată aproape de intrare, pentru ca trecătorii care se uită în vitrină să nu vadă vreo jumătate de duzină de tipi în hanorace prăbușiți pe niște canapele și care se uită la televizor!) A doua strategie, care poate aduce mai multe satisfacții, ar fi aceea de a
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
unor vitrine care ar trebui să facă reclamă magazinului. Pentru ca lucrurile să fie și mai dificile, farfuria de sticlă are și o peliculă anti-reflexie care o face mai puțin vizibilă; toate acestea se adaugă la lista de obstacole pe care trecătorul de pe stradă trebuie să le înfrunte. Cărțile prin natura lor sunt greu abordabile din acest punct de vedere. Spre deosebire de cei care ne pun la dispoziție detergent de rufe, să spunem, sau înghețată, vânzătorilor de cărți nu le place ideea de
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
ruși. Îi vedeam, cu căciuli de blană și cojoace, așezați în fața ușii, le vedeam pe nevestele și pe copiii lor. Poate că, în ciuda costumelor și trăsăturilor stranii, nu i-aș fi băgat în seamă dacă n-aș fi remarcat că trecătorii se opresc și chiar părinții mei ieșeau pe balcon să se uite la ei. Erau locuitori din Siberia, care fuseseră mușcați de lupi turbați și care se instalau pentru un timp la Paris, în zona străzii Ulm și a Școlii
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
prietenie, de dragoste, suferințe, rupturi, pasiuni și interese etc. Încă zguduiți de un asemenea eveniment, cînd ieșim și străbatem străzile ne mirăm că în jurul nostru viața continuă ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic, la ferestre se arată chipuri vesele, trecătorii stau de vorbă pe la intersecții, iar cumpărătorii și vînzătorii în ușa prăvăliilor, pe cînd noi, alături de familie și prieteni, simțim adierea nenorocirii. Asta deoarece noi și cei apropiați nouă reprezentăm numai cîteva unități în această mulțime. Firește, fiecare dintre cei
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
grup. Să nu ne lăsăm înșelați. Desigur, e inevitabil ca transformările unui oraș și simpla dărîmare a unei case să deranjeze obișnuințele cîtorva indivizi, să-i tulbure și să-i deconcerteze. Cerșetorul orb caută pipăind colțul unde-i aștepta pe trecători. Celui care se plimba îi pare rău după aleea cu copaci unde ieșea să ia aer și se întristează văzînd cum dispar aspectele pitorești specifice acestui cartier. Un locuitor pentru care zidurile vechi, casele decrepite, gangurile întunecoase și fundăturile fac
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
conturează pe un fond spațial. La fel, în marile orașe cartierele se diferențiază în funcție de dominația mai mult sau mai puțin accentuată a unei anumite profesii sau industrii, a unui grad de sărăcie sau de bogăție. Astfel se desfășoară, sub privirea trecătorului, toate nuanțele acestor stări și nu există peisaj urban care să nu fi fost marcat de una sau alta dintre clasele sociale. Cît despre religii, ele sînt solid instalate pe teren, nu numai fiindcă aceasta este o condiție care se
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cu toată grația afectată, când [devine] preot, rege, tiran, amenința, poruncea, [se mânie], [este] sclav, [se supune], [se potolește], [deznădăjduiește], [jelește], [rîde]; păstrând totdeauna tonul, măsura, sensul cuvintelor și caracterul ariei. Șahiștii își lăsară jocurile și se strânseră în jurul lui; trecătorii, atrași de zarvă, se îngrămădeau la ferestrele cafenelei. Rîdeau toți de se cutremurau pereții. El nu-și dădea seama de nimic și cânta mai departe, cuprins de un delir, de un avânt atât de nebunesc, încât mă temeam că n-
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
La declanșarea primei conflagrații a secolului al XX-lea, cariera militară a lui Prezan era împlinită, reușind să ajungă la gradul general de divizie. Capacitatea de destoinic comandant s-a dovedit, în perioada 1916-1919 - în timpul ofensivei din Transilvania, în apărarea trecătorilor Carpaților, a Bucureștiului, refacerea armatei române, apărarea Marii Uniri, în calitate de comandant de armate și de șef al Marelui Stat Major. Aflat în fruntea Marelui Cartier General, Constantin Prezan a rezolvat problemele armatei, dând dovadă de realism, atât în problema refacerii
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
mine, iar ei, după pisici. Până în noiembrie am reușit, totuși. I am învățat mult mai multe lucruri. Îmi practicam meseria de profesor cu cea mai mare seriozitate. Ce mai cuprindea programul? Mici incursiuni în împrejurimile spitalului, când, predilect, urmăream chipurile trecătorilor sau, oprit pe trotuar, număram mașinile care treceau prin dreptul meu, într-un timp determinat dinainte. Și, nu în ultimul rând, ședințele de „cenaclu“, o dată sau de două ori pe săptămână, din cabinetul doctorului L.B. Ca și exercițiile fizice și
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
a fost implicat generalul Constantin Prezan. Trebuie precizat că, înainte de declanșarea operațiunilor, a contribuit la realizarea unor lucrări de întărire a graniței cu Austro-Ungaria, a efectuat recunoașteri pentru trecerea la vest de munți, constituirea de grupuri de acoperire în principalele trecători. Misiunea grupurilor de acoperire: Bistrița, Bistricioara, Bicaz, Ghimeș, Uz, Oituz era să debușeze la vest și nord de munți,iar marile unități urmau să asigure controlul asupra văilor Oltului, Mureșului. Astfel, trecătorile ar fi fost de la început în mâinile armatei
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]