52,672 matches
-
pleca zilnic 73 de trenuri, din care 50 de trenuri personale, 8 accelerate și câte 5 trenuri rapide, Intercity și internaționale. În aceeași stație vor sosi 79 de trenuri zilnic, respectiv: 56 de trenuri personale, 8 accelerate și câte 5 trenuri rapide, Intercity și internaționale. În planul noului mers se mențin, trenurile tradiționale, care au o piață formată. Astfel, vor circula, dus/întors, trenuri de rang superior (accelerate, rapide și Intercity) de la Timișoara, pe rutele: București, Galați, Iași, Sighetu Marmației, Baia Mare
Agenda2005-50-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284485_a_285814]
-
8 accelerate și câte 5 trenuri rapide, Intercity și internaționale. În aceeași stație vor sosi 79 de trenuri zilnic, respectiv: 56 de trenuri personale, 8 accelerate și câte 5 trenuri rapide, Intercity și internaționale. În planul noului mers se mențin, trenurile tradiționale, care au o piață formată. Astfel, vor circula, dus/întors, trenuri de rang superior (accelerate, rapide și Intercity) de la Timișoara, pe rutele: București, Galați, Iași, Sighetu Marmației, Baia Mare, Cluj-Napoca, Sibiu, Reșița Sud. Trenurile personale asigură, îndeosebi, relațiile de la Timișoara
Agenda2005-50-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284485_a_285814]
-
stație vor sosi 79 de trenuri zilnic, respectiv: 56 de trenuri personale, 8 accelerate și câte 5 trenuri rapide, Intercity și internaționale. În planul noului mers se mențin, trenurile tradiționale, care au o piață formată. Astfel, vor circula, dus/întors, trenuri de rang superior (accelerate, rapide și Intercity) de la Timișoara, pe rutele: București, Galați, Iași, Sighetu Marmației, Baia Mare, Cluj-Napoca, Sibiu, Reșița Sud. Trenurile personale asigură, îndeosebi, relațiile de la Timișoara spre Arad-Oradea, Jimbolia, Sânnicolau Mare-Cenad, Buziaș-Lugoj, Stamora-Moravița, Berzovia-Bocșa-Reșița Sud, Radna, Caransebeș-Orșova, Tg.
Agenda2005-50-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284485_a_285814]
-
În planul noului mers se mențin, trenurile tradiționale, care au o piață formată. Astfel, vor circula, dus/întors, trenuri de rang superior (accelerate, rapide și Intercity) de la Timișoara, pe rutele: București, Galați, Iași, Sighetu Marmației, Baia Mare, Cluj-Napoca, Sibiu, Reșița Sud. Trenurile personale asigură, îndeosebi, relațiile de la Timișoara spre Arad-Oradea, Jimbolia, Sânnicolau Mare-Cenad, Buziaș-Lugoj, Stamora-Moravița, Berzovia-Bocșa-Reșița Sud, Radna, Caransebeș-Orșova, Tg. Jiu, Drobeta Tr. Severin. O. N. Ziua Porților Deschise l La A.J.O.F.M. Timiș Vineri, 9 decembrie, Agenția Județeană pentru
Agenda2005-50-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284485_a_285814]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA De la Mocănița de pe Valea Vaserului, la trenurile inteligente și înapoi Într-un roman de tinerețe („Parisul secolului XX”) scris în 1863, Jules Verne prevestea că, prin 1960, „fără a fi mai fericiți, oamenii vor profita mai mult de minunățiile tehnicii”; ei vor călători cu iuțeala gândului, având
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
înapoi Într-un roman de tinerețe („Parisul secolului XX”) scris în 1863, Jules Verne prevestea că, prin 1960, „fără a fi mai fericiți, oamenii vor profita mai mult de minunățiile tehnicii”; ei vor călători cu iuțeala gândului, având la dispoziție „trenuri metropolitane automatizate și silențioase care vor fi propulsate de un sistem electropneumatic”. Astăzi, nimeni nu mai pune la îndoială capacitatea de anticipație a scriitorului francez, care se bizuia, de fapt, pe descoperirile tehnice ale timpului său; Jules Verne le intuia
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
viitorul. Sedus de progresele tehnico-științifice, secolul al XIX-lea se afirma neîndurător sub imboldul devizei „Time is money” (Timpul înseamnă bani). Mai cu seamă în Anglia, unde la 16 noiembrie 1830 a început să circule, în premieră mondială, cel dintâi tren de călători, între Liverpool și Manchester (52,5 km), cu 35 km pe oră. Era dovada că, grație „mașinii care varsă foc”, distanțele pot fi și mai ușor învinse. Primele căi ferate din Europa continentală au fost inaugurate în 1835
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
Germain. Construcția căilor ferate a continuat, în funcție de posibilitățile tehnice și financiare al fiecărei țări: Rusia și Cehia (1838), Olanda (1839), Polonia (1842), Elveția (1847); în primăvara anului 1847 au început lucrările și la calea ferată Oravița-Baziaș. La cumpănă de veacuri Trenul nu mai e apreciat doar ca o izbândă de ordin tehnic, ci mai ales ca un mijloc de a câștiga timp, datorită vitezei cu care se deplasează și a orarului de circulație dinainte știut. Nu întâmplător, la Expoziția internațională de la
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
ca o izbândă de ordin tehnic, ci mai ales ca un mijloc de a câștiga timp, datorită vitezei cu care se deplasează și a orarului de circulație dinainte știut. Nu întâmplător, la Expoziția internațională de la Paris (1900) avantajele călătoriei cu trenul erau ilustrate prin următorul exemplu: în momentul în care trenul Paris-Calais, parcurgând ruta de 295 km cu o viteză de 91 km/oră, ajunge la destinație, căruța țărănească de prin 1690, care ar fi pornit odată cu trenul, s-ar fi
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
un mijloc de a câștiga timp, datorită vitezei cu care se deplasează și a orarului de circulație dinainte știut. Nu întâmplător, la Expoziția internațională de la Paris (1900) avantajele călătoriei cu trenul erau ilustrate prin următorul exemplu: în momentul în care trenul Paris-Calais, parcurgând ruta de 295 km cu o viteză de 91 km/oră, ajunge la destinație, căruța țărănească de prin 1690, care ar fi pornit odată cu trenul, s-ar fi îndepărtat doar 6 km de Paris; poștalionul din 1786 nu
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
avantajele călătoriei cu trenul erau ilustrate prin următorul exemplu: în momentul în care trenul Paris-Calais, parcurgând ruta de 295 km cu o viteză de 91 km/oră, ajunge la destinație, căruța țărănească de prin 1690, care ar fi pornit odată cu trenul, s-ar fi îndepărtat doar 6 km de Paris; poștalionul din 1786 nu ar fi parcurs mai mult de 12 km, iar trenul din 1867 ar fi străbătut numai 193 de km! La cumpăna secolelor XIX-XX, trenurile prindeau ușor 100
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
de 91 km/oră, ajunge la destinație, căruța țărănească de prin 1690, care ar fi pornit odată cu trenul, s-ar fi îndepărtat doar 6 km de Paris; poștalionul din 1786 nu ar fi parcurs mai mult de 12 km, iar trenul din 1867 ar fi străbătut numai 193 de km! La cumpăna secolelor XIX-XX, trenurile prindeau ușor 100 km/oră. Viteza din ce în ce mai mare a trenurilor micșorează din ce în ce mai mult lumea (spațiul), peisajele se metamorfozează; cerul devine un infinit activ, natura - o frumușețe
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
fi pornit odată cu trenul, s-ar fi îndepărtat doar 6 km de Paris; poștalionul din 1786 nu ar fi parcurs mai mult de 12 km, iar trenul din 1867 ar fi străbătut numai 193 de km! La cumpăna secolelor XIX-XX, trenurile prindeau ușor 100 km/oră. Viteza din ce în ce mai mare a trenurilor micșorează din ce în ce mai mult lumea (spațiul), peisajele se metamorfozează; cerul devine un infinit activ, natura - o frumușețe în acțiune: „Câmpii întregi/Cu ape, grâne, copaci și cer/ Se duc pierzându-se
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
km de Paris; poștalionul din 1786 nu ar fi parcurs mai mult de 12 km, iar trenul din 1867 ar fi străbătut numai 193 de km! La cumpăna secolelor XIX-XX, trenurile prindeau ușor 100 km/oră. Viteza din ce în ce mai mare a trenurilor micșorează din ce în ce mai mult lumea (spațiul), peisajele se metamorfozează; cerul devine un infinit activ, natura - o frumușețe în acțiune: „Câmpii întregi/Cu ape, grâne, copaci și cer/ Se duc pierzându-se prin vârtejul crunt/În care cad stâlpii subțiri de telegraf
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
căror fire au strania înfățișare a unei parafe” (Verlaine). Tema drumurilor de fier o regăsim și în opera unor scriitori români. În 1870, Vasile Alecsandri evoca în poezia „Bărăganul” celebra câmpie munteană, pe-atunci pustie, întrezărindu-i „ziua glorioasă” când trenul „va goni pustietatea”, va face să dispară „vecinica-i tăcere”. Către sfârșitul secolului al XIX-lea (1886), Nicu Dăreanu, eroul unei nuvele cu același titlu semnată de Al. Macedonski, imaginează o locomotivă care, fără cărbuni, gaz sau electricitate, „va aluneca
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
Către sfârșitul secolului al XIX-lea (1886), Nicu Dăreanu, eroul unei nuvele cu același titlu semnată de Al. Macedonski, imaginează o locomotivă care, fără cărbuni, gaz sau electricitate, „va aluneca pe liniile ferate cu iuțeala vântului”, astfel că, în goana trenului, „orașele și satele se făceau nevăzute cât ai clipi din ochi”. Aceeași idee o lansase și Jules Verne cu aproape 25 de ani înainte. Astăzi, pe linia dintre Shanghai și Aeroportul Internațional Pudong (China) circulă cel mai avansat mijloc de
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
cât ai clipi din ochi”. Aceeași idee o lansase și Jules Verne cu aproape 25 de ani înainte. Astăzi, pe linia dintre Shanghai și Aeroportul Internațional Pudong (China) circulă cel mai avansat mijloc de transport la sol din lume, un tren cu levitație magnetică (de concepție germană), cu o viteză de 430 km/oră. Cine erau zeii zilei „Facem cunoscut faptul că minunăția lumii a cunoscut o frumusețe nouă: frumusețea vitezei”, scria în 1909 poetul Filippo Tommaso Marinetti, părintele curentului literar-artistic
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
de 430 km/oră. Cine erau zeii zilei „Facem cunoscut faptul că minunăția lumii a cunoscut o frumusețe nouă: frumusețea vitezei”, scria în 1909 poetul Filippo Tommaso Marinetti, părintele curentului literar-artistic de avangardă Futurismul. „Viteză, trepidație, iată dimensiunile noului secol; trenul, automobilul, avionul, cinematograful, televiziunea, iată care ne sunt zeii zilei... Dar ce se va întâmpla în viitor? Întrebarea era adresată de unul dintre redactorii săptămânalului „L’Europeen” în anul 1929 (vezi volumul „Literatură și progres”, de Claude Pichois, Editura „Univers
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
psihologii remarcă dorința oamenilor de a întoarce măcar o privire înapoi, de a descoperi, cel puțin în concediu, un refugiu unde curgerea timpului să reînvie plăcerea călătoriilor de altădată. La începutul mileniului al III-lea, când pe continentul european circulă trenuri Intercity cu viteze între 200 și 360 de km/oră și se află la start „trenurile inteligente”, al căror trafic va fi controlat prin satelit, a luat un surprinzător avânt turismul feroviar cu trenuri de epocă. De la Paris la Instanbul
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
în concediu, un refugiu unde curgerea timpului să reînvie plăcerea călătoriilor de altădată. La începutul mileniului al III-lea, când pe continentul european circulă trenuri Intercity cu viteze între 200 și 360 de km/oră și se află la start „trenurile inteligente”, al căror trafic va fi controlat prin satelit, a luat un surprinzător avânt turismul feroviar cu trenuri de epocă. De la Paris la Instanbul (peste 2 000 km) se poate ajunge în mai puțin de trei ore cu avionul. În
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
-lea, când pe continentul european circulă trenuri Intercity cu viteze între 200 și 360 de km/oră și se află la start „trenurile inteligente”, al căror trafic va fi controlat prin satelit, a luat un surprinzător avânt turismul feroviar cu trenuri de epocă. De la Paris la Instanbul (peste 2 000 km) se poate ajunge în mai puțin de trei ore cu avionul. În concediu, însă, sunt turiști care preferă călătoria cu legendarul tren „Orient Express”, vechi de peste 120 de ani, pentru
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
a luat un surprinzător avânt turismul feroviar cu trenuri de epocă. De la Paris la Instanbul (peste 2 000 km) se poate ajunge în mai puțin de trei ore cu avionul. În concediu, însă, sunt turiști care preferă călătoria cu legendarul tren „Orient Express”, vechi de peste 120 de ani, pentru imaginea lui patinată de vreme, care trezește amintirea unor vise ascunse în subconștientul călătorilor și care încep cu istoria cruciadelor și sfârșesc cu romanele Agathei Christie. În Suedia, țară în care se
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
care încep cu istoria cruciadelor și sfârșesc cu romanele Agathei Christie. În Suedia, țară în care se fabrică unele dintre cele mai performante locomotive din lume, a fost reinaugurat în această vară „Wilderness Train”, căruia i se spune „Bunica”, un tren de vacanță pe ruta Mora-Ostersund-Mora, care străbate la pas locuri de-o rară frumusețe. În Elveția, există trasee unde transportul turiștilor se face cu trenuri tractate de locomotive cu cremalieră. Turismul feroviar, ce se adresează „celor care au nostalgia călătoriilor
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
lume, a fost reinaugurat în această vară „Wilderness Train”, căruia i se spune „Bunica”, un tren de vacanță pe ruta Mora-Ostersund-Mora, care străbate la pas locuri de-o rară frumusețe. În Elveția, există trasee unde transportul turiștilor se face cu trenuri tractate de locomotive cu cremalieră. Turismul feroviar, ce se adresează „celor care au nostalgia călătoriilor domoale, prin areale naturale deosebite”, se bucură de-o mare popularitate în aproape toate statele europene. În țara noastră, programul de susținere a turismului feroviar
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
areale naturale deosebite”, se bucură de-o mare popularitate în aproape toate statele europene. În țara noastră, programul de susținere a turismului feroviar a fost lansat în urmă cu doi ani, prin punerea în valoare a unor garnituri de epocă: trenul „Călugăreni”, care a circulat pe linia București-Giurgiu între 1869-1918; trenul „Moldovița” cu vagoane dintre anii 1885-1889; „Trenul Regal” (1928). Un loc aparte în derularea programului îl are, însă, Mocănița, care circulă pe Valea Vaserului (Maramureș), între Vișeu de Sus și
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]